Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-03-31 / 7276. szám
PAGINA 2 FĂCLIA SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI DE APARIȚIE A REVISTEI 7 „1 Dolgozó Nő" (Urmare din pag. I-a) pășind pe drumul deschis de 23 August 1944, se va asigura prețuirea deplină a femeii cetățeană, soție și mamă, că i se vor crea toate posibilitățile pentru afirmarea și valorificarea capacității ei creatoare. In acești 25 de ani, revista „Dolgozó Ne“, împreună cu celelalte publicații pentru femei — „Femeia“ și „Săteanca“ —, a mobilizat masele de femei la edificarea societății socialiste, la întărirea unității și frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare. Exigenți cu lipsurile și neajunsurile noastre, ne vom îndeplini cu cinste datoria patriotică de a ne aduce contribuția la propășirea și înflorirea patriei noastre, Republica Socialistă România! Transmițând salutul Biroului Comitetului județean Cluj al P.C.R., tovarășa Aurelia Dănilă a spus: Tipărirea, în urmă cu un sfert de veac, a primului număr al unei reviste în limba maghiară, despre femei și pentru femei, a însemnat o manifestare, de larg democratism și profund umanism, pe care se dădea noua societate românească. Consfințind prin titlu stima și drepturile de care se bucură în patria noastră femeia muncitoare, „Dolgozó No” a adus în mii de cămine căldura comuniunii sociale și sufletești a femeilor românce, maghiare, germane și de alte naționalități din țara noastră. Cu ocazia acestei aniversări, Biroul Comitetului județean de partid felicită călduros colectivul redacțional, colaboratoarele și colaboratorii, urîndu-le lor și cititoarelor revistei „Dolgozó Nő“ noi succese în munca ce o desfășoară pentru prosperitatea patriei noastre dragi, România socialistă. Scriitorul , Létay Lajos, redactor-șef al revistei „Utunk“, a felicitat revista „Dolgozó Nő“ pentru succesele în frumoasa sa activitate. Scriitorul Dumitru Mircea a salutat revista sărbătorită, în numele Filialei Cluj a Uniunii Ziariștilor. Au mai transmis saluturi și felicitări lector, univ. Lászlofy Ileana, Péter Ileana, maistră la Fabrica „Clujeana“, Năszadî Irina, învățătoare la Bicălat. După-amiază, participanții la sărbătorirea revistei „Dolgozó Nő“ au asistat, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, la un spectacol de poezie, muzică, teatru, întocmit și regizat de Bereczky Julie. Actuala Stagiune a Teatrului de Stat din Turda a urmărit( consecvent și cu rezultate oarecum meritorii) conturarea acelui profil spre care se tinde de mai mulți ani. Pentru reușită, deocamdată cel puțin, a fost hotăritoare înțelegerea posibilităților colectivului, orientarea judicioasă, chiar dacă tentații și experiențe mai puțin concludente au existat, a dorinței și ambiției de afirmare. Introducerea în repertoriu a piesei de valoare medie, a comediei transparente, care nu ridică dificultăți, fără să însemne neapărat momente artistice ieșite din comun, a dus la realizarea unor spectacole onorabile. Pericolul, aici, vine, evident, din absența substanței dramatice, dintr-o anemiere a semnificațiilor. Dar se poate vorbi și de o consumare eronată a efortului depus pentru apropierea spectatorului; se ajunge, prea de frecvente ori, la un umor facil, de minimă rezistență. Cu toate acestea, un repertoriu cumpănit, fără extravaganțe, poate cam sărăcăcios în modalități de investigație, a așezat pe temeiuri reale, dacă nu mai mult, activitatea unui colectiv dornic de autodepășire. 1. Și pe strada noastră de Horea Lovinescu, text dramatic comun, mai mult pentru amatori, a prilejuit un spectacol ocazional și a consemnat deschiderea stagiunii. E meritul regiei și al interpretării de a fi punctat emoționant dramatismul împrejurărilor descrise, cîștigînd publicul și dovedind sinceritate de trăire și atitudine. Totuși, scăderile piesei, ușor de sesizat în construcție, cit și în artificialitatea multor replici, un anume schematism al personajelor, împiedică realizarea unei permanențe artistice. 