Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-01-13 / 7210. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN REALITATI SI PERSPECTIVE ECONOMICE PLATFORMA NOASTRĂ DE PLECARE Am pășit in noul an cu un palmares bogat în realizări și cu un bagaj valoros de experiențe. Tot ceea ce am făcut pînă în prezent — este suficient să amintesc că valoarea Lucrărilor executate de colectivul nostru în anii actualului cincinal se ridică la aproape 1 400 000 000 lei — constituie pentru noi o adevărată școală, o bază de plecare spre realizarea importantelor îndatoriri ce ne revin în ultimul an al cincinalului în calitate de constructori ai edificiilor industriale. Constituie un titlu de mîndrie că toate obiectivele construite de noi au fost date în funcțiune la termene, ba chiar înainte de termenele prevăzute: laminorul, trăgătoria de oțel tare și fabrica de cabluri de tracțiune aparținătoare Uzinei Industria sîrmei, noile secții ale Fabricii de porțelan, ale Fabricii de medicamente „Terapia“, ale fabricii „România muncitoare“ din Cluj, Combinatul de îngrășăminte azotoase și fabrica de mănuși din Tîrgu Mureș, precum și multe alte obiective pe teritoriul altor județe. Insumînd avansul realizat pînă acum, valoarea se ridică la 74 milioane lei. Prețuim cel mai mult însă, progresele pe care le-am realizat pe tărîmul productivității muncii. In comparație cu 1965, primul an al cincinalului, în prezent lucrăm cu o productivitate cu 16,3 la sută mai mare. Acest progres important — prețios în ducerea la îndeplinire a sarcinilor care ne revin în 1970 — este rezultatul aplicării unui sistem rațional de măsuri. Incepînd cu pregătirea producției încă din faza de elaborare a studiilor tehnico-economice și terminînd cu finalizarea în detaliu a soluțiilor tehnice de execuție, definind durata într-o programare cu activitățile ordonate în graficele-rețea, însoțite de o îndrumare și urmărire sistematică pe parcursul execuției, am reușit să asigurăm folosirea judicioasă a întregului potențial tehnic și a efectivului de muncă de care dispune întreprinderea. Bineînțeles in anul 1970, creșterea în continuare a productivității muncii va constitui una din preocupările noastre principale. Ne propunem să facem pași importanți în direcția industrializării construcțiilor. Ne gîndim in special, la introducerea pe scară largă în execuție a elementelor prefabricate. In programul nostru am înscris să ridicăm proporția construcțiilor din elemente prefabricate la 60—1 la sută, față de 45 la sută realizat în 1969. Acest lucru, după cum ne-am convins, este posibil prin susținerea unor legături strînse cu realizatorii cpoiectelor pentru a găsi și adapta soluții adecvate condițiilor de pe teren și măririi gradului de prefabricare a elementelor de construcții. ing. Mircea POPOVICI, director general al întreprinderii de construcții și montaje Cluj (Continuare în pag. a lll-a) femeia GINTATA DE POEȚI ȘI VĂZUTĂ DE PLASTICIENI Femeia timpului nostru, prezență generoasă în toate sferele vieții cotidiene, râmine unul din marile subiecte ale poeților și pictorilor, care atrage cîntecul și culoarea prin sentimentele ce le provoacă, prin frumusețea fizică și spirituală, prin dăruire emoțională și conștientă devoțiune. Probabil, primele cîntece și primele manifestări plastice umane i-au fost închinate femeii, de la poemele mitologice sau tragediile antice pînă la poeziile lirice din fiecare săptămînal, de la Venus din Milo sau Mona Lisa pînă la ultima expoziție închisă, lumina, originalitatea și substanța multor opere femeia le-a dat-o. împlinind elogiul contemporan al poeților și plasticienilor cu inspirația condeelor și penelelor clujene, am dori să înmănunchem valorile lor artistice intr-o carte luminoasă din cuvintele și culoarea căreia să prindă contur chipul femeii preocupată de treburi zilnice: muncind, iubind, trecind fericită sau singură pe stradă, adormind copii pe brațele-i materne, in apartament, pe băncile facultăților, în mașină, la teatru, cetățeancă a orașului și a vieții. Pentru realizarea acestei cărți, Uniunea