Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-02-25 / 7247. szám

• Pe prim plan, URGENTAREA PREGĂTIRILOR DE ÍNSÁMÍNTÁRI ta teleconferința organizată Tuni, 23 februarie a.c., de Ministerul Agriculturii și Silviculturii cu direcțiile agricole județene, au fost analizate mersul lucrărilor agricole de sezon și subliniate cele mai urgente sarcini din perioada care urmează. In centrul preocupărilor s-au situat pregătirile pentru însămînțările de primăvară și lucrările de întreținere a semănăturilor de toamnă. Avîndu-se în vedere că apele provenite în urma topirii zăpezii, a ploilor și revărsării unor pîraie, care băltesc pe unele terenuri, pot provoca pagube la semănăturile de toamnă, s-a indicat luarea de măsuri urgente pentru executarea de șanțuri pentru scurgerea apelor și folosirea motopompelor de la agregatele de aspersiune pentru evacuarea lor de pe suprafețele puse în pericol. Asigurarea și pregătirea semințelor necesare pentru însămințări constituie una din sarcinile cele mai importante în perioada care urmează. In cooperativele agricole din județul nostru, această acțiune trebuie privită cu cel mai mare simț de răspundere de către consiliile de conducere și specialiștii acestor unități, necesarul de semințe în multe cooperative nefiind încă asigurat. Din informațiile primite, de la conducerile întreprinderilor Agrosem și de valorificare a cerealelor, rezultă că o mare parte din cantitățile de semințe repartizate n-au fost ridicate încă de cooperativele agricole. Bunăoară, din cantitățile de orzoaica repartizate, au fost ridicate numai 42 la sută. Cooperativele agricole din Rediu, Apahida, Chidea și altele, încă nu s-au prezentat pentru ridicarea acestor semințe. Intr-un ritm și mai lent se desfășoară ridicarea și transportul semințelor de ovăz, numai 16 la sută din cantitățile repartizate ajungînd pînă la 24 februarie în magaziile unităților cooperatiste. Printre culturile care se însămînțează în epoca I, este și mazărea. Totuși, s-au ridicat numai 26 la sută din cantitățile repartizate, deoarece conducerile unor cooperative agricole, ca, de exemplu, ale celor din Turea, Satulung, Crișeni, Pilea, Mihai Viteazul și altele, nu se grăbesc să ridice semințele repartizate. Situația nu se prezintă mai bine nici în ceea ce privește ridicarea semințelor de soia, porumb și la alte culturi agricole. Deși conducerile unităților agricole cooperatiste au fost înștiințate să urgenteze ridicarea și transportul semințelor, totuși, această acțiune a suferit amînări nejustificate. Se impune, deci, luarea de măsuri ca în cel mai scurt timp, în fiecare unitate, să se asigure semințele necesare pentru însămînțările de primăvară. In cadrul teleconferinței, au fost subliniate și sarcinile cele mai urgente din sectorul zootehnic, a căror îndeplinire trebuie să se bucure de o atenție deosebită. Realizarea efectivelor de animale planificate, a prevederilor planului de îngrășare a animalelor, în special la porcine, a producției planificate, la lapte și livrarea cantităților contractate, trebuie urmărită și asigurată, săptămînă de săptămână, în fiecare unitate. In acest scop, atenția trebuie îndreptată spre realizarea planului de montă și fătări, îmbunătățirea furajării animalelor, a asistenței sanitar-veterinare pentru prevenirea îmbolnăvirilor și mortalităților. In sectorul legumicol se cer, de asemenea, executate lucrări de sezon de maximă urgență. Se cer intensificate lucrările de construcție a răsadnițelor noi din care s-au realizat pînă în prezent numai 62 la sută