2. Ce vor îngerii? (Aterizare forțată) de Miklós Gyárfás, e o comedie cursivă, inteligent și cu umor scrisă. Prin intermediul unei fabulații ingenioase, fără pretenții de profunzime sau de implicații mai puțin obișnuite, în esență cu un conținut actual, se propune o convenție agreabilă, de finalitate satirică, întemeiată pe solicitarea cu folos a fantasticului. Replica e spirituală, are haz, accentuează pe șablonul și automatismul din comportamentul și gîndirea unor oameni, parodiază relații și atitudini standard. Regia (Constantin Leoveanu) a lecturat textul atent, fără să vadă în el dificultăți. Ea nu reține (sau nici nu și-a propus) prin preocupări creatoare deosebite, transpunerea în scenă e liniară, a mizat, se pare, totul pe interpretare. S-a căutat, mai ales, să asigure un ritm de spectacol alert, să se reliefeze, pe cît posibil, rostirea. Distribuția, izbutind doar parțial un atare obiectiv, a detașat printr-un plus de naturalețe și aprofundare pe Aurel Ștefănescu (Episcopul), a beneficiat de un Puck șăgalnic (Eugenia Chioreanu-Jiga), de un înger (Elena Jucov) sensibil, cu momente de vibrație autentică, de un Andy Adam (Simion Salcă) poate prea grav pentru tonalitatea de ansamblu, de o Margareta (Maria Andreea Raicu) potrivită fizic și cu vervă mondenă. De asemenea, în roluri episodice au evoluat Puiu Neagu (cu aplicații spre șarjă), Dem. Constantinescu (pitoresc și exagerat în efecte de limbaj), Smara Marcu (adeptă a caricaturalului), Dinu Gherasim și Mihai Ionescu-Vrămești. Deci, un spectacol curat, fără stridențe, susținut de decorul adecvat al lui Mircea Ivan și costumele de gust ale Martei Deleanu, la limita medie a posibilităților. 3. Lipsită de calități dramatice și literare, aducînd mai de grabă cu un libret de operetă cam romanțios și desuet, nu lipsită însă de culoare și farmec. Rapsodia țiganilor de Mircea Ștefănescu (regia artistică Constantin Leoveanu) a găsit o surprinzătoare audiență în public. Dar acest spectacol de amploare, distribuția angajează întregul potențial artistic al teatrului, nu depășește textul, dimpotrivă, se circumscrie lui. Ceea ce a izbutit regia și interpretarea se răsfrânge în atmosfera fluentă și luminoasă a unor tablouri, într-o meritorie, și presupunem că nu fără efort, însușire a partiturilor muzicale. 4. Apreciabilă ni se pare orientarea către scrieri originale, în premieră pe țară, așa cum s-a procedat cu Asasinatul de pe plaja pustie de Vasile Rebreanu. Există în acest poem dramatic, conceput metaforic, un lirism de structură, situații și replici de discretă poezie. Piesa numai formal are o desfășurare polițistă, în fond e o lucrare de substanță, de implicații și simboluri grave, față de care regizorul și interpreții au avut o misiune grea. E adevărat că tânărul regizor Cătălin Naum a intuit semnificațiile textului, s-a oprit asupra unei idei de spectacol modern, preferința sa îndreptîndu-se către o formulă scenică interesantă. Pînă la urmă, insă, s-a eșuat intr-un spectacol monoton, arid, interpretarea, cu una sau două excepții, a rămas la suprafață, nereușind să redea dinamica personajelor. 5. Nemaipomenitele întâmplări ale jupînului Fathelin și ale cumetrei Gurton, spectacol compus din două farse medievale, reprezintă un moment artistic îngrijit, poate, alături de Ce vor îngerii?, una dintre realizările de interes ale teatrului. Regizorul Ion Dan, fără să ignore libertățile de transpunere la care putea să recurgă, a rămas credincios în substanță și formă textului medieval. Străbătută de un autentic filon popular, de umorul unor personaje și întâmplări, afirmînd o înțelepciune robustă, mai întotdeauna direct și cu prospețime, farsa își confirmă și astă- generozitatea. Tocmai în înțelegerea unor astfel de însușiri și, mai apoi, în transmiterea lor într-un mod convingător, zgîrcit în artificii, se explică succesul spectacolului turdean. Interpreții