Ziariștilor din Republica Socialistă România, filiala Cluj, Comitetul județean pentru cultură și artă și Comitetul județean al femeilor, prin redacția ziarului „Făclia“, organizează un concurs de creație artistică cu tema: „FEMEIA”, câitată de poeți și văzută de plasticieni“. La concurs pot participa cu lucrări inedite poeții și plasticienii din municipiul și județul Cluj, membri sau nemembri ai Asociației Scriitorilor și Uniunii Artiștilor Plastici, juriul format din ziariști, critici literari și critici de artă va acorda următoarele premii: Poezie Plastică Lucrările premiate și cele mai reușite și reproducerile după lucrări plastice vor fi editate în volum cu titlul concursului de către Casa județeană a Creației Populare acordîndu-se drepturi de autor. De asemenea, vor fi organizate un recital de poezie și o expoziție plastică. Poeziile, picturile, lucrările grafice sau de sculptură se vor trimite sau depune la redacția ziarului „Făclia“, strada Napoca nr. 16 pînă la data de 20 februarie 1970 exclusiv. Premiul I Premiul II Premiul III 1 000 lei 800 lei 500 lei Premiul I Premiul II Premiul III 1 000 lei 800 lei 500 lei Anul XXV Nr. 72104 pagini 30 bani • Marți 13 ianuarie 1970 • Febrilitate in viitoarea secție de tricotere a Uzinei „Metalul roșu“. Se instalează strungurile de 1500, POSIBILITAȚI MAI BUNE DE ORGANIZARE A MUNCII Așa cum se știe, documentele recente ale Plenarei C.C. al P.C.R. și ale Consiliului U.N.C.A.P. prevăd ca, incepînd cu anul 1971, să se atribuie cooperativelor agricole în sectorul vegetal prevederi de plan numai pentru producția marfă contractată cu statul și suprafețele necesare realizării acesteia la principalele culturi: grîu, porumb, orez, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi și legume. Cooperativa agricolă de producție din Bonțida, situindu-se în lunca Someșului, cu terenuri fertile, are condiții prielnice pentru cultivarea legumelor. Am obținut an de an din acest sector cantități importante de produse, pe care le-am contractat și valorificat cu statul. Un impediment. Insă, pentru creșterea acestor producții a fost dispersarea culturilor pe suprafețe mici, cu multe sortimente. Acest lucru ne-a creat greutăți în ce privește întreținerea culturilor, asigurarea cantităților de semințe corespunzătoare și altele. Deși în cursul acestui an, în cadrul cooperativei noastre suprafața destinată sectorului legumicol a rămas aceeași, numărul sortimentelor prevăzute în indicatorii de plan este mai mic. Acest lucru ne va da posibilitatea să organizăm mai bine munca, să obținem în sectorul legumicol producții mai mari, realizîndu-ne, în acest fel, integral, planul, atît la suprafața planificată, cit și la producțiile obținute de pe aceasta. Ioan POP, președintele C.A.P. Bonțida REPARAȚIILE IA TRACTOARE ÎN PLINĂ DESFĂȘURARE Anul 1970 ridică sarcini sporite în fața mecanizatorilor de la I.M.A. Huedin. Conștienți de datoria ce le revine, mecanizatorii au început din vreme pregătirea parcului de mașini și tractoare pentru campania agricolă de primăvară. În noua hală de reparații a întreprinderii se găsesc înșiruite, pe două rînduri, un număr de tractoare. In jurul lor trebăluiesc mecanici și tractoriști, care doresc terminarea reparațiilor la termenul stabilit — 20 februarie a.c. Inginerul mecanic Eugen Lia le dă în permanență îndrumări tehnice și verifică calitatea reparațiilor. — S-a prevăzut în plan repararea a 171 tractoare — ne-a relatat inginerul mecanic. Din acestea au fost reparate pînă acum mai mult de jumătate. Pe lingă lucrările care se execută în halele întreprinderii, unele reparații se fac și în cadrul atelierelor secțiilor de mecanizare. Pregătindu-se pentru campania agricolă de primăvară, mecanizatorii de la I.M.A. Huedin se preocupă nu numai de punerea în stare de funcționare a parcului de mașini și tractoare. Zilele acestea, vor începe și cursurile de perfecționare a cunoștințelor profesionale, la care vor participa un număr de 350 tractoriști și mecanici. In cadrul acestor cursuri, vor fi prezentate o serie de lecții pe teme