în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție din județ. De asemenea, trebuie urgentat transportul biocombustibilului și pregătirea răsadnițelor, repicatul unor legume timpurii, ca varza și tomatele timpurii. Repararea și amenajarea salariilor trebuie să se bucure, de asemenea, de grija cuvenită din partea conducerilor unităților agricole. Adunările generale de dări de seamă și dezbatere a planurilor de producție în cooperativele agricole din județul nostru apropiindu-se de sfirșit, atenția principală trebuie îndreptată spre traducerea în viață a sarcinilor prevăzute în planurile de măsuri tehnico-organizatorice, astfel ca prin executarea la timp și de calitate a lucrărilor agricole să se asigure premizele unor producții sporite. AGENDA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON •••••• Revirimentul așteptat... Urmare din pagitivitățiî din cooperativă și pe care consiliul de conducere trebuie să se traducă în fapte au mai făcut și cooperatorii Enyedi Gheorghe, Ioan Moldovan, Vasile Gădălean, Balogh Martin și alții. In planul de măsuri tehnico-organizatorice adoptat, consiliul de conducere a prevăzut defalcarea, într-un timp cet mai scurt pe brigăzi și echipe, a sarcinilor de producție planificate, revizuirea și repararea inventarului agricol necesar pentru campania agricolă de primăvară, fertilizarea cu gunoi de grajd a unor terenuri, combaterea chimică a buruienilor pe o suprafață de 300 hectre cu grîu. Ca răspuns la chemarea la întrecere a cooperativei agricole din Cășei, a fost aprobat de adunarea generală angajamentul de a se depăși producția globală planificată cu 25 tone la porumb, 70 tone la sfecla de zahăr, 25 tone la legume, creșterea efectivului de bovine cu 78 capete și a celui de porcine cu 79. Prin traducerea în fapte a măsurilor stabilite și a angajamentului luat, cooperativa va livra peste plan la fondul central de stat 20 tone porumb, 70 tone sfeclă de zahăr, 5 tone legume, 5 tone carne și 300 kl lapte. Din valorificarea peste plan a produselor se va realiza un venit suplimentar de 155 250 lei. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Constantin Crișan. Vorbitorul a arătat că din dezbaterile care s-au purtat, din analiza făcută, rezultă că pe viitor trebuie să se acorde o mult mai mare atenție folosirii chibzuite a bazei tehnico-materiale, a fondului funciar, tractoarelor, mașinilor agricole, îngrășămintelor chimice și celorlalte mijloace materiale și bănești puse la dispoziție de către stat cooperativei. Producțiile mici pe care le-au obținut cooperatorii din Bonțida în anul trecut nu se justifică cu nimic. Una din concluziile care se desprind este aceea că trebuie folosite mai rațional brațele de muncă. Așa cum a fost menționat in darea de seamă, în anul trecut doar 17 la sută din brațele de muncă ale cooperativei au participat cu regularitate la muncă. In acest an vor trebi făcute la timp toate lucrările necesare, incepînd chiar din aceste zile, să se treacă imediat la transportarea în cîmp a îngrășămintelor naturale, asigurarea cantităților necesare de semințe, să se efectueze la timp toate lucrările de sezon în legumicultura, zootehnie și altele. Fiecare membru cooperator să fie conștient că participarea sa la muncă este necesară zilnic acolo unde o cer nevoile producției, însuși consiliul de conducere, specialiștii vor trebui să lucreze în acest an cu mai mult spirit de răspundere pentru ca activitatea cooperativei să se îmbunătățească, iar producțiile să se ridice la nivelul cerințelor. Ne am recâștigat