se mișcă cu dezinvoltură și sinceritate. De aceea, chiar cu riscul învinuirii de uniformizare, considerăm că aprecierile ce se cuvin unuia sau altuia dintre ei sunt, în primul rând, în funcție de întinderea și proeminența rolurilor. Iată, așadar, distribuția: Constantin Miron, Gheorghe Boiangiu, Mihai Ionescu-Vrănești, George Bossan, Liana Simionescu (Farsa jupînului Pathelin), Mihai Ionescu-Vrănești, Marcea Zabalon, Maria Voronca, Mariana Marinescu, Aura Păunescu, Eugenia Chioreanu-Jiga, Emilia Botta-Luca, Titus Luca, Gheorghe Boiangiu, Liana Simionescu (Acul cu metrei Gurton). Sub auspicii creatoare dintre cele mai marcante, confirmînd și de astă dată exigență și ținută profesională, se realizează colaborarea cu Mircea Marcaboji (scenografie) și cu Edith Schrantz-Kunovits (costume). ★ Evităm, deocamdată, formularea unor concluzii. Se poate observa, totuși, cu destulă claritate, că la baza activității Teatrului de Stat din Turda a stat, în ultima perioadă, o gândire fecundă, că s-a urmărit să se înlăture improvizația și diletantismul. Emil PIETRARU REALIZĂRI ȘI INTENȚII CARNET CULTURAL și de plastică și poezie Duminică a avut loc, la Dej, una dintre manifestările cu rezonanță deosebită în viața culturală a orașului: s-au întâlnit cenaclurile literare din Turda, Gherla și Dej. Cu același prilej, a avut loc vernisajul primei expoziții anuale de artă plastică a cercului plasticienilor de pe lângă Casa municipală de cultură din Dej. Prestigiul manifestării a crescut prin prezența prof. univ. Raoul Șorban, de la Universitatea din București, care a vorbit creatorilor, literați și plasticieni, și numerosului public prezent în sală despre Național și universal în arta lui Brâncuși, întâlnirea cenaclurilor s-a încheiat cu discuții interesante, utile pentru desfășurarea în continuare a activității creatorilor, a elevilor și profesorilor care au desfășurat o bogată activitate în cadrul revistei „ABC”. După cum v-am mai informat, C.C. al Uniunii Tineretului Comunist a acordat revistei acestui liceu premiul I pe țară la Concursul revistelor școlare. Premiile, constând din obiecte, au fost iwnînate de tovarășa Margareta Cistian, secretar al Comitetului Județean Cluj al U.T.C. In numele celor premiați au vorbit prof. Petre Bucșa, directorul' liceului 'și elevul C-tin Tănăsoiu, din clasa a XII-a. Peisaj pe Valea Ierii Fotografia: R. NEGREA festivalul cîntecului, jocului și portului popular someșan Duminică, în cadrul Festivalului cîntecului, jocului și portului popular someșan, la Huedin au evoluat grupul vocal și echipa de dansuri din Izvorul Crișului, formația de dansuri din Poiana-Bologa, formația de fluierași din Baciu- Mărgău și formațiile Casei de cultură din Huedin: fanfara, ansamblul folcloric, cu soliști vocali și instrumentiști. La centrul Aghireș, au fost aplaudați dansatorii, taraful și soliștii din Aghireș-Sat, dansatorii și soliștii vocali de muzică populară și ușoară din Aghireș-Fabrici, din Ticu-Colonie și dansatorii din Băgara, festivitate de premiere Ieri, a avut loc, în fața elevilor și a cadrelor didactice de la Liceul nr. 1 „Ady-Șincai“, festivitatea de premiere Al V-lea Congres al cooperației de consum In primele zile ale lui aprilie, la București își va începe lucrările cel de-al V-lea Congres al cooperației de consum. Un eveniment de seamă nu numai prin bilanțul realist pe care-l va consemna, ci, și mai ales, prin hotărîrile pe care le va adopta pentru ca acest sector să-și exercite mai bine și mai eficient menirea. Nu doresc însă să fac o anticipație a ceea ce se va întâmpla la congres. Despre mobilurile, însă, pe care le-a trezit în activitatea cooperației de consum, aș vrea să spun cîteva lucruri ce mi-au fost relevate de recenta Conferință extraordinară a Uniunii județene a cooperativelor de consum. La unul din punctele de pe ordinea de zi a acestei conferințe figura desemnarea delegaților la Congresul despre care vorbeam