agromecanice, punîndu-se accentul pe cunoașterea noilor tipuri de tractoare pe șenile și a noilor mașini agricole cu care va fi dotată întreprinderea in acest an. In dotarea bazelor de transport auto Zestrea pe 1970 a bazelor de transporturi auto din țara noastră va spori cu 6 500 de autocamioane și 900 de autobuze. Majoritatea lor vor fi livrate de cunoscutele uzine constructoare de mijloace rutiere din Brașov și București. De asemenea, au fost alocate fonduri importante pentru construcția a numeroase stații de întreținere auto, dotate cu utilaje și instalații moderne. Macarale de mare capacitate La Șantierul naval din Tr. Severin a început execuția primelor două macarale de 16 tone-forță, concepute de specialiști din Timișoara în colaborare cu Institutul de proiectări și cercetări pentru mașini de ridicat și transportat. Macaralele sunt destinate autoutilării întreprinderii severinene. Ele au deschiderea de 35 m și pot ridica piese și subansamble cu greutatea pînă la 18 t și înălțimi de 30 m. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, a primit pe ministrul economiei și finanțelor al Franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valéry Giscard d’Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valéry Giscard d’Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mesajul de salut cordial al președintelui Franței, Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta relațiile multilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, cooperare economică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordiali Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHE0RGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale Mitia Ribicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgeanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vnatușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hassan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei în București, Isa Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavi și străini. (Continuare In pag. a IV-a) DE LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMNTULUI • Ministerul Invățămîntului a adus noi reglementări în modul de desfășurare a examenelor studențești. Conform regulamentului de activitate profesională studenții vor putea susține — între 1 și 24 februarie — probele parțiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu mențiune „parțial“ și în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-și îmbunătățească notele obținute la susținerea probelor parțiale se vor putea prezenta și în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opțiunile pentru probele parțiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform acelorași reglementări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi și serale, cu excepția ultimului an de studiu, vor fi și 17 februarie. (Agerpres) LIMITELE SOLIDARITĂȚI M-am gindit la o situație limită, care ar putea pune sub semnul întrebării fericirea, iubirea, rostul existenței și existența însăși a unui om oarecare; o situație nu neapărat malițioasă, duios ironică, naiv frustă, ci cu caracter de matrice alegorică. Inchipuiți-vă că faceți un voiaj mai lung sau mai scurt cu o mașină, în văzul lumii și încadrat în lume. Mașina este modernă, puternică, competitivă. Are un aspect estetic plăcut, rezistă și întrece, la dorință, adversarii din față. Ce s-ar întîmpla dacă pilotul mașinii n-ar ști că pneurile sînt calculate la limita extremă a rezistenței cauciucului, că frînele funcționează pînă dincolo de rezistența utilă, că bordul indică exact cantitatea de benzină, stingă sau dreapta direcției și schipătul ochiului de pisică? Ar însemna abandonarea modernității, renunțarea la vadul normalului, la matricea conservării, reprezentată prin dreptul și datoria la încrederea semenului. Conflictul interior n-ar fi nici pur etic și nici nesancționabil pe plan social, pe motivul caracterului său intim sau particular; el ar intempesta însăși substanța solidarității de grup și socială. In cercul acesta strimt, bogat in inocențe, în echilibru