publicul (Urmare din pag. 1) — Da. Nu mi s-ar părea firesc. Da, nu ar fi firesc. Și totuși, uneori ești pus în situații neplăcute. Mai ales la o trupă mică, cum este a noastră. Cutare sau cutare n-a jucat „de mult“ și trebuie să i se dea „ceva“. Și i se dă. Fără ca, artistic ește vorbind, să existe acoperirea necesară. Dar în teatre există o mentalitate curioasă: dacă unuia sau altuia i se spune că realizarea lui șchioapătă, concluzia nu este că trebuie remediată această realizare: omul în cauză este convins că „cineva“ are „ceva“ cu el. — Aceasta cred că ai spus-o și spre uzul cronicarilor... — Poate e utilă și altora. — Ce calități pretinzi unui director de teatru? — Om ...Să fie director ! — Și dacă este, intr-adevăr, director, ce posibilități de acțiune trebuie să aibă? — Răspunderile sale trebuie să se întemeieze pe o autoritate reală. Asta e tot. Teatrele, însă, au nevoie de mai multe lucruri: de directori, de regizori, de actori, de electricieni ș.a.m.d. — Acum cred, pot reveni, pentru a doua oară, la prima întrebare: Cum apreciezi spectacolele de pînă acum? — Bine, să le luăm pe rînd: Horia Lovinescu — Și pe strada noastră (regia — Constantin Leoveanu, scenografia Mircea Ivan). Spectacol de un nivel profesional acceptabil — simplu, festiv, fără probleme și fără izbucniri artistice remarcabile. Miklós Gyárfás — Aterizare forțată, la noi jucată sub titlul Ce vor îngerii (Constantin Leoveanu și Mircea Ivan), o comedie excelentă, pîndită de primejdia grotescului. Spectacolul a reușit, pină la urmă, să evite acest risc și să devină ceea ce este, adică o comedie spumoasă, în care situația replicii primează, iar contribuția actoricească ciștigă în valori. Mircea Ștefănescu — Rapsodia țiganilor (Constantin Leoveanu), contestată de Dinu Kivu, de pildă, mi se pare o alegere inspirată, un spectacol curat, la care și-a adus o contribuție importantă Sultănica Baciu, profesoară de mișcare la I.A.T.C. — București. Desigur, montarea își are ambițiile ei. Cuprinzînd întreg colectivul de actori, ba chiar și mai mult, ea izbutește să ofere o seară plăcută — fără, însă, a justifica pretenții artistice remarcabile. Vasile Rebreanu — Asasinatul de pe plaja pustie (Cătălin Naum,Ion Olaru), a suferit din pricini numeroase, începînd cu citeva probleme interne și sfîrșind, probabil, cu prejudecățile. Totuși, eu am văzut, destule momente regizorale remarcabile în acest spectacol. Două piese medievale, Farsa rupinului Pathelin și Acul cumetrei Gufton, într-un spectacol coupé (Ion Dan, Mircea Marcalosi, costumele — Edith Schranz), impresionează plăcut prin acuratețea cu care este lucrat. Mișcarea și coregrafia, semnate de Sultănica Baciu, au și aici un cuvînt important. Spectacolul suferă pe un plan mai abstract: el nu este nici o reflectare a epocii (vizînd o valoare antologică) și nici o prelungire (sau actualizare) a unor idei moralizatoare. Creații actoricești — remarcabile. — Cum ai concepe o stagiune ideală (la teatrul din Turda, evident)? — Depinde cum înțelegi asta. După cum înțeleg eu, lucrurile ar sta cam așa: pentru a realiza o stagiune ideală la Turda, ar fi nevoie de o clasă de absolvenți ai I.A.T.C. Colectivul are neapărată nevoie de împrospătare. Oarecari perspective avem în această privință. Dacă ne referim doar la repertoriu, aș spune că teatrul nostru ar avea nevoie de mai multe prezențe intelectuale în consiliul artistic. In sfîrșit, eu aș vedea, în cursul acestui an, citeva piese și autori care, cred, nu ne-ar prejudicia interesele: Caragiale — O noapte