mai sus. Printre cei propuși și aprobați în unanimitate se află și Ioan Ferenț, președintele cooperativei de consum „Someșul" din Dej , cunoscut nouă, mai demult, ca un om priceput, inimos și mereu preocupat de a-și îmbunătăți stilul de muncă. Titlul prezentului articol mi-a fost sugerat de altfel, de succesele pe care le vor raporta la Congres cooperatorii din județul Cluj, pe care mi-am permis să le compar cu un buchet de flori, buchet în care cooperativa „Someșul“ din Dej a pus o mare și frumoasă floare. Și aș îndrăzni să afirm, pentru că nu intenționez să-i fac președintelui Ferenț portretul moral ori profesional, că undeva aceste succese se identifică cu propria lui ființă. Planul economic al cooperativei „Someșul“ a fost realizat anul trecut în proporție de 105 la sută, cu precizarea că in toate sectoarele activității de bază — comerț, achiziții, prestări de servicii etc., a fost realizat și depășit. Rezultatele acestea își au, firește, nenumărate explicații. Una dintre ele se referă la dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Consemnăm, astfel, construirea și darea în folosință a peste 11 unități: o brutărie la Sînmărghita, magazinele cu bufet din Valea Ungurașului și Măgoaja, magazinele comerciale din Coplean, Suarăș, Ciubanca, Elciu etc. Am dat doar cîteva exemple. Cooperativa „Someșul“ este o unitate teritorială care cuprinde 10 comune și peste 70 de sate, așa că lista exemplelor ar fi fost prea lungă dacă am fi dat dintr-un singur loc fie și numai unul. Incercînd să privim în viitor, pentru a putea face o remarcă cît de cît obiectivă în ce privește activitatea acestei unități, îndrăznim să afirmăm că ea își va păstra și chiar îmbogăți bunele aprecieri de care se bucură. Pledează pentru această afirmație în mod cert construirea unor noi unități comerciale, cum ar fi cele din Someșul Mic, Nireș, Gîrboul Dejului, Cuzdrioara, Codor etc., pledează pentru aceasta faptul că, în cinstea Congresului al V-lea, principalii indicatori pe trimestrul I vor fi realizați și depășiți. In fine, pledează pentru afirmația noastră prezența la București, în primele zile ale lui aprilie, a președintelui Ioan Ferenț, care, pentru munca-i neobosită, a fost cinstit astfel. Și cinstea ce i-a fost acordată va trezi în el mobiluri noi, pe care le va transforma, cu ajutorul zecilor și sutelor de cooperatori, într-o nouă floare. Traian BARA 0 floare-ntr-un buchet... Grădina Botanică din Cluj. Toaletă de primăvară cronica xnaxtixita. La capătul liniei autobuzului nr. 8, la aeroport, se așteaptă, de mult timp, citeva bascule cu balast, necesare reparării locului unde întoarce mașina. Deocamdată, autobuzul trebuie să traverseze cîteva gropi, iar după ploaie noroiul este scos pe șosea periclitindu-se siguranța circulației. In stație călătorii sunt stropiți cu noroi. O cabină a I.O.T.C. există în apropiere,dar nu este instalată în stație. Dorim I.O.T.C.-ului „inspirația“ necesară care să depășească bunele intenții. • Un cititor ne informează că, dacă vreți să cumpărați, cafea boabe să nu vă adresați, nici într-un caz, magazinului „Aroma“ din Piața Mihai Viteazul, încercați în alte părți. Aici, după cum mărturisea o vânzătoare, s-a primit în scris de la „șefi“ să nu se desfacă cafea boabe. Așa o fi? Dacă da, atunci de ce? / • Duminică, 14 ora prinsului, prin stația de la Uzina ..Metalul roșu“ n n-a trecut, mai bine de o oră, nici o mașină care să poarte numărul 11. De ce oare? • In ziua de 23 martie a.c. la I.I.L. „Spicul" s-a produs un grav accident de muncă, ca urmare a nerespectării regulilor tehnice de securitate a muncii. La secția de răcoritoare din str. Barbusse, Dumitru Cristea din Cluj, curăța mașina de umplut sifon. La un moment dat, roata volantă i-a prins mina stingă și i-a rupt complet antebrațul. • La secția de mesagerii a Oficiului poștal municipal Cluj este mare aglomerație, mai ales la preluarea cotețelor. