Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-13 / 7210. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN R­EALITATI SI PERSPECTIVE ECONOMICE PLATFORMA NOASTRĂ DE PLECARE Am pășit in noul an cu un palmares bogat în realizări și cu un bagaj valoros de expe­riențe. Tot ceea ce am făcut pînă în prezent — este sufi­cient să amintesc că valoarea Lucrărilor executate de colec­tivul nostru în anii actualu­lui cincinal se ridică la aproa­pe 1 400 000 000 lei — consti­tuie pentru noi o adevărată școală, o bază de plecare spre realizarea importantelor înda­toriri ce ne revin în ulti­mul an al cincinalului în ca­litate de constructori ai edi­ficiilor industriale. Constituie un titlu de mîndrie că toate obiectivele construite de noi au fost date în funcțiune la termene, ba chiar înainte de termenele prevăzute: lamino­rul, trăgătoria de oțel tare și fabrica de cabluri de tracțiu­ne aparținătoare Uzinei In­dustria sîrmei, noile secții a­­le Fabricii de porțelan, ale Fabricii de medicamente „Te­rapia“, ale fabricii „România muncitoare“ din Cluj, Combi­natul de îngrășăminte azotoa­­se și fabrica de mănuși din Tîrgu Mureș, precum și mul­te alte obiective pe teritoriul altor județe. Insumînd avan­sul realizat pînă acum, valoa­­­­­rea se ridică la 74 milioane lei. Prețuim cel mai mult în­să, progresele pe care le-am realizat pe tărîmul productivi­tății muncii. In comparație cu 1965, pri­mul an al cincinalului, în pre­zent lucrăm cu o productivi­tate cu 16,3 la sută mai ma­re. Acest progres important — prețios în ducerea la îndepli­nire a sarcinilor care ne re­vin în 1970 — este rezultatul aplicării unui sistem rațional de măsuri. Incepînd cu pre­gătirea producției încă din fa­za de elaborare a studiilor tehnico-economice și termi­­nînd cu finalizarea în detaliu a soluțiilor tehnice de execu­ție, definind durata într-o programare cu activitățile or­donate în graficele-rețea, în­soțite de o îndrumare și ur­mărire sistematică pe par­cursul execuției, am reușit să asigurăm folosirea judicioasă a întregului potențial tehnic și a efectivului de muncă de care dispune întreprinderea. Bineînțeles in anul 1970, creș­terea în continuare a produc­tivității muncii va constitui una din preocupările noastre principale. Ne propunem să facem pași importanți în di­recția industrializării con­strucțiilor. Ne gîndim in spe­cial, la introducerea pe scară largă în execuție a elemente­lor prefabricate. In programul nostru am înscris să ridicăm proporția construcțiilor din e­­lemente prefabricate la 60—1 la sută, față de 45 la sută rea­lizat în 1969. Acest lu­cru, după cum ne-am con­vins, este posibil prin susți­nerea unor legături strînse cu realizatorii cpoiectelor pentru a găsi și adapta soluții adec­vate condițiilor de pe teren și măririi gradului de prefa­­bricare a elementelor de con­strucții. ing. Mircea POPOVICI, director general al întreprinderii de construcții și montaje Cluj (Continuare în pag. a lll-a) femeia GINTATA DE POEȚI ȘI VĂZUTĂ DE PLASTICIENI Femeia timpului nostru, prezență generoasă în toate sferele vieții cotidiene, râmine unul din marile subiecte ale poeților și pictorilor, care atrage cîntecul și culoarea prin sentimentele ce le provoacă, prin frumusețea fizică și spirituală, prin dăruire emoțională și conștientă devo­țiune. Probabil, primele cîntece și primele manifestări plastice umane i-au fost închinate femeii, de la poemele mitologice sau tragediile antice pînă la poeziile lirice din fiecare săptămînal, de la Venus din Milo sau Mona Lisa pînă la ultima expoziție închisă, lumina, originalitatea și substanța multor opere femeia le-a dat-o. împlinind elo­giul contemporan al poeților și plasticienilor cu inspirația condeelor și penelelor clujene, am dori să înmănunchem valorile lor artistice intr-o carte luminoasă din cuvintele și culoarea căreia să prindă contur chipul femeii preocu­pată de treburi zilnice: muncind, iubind, trecind fericită sau singură pe stradă, adormind copii pe brațele-i ma­terne, in apartament, pe băncile facultăților, în mașină, la teatru, cetățeancă a orașului și a vieții. Pentru realizarea acestei cărți, Uniunea Ziariștilor din Republica Socialistă România, filiala Cluj, Comitetul ju­dețean pentru cultură și artă și Comitetul județean al femeilor, prin redacția ziarului „Făclia“, organizează un concurs de creație artistică cu tema: „FEMEIA”, câitată de poeți și văzută de plasticieni“. La concurs pot participa cu lucrări inedite poeții și plasticienii din municipiul și județul Cluj, membri sau nemembri ai Asociației Scriitorilor și Uniunii Artiștilor Plastici, juriul format din ziariști, critici literari și critici de artă va acorda următoarele premii: Poezie Plastică Lucrările premiate și cele mai reușite și