furtunoasă, Jerzy Jurandot — Al nouălea virtuos, Ostrovski — Vinovați fără vină, Hayek: Soldatul Șwoik, Peter Weiss — Die Ermitellung. Dintre dramaturgii noștri, aș vedea câteva debuturi: Augustin Buzura și Mircea Ghițulescu, într-un spectacol coupé și Mircea Micu. Desigur, titlurile înșiruite nu pretind că ar conferi valoarea ideală a anului nostru teatral, dar ar putea intra în atenție. In orice caz, țin să precizez că ele sînt preferințe personale și nu ultimul cuvînt al consiliului artistic.. — Fiindcă ai vorbit de debuturi, ce părere ai de dramaturgia originală? — Se vorbește mult despre rezistența teatrelor față de dramaturgii noștri. Probabil că nu fără rost. Judecind după ce am văzut in ultimii ani, aș îndrăzni să spun — o părere personală, desigur — că dramaturgia nu stă prea strălucit și că vorbăria e fără o acoperire reală. O grămadă de piese istorice, în marea lor majoritate de calcuri după Dürrenmatt, Giraudoux, Sartre, Osborne etc. Ar mai fi o posibilitate. Și anume, ca textele bune să zacă prin sertarele secretariatelor literare. Asta ar fi grav. — Dacă n-ai fi director de teatru, ce-ai vrea să fii? — ...Sunt scriitor. — Patru cărți tipărite, două la edituri... Ce scrii? — Scriu ...Intîmplător, insă, eu sunt un animator cultural într-un oraș in care nu există reviste literare sau edituri. Nicit n-am reușit și probabil, nici nu voi reuși să ciștig prietenia și găzduirea constantă a vreuneia dintre aceste mijloace de existență literare. Poate că este un noroc în asta? ...Mi-am schimbat, însă, unele idei. De exemplu, mi-aș dori să-mi văd jucată o piesă de teatru. Ar fi o experiență interesantă pentru mine. O să mai vedem, NOTĂ Sticle stocate pe rețea In cursul anului trecut, in mai multe rânduri, Fabrica de bere din Cluj a refuzat să onoreze comenzile unităților de alimentație publică aprovizionate prin ICOMCOOP Cluj. S-a recurs la această măsură extremă, deoarece ICOMCOOP avea pe rețeaua sa mari cantități de ambalaje nerestituite furnizorului. La începutul lunii iulie, numărul sticlelor nerestituite era de aproape ISO 000, pentru ca la finele lui noiembrie să ajungă la 350 000. Drept urmare a acestei situații, Fabrica de bere intimpina greutăți și înregistra pagube. A apărut chiar pericolul ca angajamentele luate de colectivul acestei întreprinderi să fie serios diminuate din cauza nerestituirii în termen — adică la 10—12 zile după furnizarea mărfii — a unor asemenea cantități de ambalaje. Im nenumăratele intervenții ale Fabricii de bere, ICOMCOOP Cluj tăcea. Până la urmă, furnizorul a trebuit să recurgă la măsuri extreme. Nu-i răminea altă cale. In aceeați situație se complace ICOMCOOP Cluj și în prezent. Zilele trecute, pe rețeaua, aprovizionată de această întreprindere comercială a cooperației de consum se aflau 197 000 sticle nerestituite de multă vreme. Cu alte cuvinte, ICOMCOOP Cluj continuă să-i creeze furnizorului și acum greutăți în activitatea lui de producție. Am căutat să aflăm de ce iși permite ICOMCOOP Cluj o atare practică. Iată despre ce este vorba: ICOMCOOP încarcă cu acest ambalaj unitățile de desfacere pe care le aprovizionează, dar respinge facturile emise de Fabrica de bere pentru ambalajele nerestituite. Cu alte cuvinte, ICOMCOOP — ca să iasă bine la suprafață — ii îneacă pe alții! Petre CINDEA cronica , marunta • Cu privire la unele precizări în legătură cu ocuparea unor posturi și catedre în învățămînt, apărute în ziarul nostru nr. 7244 din 21 februarie 1970, anunțăm că mențiunea referitoare la admiterea la concurs pentru