îndrăzneț, in orgoliu deseori falsificat, în blajinitate, pe ici pe colo, mioapă, situațiile sunt repetabile, identice, controlabile, supuse barometrului , experiență-simț al realității. Pribegia - pribegia, dar nu migrațiunea — este o pasiune a secolului nostru, cu scopul nu de a epuiza posibilitatea acaparării accesoriilor lumii, ci de a căuta și gusta exclusiv formele prezentului de pretutindeni: puțină brambureală cerebrală, multă aviditate pentru complexe, un dram de înțelegere pentru fiecare probabilitate, Iată ce ne cere clipa foarte pretențioasă a solidarității, pe lingă încrederea directă. Cred în omul care mi-a confecționat pantoful, gîndindu-se că el însuși va străbate drumurile unui continent; cred în calamburul meteorologului de serviciu, care visează o excursie în Retezat; mă încred in pîinea fără cuie împachetată la complexul din Baciu, ca și cînd brutarul modern ar fi împachetat-o pentru sine; mă încred in cauciucul produs ■ la Jilava, în benzina rafinată la Brazi, în radiourile „Electronicii“, în emisiunile prinse de aceste radiouri; cred, eu și tu și el, în timiditatea vînzâtoarei care ne oferă un cataif proaspăt; cred în dramaturgia lui D.R.P. și Marin Sorescu, în spectacolele strălucite și lihnite ale unei stagiuni așa-și-așa; în tot ceea ce este omenesc și iese din mîna sau mintea omului. Situațiile nu trebuie să devină nicidind limită, la hotarul dintre încredere și neîncredere. Despersonalizarea participării oarecui la o activitate nu înseamnă lipsa semnăturii. Pajura sîntem noi înșine. Ion ARCAȘ HUM IU . Luni dimineața, la Liceul nr. 40 din Capitală a avut loc o solemnitate, în cadrul căreia s-a atribuit acestui liceu numele „Dumitru Petrescu“ în semn de prețuire a memoriei acestui vechi militant al mișcării comuniste și muncitorești din țara noastră, fruntaș de seamă al luptei pentru edificarea socialismului în România. Prin hotărîri ale C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri, pentru eternizarea memoriei lui Dumitru Petrescu, numele său va fi atribuit, de asemenea, Școlii generale nr. 175 din Capitală, unor străzi din București, Oradea și Sf. Gheorghe și se va dezveli un bust in Capitală. • După cum informează ziarul „Il Monde”, un grup de firme franceze a obținut dreptul de a construi barajul Karun, care va fi cel mai mare din Iran. Costul construcției, care va avea 200 m înălțime și 380 m lățime, se ridică la aproximativ 550 milioane franci. Dintre acestea, 240 milioane urmează să fie furnizate de Franța, conform protocolului semnat între cele două țări la 25 iulie 1969. • Cu citeva zile in urmă, in pădurile județului Suceava, la Frasin, a apărut un elan, specie de mamifer din familia cervideelor. Faptul este cu totul deosebit, știut fiind că elanul trăiește numai in țările scandinave sau in rezervațiile unor regiuni cu climă specifică. Un grup de specialiști de la Asociația județeană a vinătorilor și pescarilor amatori a reușit să se apropie de ciudatul vizitator și să-l fotografieze. Se presupune că acesta ar veni din părțile nordice . In marele amfiteatru al Muzeului de istorie naturală din Paris a avut loc o seară culturală românească. Cu acest prilej, publicistul J. Campbel, autorul cărții „Rapsodia română“, a ținut o conferință despre România socialistă, însoțită de proiecții. Manifestarea, la care a asistat un numeros public, s-a bucurat de un deosebit succes ale Poloniei. Rămâne de văzut dacă acest exemplar va încerca să se acomodeze aici, ori își va continua călătoria solitară. • Circulația internațională prin tunelul Simplon, care leagă Elveția de Italia, a fost închisă luni oricărui trafic ca urmare a căderilor abundente de zăpadă. IN ACEST NUMĂR: • PROBLEME ALE CASELOR DE CULTURA — CERCUL INFLUENȚELOR • CRONICA MARUNTA • JURNAL INDISCRET — APUCATURI DIZGRAȚIOASE... • CRONICA TV — PREZENTE ȘI TRECUTE (PAG. A 2-A) • REPORTAJE DIN ȚARA — GEOMETRIE ÎN VALEA JIULUI • SFATUL SPECIALISTULUI — LUCRĂRILE DE PROTECȚIE A LIVEZILOR ÎN TIMPUL IERNII • SPORT (PAG. A 3-A) • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA (PAG. A 4-A)