reproducerile după lucrări plastice vor fi editate în volum cu titlul con­cursului de către Casa județeană a Creației Populare acordîndu-se drepturi de autor. De asemenea, vor fi or­ganizate un recital de poezie și o expoziție plastică. Poeziile, picturile, lucrările grafice sau de sculptură se vor trimite sau depune la redacția ziarului „Făclia“, stra­da Napoca nr. 16 pînă la data de 20 februarie 1970 ex­clusiv. Premiul I Premiul II Premiul III 1 000 lei 800 lei 500 lei Premiul I Premiul II Premiul III 1 000 lei 800 lei 500 lei Anul XXV Nr. 7210­4 pagini 30 bani • Marți 13 ianuarie 1970 • Febrilitate in viitoarea sec­ție de tricotere a Uzinei „Metalul roșu“. Se insta­lează strungurile de 1500, POSIBILITAȚI MAI BUNE DE ORGANIZARE A MUNCII Așa cum se știe, docu­mentele recente ale Ple­narei C.C. al P.C.R. și ale Consiliului U.N.C.A.P. pre­văd ca, incepînd cu anul 1971, să se atribuie coope­rativelor agricole în sec­torul vegetal prevederi de plan numai pentru pro­ducția marfă contractată cu statul și suprafețele ne­cesare realizării acesteia la principalele culturi: grîu, porumb, orez, floa­­rea-soarelui, sfeclă de za­hăr, cartofi și legume. Cooperativa agricolă de producție din Bonțida, si­­tuindu-se în lunca Some­șului, cu terenuri fertile, are condiții prielnice pentru cultivarea legu­melor. Am obținut an de an din acest sector cantități importante de produse, pe care le-am contractat și valorificat cu statul. Un impediment. Insă, pentru creșterea a­­cestor producții a fost dispersarea culturilor pe suprafețe mici, cu multe sortimente. Acest lucru ne-a creat greutăți în ce privește întreținerea cul­turilor, asigurarea canti­tăților de semințe cores­punzătoare și altele. Deși în cursul acestui an, în cadrul cooperativei noastre suprafața desti­nată sectorului legumicol a rămas aceeași, numărul sortimentelor prevăzute în indicatorii de plan este mai mic. Acest lucru ne va da posibilitatea să or­ganizăm mai bine munca, să obținem în sectorul le­gumicol producții mai mari, realizîndu-ne, în a­­cest fel, integral, planul, atît la suprafața planifi­cată, cit și la producțiile obținute de pe aceasta. Ioan POP, președintele C.A.P. Bonțida REPARAȚIILE IA TRACTOARE ÎN PLINĂ DESFĂȘURARE Anul 1970 ridică sarcini sporite în fața mecaniza­torilor de la I.M.A. Hue­din. Conștienți de dato­ria ce le revine, mecani­zatorii au început din vreme pregătirea parcului de mașini și tractoare pentru campania agricolă de primăvară. În noua hală de repara­ții a întreprinderii se gă­sesc înșiruite, pe două rînduri, un număr de trac­toare. In jurul lor trebă­­luiesc mecanici și tracto­riști, care doresc termina­rea reparațiilor la terme­­nul stabilit — 20 februarie a.c. Inginerul mecanic Eu­gen Lia le dă în perma­nență îndrumări tehnice și verifică calitatea repara­țiilor. — S-a prevăzut în plan repararea a 171 tractoare — ne-a relatat inginerul mecanic. Din acestea au fost reparate pînă acum mai mult de jumătate. Pe lingă lucrările care se e­­xecută în halele întreprin­derii, unele reparații se fac și în cadrul atelierelor secțiilor de mecanizare. Pregătind­u-se pentru campania agricolă de pri­măvară, mecanizatorii de la I.M.A. Huedin se preo­cupă nu numai de pune­rea în stare de funcționa­re a parcului de mașini și tractoare. Zilele aces­tea, vor începe și cursu­rile de perfecționare a cu­noștințelor profesionale, la care vor participa un număr de 350 tractoriști și mecanici. In cadrul a­­cestor cursuri, vor fi pre­zentate o serie de lecții pe teme agromecanice, pu­­nîndu-se accentul pe cu­noașterea noilor tipuri de tractoare pe șenile și a noilor mașini agricole cu care va fi dotată între­prinderea in acest an. In dotarea bazelor de transport auto Zestrea pe 1970 a bazelor de transporturi auto din ța­ra noastră va spori cu 6 500 de autocamioane și 900 de autobuze. Majoritatea lor vor fi livrate de cunoscutele uzi­ne constructoare de mijloace rutiere din Brașov și Bucu­rești. De asemenea, au fost a­­locate fonduri importante pen­tru construcția a numeroase stații de întreținere auto, do­tate cu utilaje și instalații moderne. Macarale de mare capacitate La Șantierul naval din Tr. Severin a început execuția primelor două macarale de 16 tone-forță, concepute de spe­cialiști din Timișoara în co­laborare cu Institutul de pro­iectări și cercetări pentru ma­șini de ridicat și transportat. Macaralele sunt destinate auto­­utilării întreprinderii seve­rinene. Ele au deschiderea de 35 m și pot ridica piese și subansamble cu greutatea pînă la 18 t și înălțimi de 30 m. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, a primit pe ministrul economiei și finanțelor al Franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a pri­mit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și fi­nanțelor al Franței, Valéry Giscard d’Estaing, președin­tele delegației franceze la lu­crările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamen­tale româno-franceze de coo­perare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, preșe­dintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte gu­vernamentale româno-france­ze, și Constantin Flitan, am­basadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valéry Giscard d’Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, me­sajul de salut cordial al­­ pre­ședintelui Franței, Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dez­volte și în viitor în spiri­tul bunelor legături ce exis­tă între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mul­țumind pentru mesajul pri­mit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa pre­ședintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și ho­­tărîrea României de a dezvol­ta relațiile multilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii inter­naționale, al păcii și secu­rității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, coo­perare economică, științifică și tehnică, schimburile comercia­le dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascen­dentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al coo­perării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordiali Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHE0RGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președin­telui Vecei Executive Federa­le Mitia Ribicici. Premierul român este înso­țit în vizita pe care o între­prinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții ro­mâne în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdu­gan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științi­fice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgeanu, vicepreședinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare și cooperare economică și teh­nică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construc­țiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului mine­lor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu dra­pelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, pre­ședintele Vecei Executive Fe­derale, Stepan Marușici, pre­ședintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socia­liste Voivodina, Dușan Gli­­gorievici, membru al Vecei Executive Federale, președin­tele părții iugoslave în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, An­ton Vnatușa, locțiitor al se­cretarului de stat pentru afa­cerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașu­lui Belgrad, Aleksandar Bako­­cevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dol­­je Vogelnik, președintele Con­siliului Federal pentru Coor­donarea Activității Științi­fice, Hassan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Amba­sadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei în București, Isa Njegovan, au însoțit pe pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți ro­mâni. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenți membri ai am­basadei române și ai agen­ției economice, ziariști iugo­slavi și străini. (Continuare In pag. a IV-a) DE LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂM­NTULUI • Ministerul Invățămîn­­tului a adus noi reglemen­tări în modul de desfășu­rare a examenelor studen­țești. Conform regulamen­tului de activitate profe­sională studenții vor pu­tea susține — între 1 și 24 februarie — probele parțiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare a­­cordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu mențiune „par­țial“ și în catalogul provi­zoriu. Acei care vor dori să-și îmbunătățească note­le obținute la susținerea probelor parțiale­ se vor putea prezenta și în vară — numai cu aprobarea de­canului — pentru verifica­re la întreaga materie. Opțiunile pentru probele parțiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform acelorași regle­mentări, examenele prevă­zute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi și serale, cu excepția ultimu­lui an de studiu, vor fi și 17 februarie. (Agerpres) LIMITELE SOLIDARITĂȚI M-am gindit la o situație limită, care ar putea pune sub semnul întrebării fericirea, iubirea, rostul existenței și existența însăși a unui om oarecare; o situație nu neapărat malițioasă, duios ironică, naiv frustă, ci cu caracter de matrice alegorică. Inchipuiți-vă că faceți un voiaj mai lung sau mai scurt cu o mașină, în văzul lumii și încadrat în lume. Mașina este modernă, puternică, competitivă. Are un aspect estetic plăcut, rezistă și în­trece, la dorință, adversarii din față. Ce s-ar întîmpla dacă pilotul mașinii n-ar ști că pneurile sînt calculate la limita extremă a