motivul apropiere de părinți se referă numai la transferări, fără concurs, în mediul rural. De asemenea, anunțăm că persoanele care au fost nevoite, pentru motive întemeiate și cu aprobarea Ministerului Invățămîntului, să întrerupă activitatea didactică, pot participa la concurs numai dacă au funcționat în învățămînt ca personal didactic titular definitiv. Azi, la ora 19, în sala Casei Armatei din Piața Victoriei va avea loc concertul „G. Șorban“, cel care a compus muzica neuitatelor romanțe „Mai am un singur dor“, „Pe lingă plopii fără soț“ etc. Prezintă conf. univ. Enea Borza. Concertul se va bucura de participarea soliștilor Livia Pop, Tosca Șerban și Carol Kollar. • In foarte multe cofetării din orașul nostru servitul decurge anevoie. De ce? La mese servește o singură persoană, în timp ce după tejghea stau 4 sau chiar 5. Nu este posibilă o redistribuire a personalului pentru o mai rapidă servire a consumatorilor? 0 La Gherla a avut loc zilele trecute, în sala de festivități a liceului „Petru Maior“, o interesantă și instructivă intilnire a elevilor din clasele XT și XII cu L. Dragan, inginerul agronom al cooperativei agricole din localitate, Rusu Petre, din Cluj, dorește să facă o completare la știrea apărută în 22 februarie la această rubrica și care se referă la aleele de acces dintre blocuri: „unii cetățeni folosesc „scurtătura“ pentru că aleele respective nu sunt întreținute corespunzător. Propun ca ele să fie pavate cu beton sau cu piatră și lărgite, deoarece așa cum au fost „croite“ inițial, sunt prea înguste.*.“. Ne permitem și noi o completare: propunerile sunt juste și transpunerea lor în practică ne revine nouă, cetățenilor, în cadrul muncilor patriotice. Primăvara e pe undeva pe aproape, așa încît... • Subsemnata T. B. (de ce nu au unit curajul să semneze sesizările pe care le trimit ziarului?) ne roagă să înșerăm la Cronică faptul că în 21 februarie a.c. s-a prezentat, împreună cu alți pacienți, la ghișeul Policlinicii din Dej pentru a primi un număr la doctorul Voicu Petruț, a cărui consultații începeau la ora 13, dar care, pînă la urmă, n-au mai avut loc pentru că medicul a fost reținut la o... ședință. Dacă cele sesizate de T. B. sînt reale, așteptăm din partea conducerii Policlinicii din Dej răspunsul cuvenit. • Iarna de care credeam că am scăpat — ne informează Remus Tivadaru, directorul Școlii generale din Căpușul Mare, nu i-a împiedicat pe cei 300 de cooperatori din satele comunei să participe duminică, 22 februarie, la un reușit program artistic prezentat de elevii școlii la căminul cultural din Căpușul Mic. • In farmacia nr. 3 din Piața Mihai Viteazul a fost găsit in ziua de 19 februarie, de către Maria Mocanu, un plic care conținea peste 400 de lei. In prezent, banii se găsesc la Miliția municipiului Cluj, la camera 5, de unde păgubașul îi poate ridica. • La magazinul „Fierul“ din Piața Mihai Viteazul, închiderea se face cu citeva minute înainte de ora fixată, adică 20. Caz concret: 23 februarie, a.c. De ce s-ar fi grăbind așa de mult tovarășii vînzători? • In dimineața zilei de 24 februarie a.c.. Difuzarea presei din Cluj a primit de la I.T.A. (cu care are contract) numai o mașină pentru distribuirea presei în oraș, pe motiv că cealaltă e defectă, astfel că cetățenii nu și-au putut procura ziarele în primele ore ale dimineții. De notat că asemenea „defecțiuni“ se întîmplă cam des. Cine plătește daunele pricinuite de returnarea ziarelor? cotidiene ABANDONAT SERVIETA, DAR PAHARUL...? Consumând băuturi alcoolice pînă a ajuns in stare de ebrietate, Szabó Venczel, din Cluj, str. Fabricii de zahăr nr. 6—8, angajat la uzina Unirea, a fost găsit într-o dimineață pe la orele 4,30 pe scările blocului B din Piața Abator, încercînd să intre la mai multe apartamente. Fiind surprins de locatari și-a abandonat servieta cu diferite acte și obiecte. Bine ar fi dacă ar abandona și „paharul în plus“... FURT? NU! Organele de miliție au fost sesizate telefonic că cetățenei Kadar Irma din str. Poștei nr. 1 i-a fost spartă locuința. In urma cercetărilor s-a constatat că nu era vorba de furt, ci de cu totul altceva. Proprietarul imobilului, Zseitki Mihai, împreună cu fiul său, avînd neînțelegeri cu reclamanta pe care vor să o scoată din imobil, au deschis o ușă care comunică în locuința reclamantei și au spart un dulap. Oare, altfel, nu se putea încerca rezolvarea neînțelegerii? E la mijloc, desigur, o neînțelegere a mijloacelor legale de rezolvare a litigiilor. NU ȘTIA UNDE SE AFLA Lup Viorel, din Cluj, str. Senină nr. 23, după ce a consumat peste măsură băuturi alcoolice a provocat scandal. La orele 21 a mers în str. 6 Martie, la locuința altui cetățean de unde a refuzat să plece susținînd că se află in casa lui. După ce băuse atîta, nici nu e de mirare că nu mai știa unde se află. AMENDA - 1000 LEI In piața de vechituri au fost găsiți in 22 februarie cetățenii Kovacsi Iosif, din Cluj, str. Traian nr. 30-32 și Farcaș Valeria din Cluj str. Agricultorilor nr. 30, expunînd spre vinzare obiecte de îmbrăcăminte aduse din străinătate. Neputînd justifica proveniența lor au fost sancționați, deocamdată, cu 1000 lei, amendă fiecare. A PĂRĂSIT LOCUL ACCIDENTULUI Conducătorul vagonului de troleibuz nr. 85 de pe linia 1, nefiind atent la volan a intrat cu troleibuzul pe trotuar, lovind doi cetățeni. Accidentul nu a avut urmări grave, dar pentru părăsirea locului faptei, conducătorul troleibuzului a fost amendat cu 1000 lei. i FACHA PAGINA S Clubul mediciniștilor la început de semestru Atmosfera pe care ți-o inspiră clubul cultural al mediciniștilor din strada 1 Mai este, am putea spune, plăcută, reconfortantă. Nu avem de-a face cu o școală de dimensiuni care să impresioneze, dotată cu mobilier care să epateze cum, poate, vor fi unii tentați să identifice valoarea unui club cu dimensiunea lui. Nu mărimea trebuie să definească adevărata identitate a unui club ci programul de activitate al acestuia, modul cum organizatorii reușesc să atragă masele de studenți spre variatele manifestări artistice proprii profilului acestei instituții de petrecere chibzuită a timpului liber. Intîmplarea a făcut ca, în seara vizitei noastre, să întîlnim la lucru trei reprezentanți de frunte ai activităților de club. Este vorba despre tov. Vasiile Bichigeanu, directorul clubului, Ștefan Petre, regizor și actor al ansamblului dramatic I.M.F., și Sorin Tudoran, animatorul numărul unu al formației de muzică ușoară „Cromatic“. Solicitîndu-i ca interlocutori, amabilele gazde ne-au răspuns prompt întrebărilor. — Ce activitate de club au programat pentru noul semestru, tovarășe director? — In cadrul „Tribunei de idei“, vor avea loc întilniri cu diferite personalități din institut și din afara lui pe teme de literatură, etică, sociologie, istoria muzicii și a teatrului. Intre temele care vor fi prezentate în acest grupaj, amintesc citeva: „Clujul de-a lungul anilor“, „Arta orientală în Istambul“ (Moscheia albastră, Topkapi, Marele bazar), „Timpul și opera lui Marcel Proust“. In plus de acestea, vom inaugura ciclurile „Note de drum“ cu participarea unor