rezistenței cauciucului, că frînele func­ționează pînă dincolo de rezistența utilă, că bordul indi­că exact cantitatea de benzină, stingă sau dreapta di­recției și schipătul ochiului de pisică? Ar însemna aban­donarea modernității, renunțarea la vadul normalului, la matricea conservării, reprezentată prin dreptul și datoria la încrederea semenului. Conflictul interior n-ar fi nici pur etic și nici nesancționabil pe plan social, pe motivul caracterului său intim sau particular; el ar intempesta însăși substanța solidarității de grup și socială. In cercul acesta strimt, bogat in inocențe, în echilibru îndrăzneț, in orgoliu deseori falsificat, în blajinitate, pe ici pe colo, mioapă, situațiile sunt repetabile, identice, controlabile, supuse barometrului , experiență-simț al realității. Pribegia - pribegia, dar nu migrațiunea — este o pasiune a seco­lului nostru, cu scopul nu de a epuiza posibilitatea acaparării accesoriilor lumii, ci de a căuta și gusta ex­clusiv formele prezentului de pretutindeni: puțină bram­­bureală cerebrală, multă aviditate pentru complexe, un dram de înțelegere pentru fiecare probabilitate, Iată ce ne cere clipa foarte pretențioasă a solidarității, pe lingă încrederea directă. Cred în omul care mi-a confecționat pantoful, gîndindu-se că el însuși va străbate drumurile unui continent; cred în calamburul meteorologului de ser­viciu, care visează o excursie în Retezat; mă încred in pîinea fără cuie împachetată la complexul din Baciu, ca și cînd brutarul modern ar fi împachetat-o pentru sine; mă încred in cauciucul produs ■ la Jilava, în benzina rafi­nată la Brazi, în radiourile „Electronicii“, în emisiunile prinse de aceste radiouri; cred, eu și tu și el, în timidita­tea vînzâtoarei care ne oferă un cataif proaspăt; cred în dramaturgia lui D.R.P. și Marin Sorescu, în spectacolele strălucite și lihnite ale unei stagiuni așa-și-așa; în tot ceea ce este omenesc și iese din mîna sau mintea omu­lui. Situațiile nu trebuie să devină nicidind limită, la ho­tarul dintre încredere și neîncredere. Despersonalizarea participării oarecui la o activitate nu înseamnă lipsa sem­năturii. Pajura sîntem noi înșine. Ion ARCAȘ HUM IU . Luni dimineața, la Liceul nr. 40 din Capita­lă a avut loc o solemni­tate, în cadrul căreia s-a atribuit acestui liceu nu­mele „Dumitru Petrescu“ în semn de prețuire a memoriei acestui vechi militant al mișcării co­muniste și muncitorești din țara noastră, fruntaș de seamă al luptei pen­tru edificarea socialismu­lui în România. Prin ho­­tărîri ale C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri, pentru eternizarea memo­riei lui Dumitru Petres­cu, numele său va fi a­­tribuit, de asemenea, Școlii generale nr. 175 din Capitală, unor străzi din București, Oradea și Sf. Gheorghe și se va dezveli un bust in Capitală. • După cu­m informează ziarul „Il Monde”, un grup de firme franceze a obținut dreptul de a construi barajul Ka­­run, care va fi cel mai mare din Iran. Costul construcției, care va avea 200 m înălțime și 380 m lățime, se ridică la aproximativ 550 milioane franci. Dintre acestea, 240 milioa­ne urmează să fie furnizate de Franța, conform protocolu­lui semnat între cele două țări la 25 iulie 1969. • Cu citeva zile in ur­mă, in pădurile județului Suceava, la Frasin, a a­­părut un elan, specie de mamifer din familia cer­­videelor. Faptul este cu totul deosebit, știut fiind că elanul trăiește numai in țările scandinave sau in rezervațiile unor regiuni cu climă specifică. Un grup de specialiști de la Asociația județeană a vi­­nătorilor și pescarilor a­­matori a reușit să se a­­propie de ciudatul vizita­tor și să-l fotografieze. Se presupune că acesta ar veni din părțile nordice . In marele amfitea­tru al Muzeului de istorie naturală din Paris a avut loc o seară culturală ro­mânească. Cu acest pri­lej, publicistul J. Camp­­bel, autorul cărții „Rapso­dia română“, a ținut o conferință despre Româ­nia socialistă, însoțită de proiecții. Manifestarea, la care a asistat un numeros public, s-a bucurat de un deosebit succes­ ale Poloniei. Rămâne de văzut dacă acest exem­plar va încerca să se a­­comodeze aici, ori își va continua călătoria solitară. • Circulația internațio­nală prin tunelul Simplon, care leagă Elveția de Ita­lia, a fost închisă luni ori­cărui trafic ca urmare a căderilor abundente de zăpadă. IN ACEST NUMĂR: • PROBLEME ALE CA­SELOR DE CULTURA — CERCUL INFLUENȚELOR • CRONICA MARUN­TA • JURNAL INDISCRET — APUCATURI DIZGRA­ȚIOASE... • CRONICA TV — PREZENTE ȘI TRECUTE (PAG. A 2-A) • REPORTAJE DIN ȚA­RA — GEOMETRIE ÎN VALEA JIULUI • SFATUL SPECIA­LISTULUI — LUCRĂRI­LE DE PROTECȚIE A LI­VEZILOR ÎN TIMPUL IERNII • SPORT (PAG. A 3-A) • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA (PAG. A 4-A)

Next