personalități care au luat parte la diferite conferințe și congrese internaționale, precum și ciclurile: „Istoria artelor“ și „Istoria muzicii“ cu concursul conf. univ. Daniel Popescu și a conf univ. M. Gidalu. O atenție sporită o vom acorda cercului de fotoamatori, vizitelor la diferita expoziții, diversificării programelor distractive. Un loc aparte în activitatea clubului îl ocupă formația de teatru a I.M.F. — Te rog, Ștefan Petru, spune-ne ceva despre perspectiva rampei studențești în noul semestru. — întregul nostru ansamblu dramatic se pregătește intens pentru apropiata „Primăvară studențească“. Momentan lucrez la punerea în scenă a comediei „Kathleen“ de M. Sayers. M-am gîndit să realizez din această comedie un vodevil modern, utilizînd mijloace muzicale și coregrafice în vogă, să confer acestei piese un iz contemporan. Prin aceasta intenționez o mai strînsă comuniune între scenă și sală. Pe lingă această transpunere scenică vom relua spectacolele cu „Acești îngeri triști“ de D.R. Popescu și „dud luna e albastră“ de Herbert. — Despre formația medicinistă de muzică beat și pop „Cromatic“ am auzit numai lucruri de laudă. Intre acestea obținerea premiului de omogenitate orchestrală la festivalul de muzică „pop“ de la București din decembrie anul trecut, este o carte de vizită onorabilă. Și totuși, Sorin Tudoran, cum înțelegeți să vă concretizați valoarea in cadrul viitoarei ediții a festivalului de artă clujeană? — Pregătim un program constituit aproape exclusiv din compoziții originale adecvate stilului „pop“. Dorim să îmbinăm cit mai armonios compoziția cu interpretarea și aceasta mai ales că după „Primăvara studențească“, vom lua parte la un alt festival de muzică ușoară la care vor participa atît laureații festivalului clujean, cit și toți participanții festivalului de la București, din decembrie. Mihai MITEA Peisaj de iarnă Fotografia: Vlad CHIRIȚA i LABORATORUL UNDE POT TI PREVENITE ACCIDENTELE I L (Urmare din pag. 1)ducerii, aici în laborator avînd însă semnificații inverse, pe baza noului stereotip format. Se știe că la conducerea mașinii, înainte de a vira într-o parte, trebuie semnalizat. Această situație e „adusă“ în laborator: cînd apare o culoare pe ecranul din stingă, el trebuie să semnalizeze și apoi să apese pe pedală — semn că virează. Unii „semnalizează“ și „virează“ în același timp, neputînd fi văzuți de cei din spate, neexistî nici timpul necesar între cele două acțiuni, fapt ce poate duce la accidente. Alții uită să semnalizeze cînd văd culoarea, „virînd“ imediat. Noroc că aici, în laborator, asemenea greșeli nu duc la accidente. Dar sînt înregistrate automat toate, de către contorul aparatului dînd posibilitatea psihologului să aprecieze suficient de obiectiv, reacțiile subiectului. Prin proba reactivității complexe poate fi depistată și puterea de generalizare, aptitudinile topografice, gradul de adaptabilitate la situațiile noi și neașteptate, timpul de reacție, de învățare, capacitatea de înțelegere, memorare, concentrare, mobilitate, distribuție, plasticitate, volumul și alte aspecte și calități ale atenției — un proces psihic deosebit de important în activitatea de conducere auto. De asemenea, se pot face aprecieri asupra dexterității manuale, trăsăturilor de temperament, emotivității, echilibrului emoțional. Dar selecția celor consultați în laboratorul de examinări auto, nu se face numai pe baza acestei probe. De la început încă, șoferul — sau viitorul șofer — instructorul, sunt supuși unor probe ca: Kraepelin, barajul, Praga, Platonov, prin care se verifică cu precădere atenția (concentrare, intensitate, mobilitate, fluctuație, superficialitate, distribuție etc.), gradul de rezistență, oboseală, adaptabilitate, interes, dezinteres, memorie topografică, nivel de pregătire intelectuală. Perfecționarea continuă a mașinilor, gradul tot mai ridicat de pregătire spirituală necesară și conducătorilor auto determină folosirea unei probe-test — matricea progresivă, prin care se verifică inteligența, se obțin date asupra mobilității proceselor de gîndire a subiectului, capacității sale de analiză și sinteză, de a integra părțile componente într-un întreg, de a lua o hotărîre promptă (rapiditatea gîndirii). Pentru verificarea proceselor de gîndire este folosită și o altă probă — pompa Schultz — aparent ușoară, care necesită doar montarea unui mecanism, dar care unora le dă mult de furcă. Coordonarea mișcărilor manuale, disocierea, sincronizarea acestor mișcări, memoria metrică, echilibrul emoțional, chiar trăsături temperamentale, de caracter (ca perseverență, voință) pot fi apreciate pe baza probei de disociere manuală. Munca de examinare desfășurată de psihologul auto, poate părea ușoară, fără probleme deosebite. Aparent este doar așa, pentru că în fond este o muncă dificilă, obositoare, cu o mare responsabilitate socială. Este suficient să amintim că a-i da aviz favorabil unui conducător auto care nu este apt pentru o asemenea activitate din punct de vedere psiho-matric, înseamnă a periclita viața multor călători și pietoni. — In selecția care are loc prin examinările din laboratorul nostru — ne spunea tovarășa Eugenia Slavu, șefa laboratorului, un rol deosebit revine psihologului, care cu experiența și cunoștințele sale, urmărește subiectul examinat încă de la intrarea pe ușă, străduindu-se să-l caracterizeze pe baza tuturor observațiilor, probelor, a tuturor datelor obținute în timpul examinării și activității anterioare. Evaluarea și caracterizarea care se face acestuia, și pe baza căreia se dă avizul, trebuie să fie nu de ordin cantitativ, ci predominant calitativ. M-am convins de adevărul celor spuse asistînd la citeva examinări cînd am desprins nu numai emoțiile subiecților, ci și concentrarea cu care psihologul, pătruns de responsabilitatea muncii sale, urmărea răspunsurile și reacțiile celui examinat, își nota observațiile și întocmea caracterizarea. Mi-am dat seama atunci că aici, în Laboratorul de examinări psihologice auto, pot fi prevenite multe accidente. Plecam cu mulțumirea că am cunoscut oameni care desfășoară o profesie la noi relativ nouă, grea dar pe atît de frumoasă și importantă din punct de vedere social. Poate călătorind cu mijloace auto, îmi voi aminti de multe ori de importanța muncii lor, a unor cuvinte rostite în semiobscuritate: „Atenție! Virezi la dreapta! Iuzii semnalizezi, apoi apeși pedala...!“ P.S. Examinarea conducătorilor auto din cadrul Ministerului Transporturilor în laboratoare psihologic, este binevenită. Socotim că ar fi necesară, și deloc lipsită de importanță, selecția într-un asemenea, laborator a tuturor conducătorilor auto, mai ales profesioniști. ■k In Cluj mai există un laborator de examinări psihologice — în cadrul C.F.R.-ului — mai vechi și cu activitate cu mai puțin interesantă și utilă. Am fi dorit să consemnăm citeva secvențe și din activitatea psihologilor de aici, dar, cu regret, nu am putut face acest lucru, întrucît tovarășa Margareta Pop, inlocuitoarea șefului laboratorului, n-a binevoit să ne pună la dispoziție datele necesare.