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, s-a hotărît ca preluarea cotețelor să se facă și la oficiile poștale de pe bulevardul Lenin și din Piața Păcii. • Filiala de vînătoare „Dinamo" îi invită pe toți vânătorii la o întâlnire cu... lupii, care în număr mare și-au instalat „sediile“ în pădurile din jurul Clujului. înfruntarea va avea loc duminică 5 aprilie a.c. în pădurile Făget și în cele din jurul Someșenilor. 18,00 — Deschiderea emisiunii. „Universal-Sotron“ — litera G (enciclopedie pentru copii). 18,30 — Actualitatea în economie. Noua salarizare și normare a muncii. 18,55 — Anunțuri — publicitate. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19,35 — Atomul, această necunoscută. 20,00 — Reflector. 20,10 — Moment folcloric. 20,20 — Primăvara României socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român. 20,40 — Film artistic „Am două mame și doi tați“. Producție a studiourilor iugoslave. 22,05 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad. 22,35 — Pliant lirico-dramatic. 23,00 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj Marți, 31 martie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program. 17,50 — Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi. 18,00 — Muzică populară cu Maria Precup și Ion Rireș. 18,10 — „Lenin, contemporanul nostru". Radiosimpozion, cu participarea conf. dr. Călina Mare, conf. dr. George Tomuța, conf. dr. Nicolae Kallas, conf. dr. Ioan Bojan și a redactorului Ludovic Rațiu. 18,25 — Cronica muzicală de Mihaela Caranica-Fulea și Emil Strugaru; 18,45 — „Descriptio Moldaviae“. Ctitorii din veac — Voroneț. Emisiune realizată de Studioul de radio Iași; 19,05 — Estrada melodiilor; 19,15 — Orizont științific. In cuprins Microunde. Despre expoziția românească din Italia, cu Hadrian Daicoviciu. Vești de pretutindeni. Realizator Adriana Călian. Miercuri, 1 aprilie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd un jurnal agrar, informații utile și cîteva... „păcăleli" muzicale. teatru Teatrul Național Cluj (19,30): UN VIS DIN NOAPTEA MIEZULUI DE VARA. Abonamentul A. UL.p. Marți, 31 martie, ora 18,30. Cursul: Frumusețile turistice ale României. Expunerea: Călătorind prin Dobrogea. Vorbește: conf. univ. dr. Alexandru Savu. Locul, sala mică a Casei universitarilor. M.URMUM Conservatorul de muzică „G. Dima“, ora 20 în sala festivă: Cvintetul de suflători al Conservatorului. filme ADIO, TEXAS, cinemascop — Republica; EXPLOZIE IN MUNȚI (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria; INTR-O SEARA, UN TREN... — Arta; IN NORD PRIN NORDVEST, seriile I și II (8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) — 23 August; PRIETENI FARA GRAI (orele 9,30; 11; 13; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului; BĂRBAȚII ÎN DEPLASARE: cinemascop — Muncitoresc, fffffffj și Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18, Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19,30. Muzeul de istorie. Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. Cabinetul județean de partid comunică: Instruirea propagandiștilor de la cercuri și cursuri de economie politică, probleme economice ale întreprinderilor, tematică specială — profil economic, cicluri de expuneri — întreprinderi și școli uzinale, va avea loc în ziua de 3 aprilie a.c. orele 17 la Liceul „Nicolae BSlcescu“. Roadele hărniciei Satul nostru — își începe scrisoarea corespondentul Budulău Simion — nu este prea mare. Oamenii însă își iubesc satul, nu stau pe gânduri atunci cînd este vorba să se întreprindă vreo acțiune care să facă Copăceniul mai frumos. Dovada hărniciei o găsim la tot pasul. Stă înscrisă pe zidurile, încă roșii, ale noului local de cooperativă, e înmănunchiată în cei peste o mie de mp trotuare, în lumina electrică sau în pomii ornamentali de pe marginea șoselei. N-a existat chemarea deputaților Pădurean Traian, Balaș Dionisie, Florea Dionisie la care locuitorii satului să nu răspundă. In anul 1970, cetățenii au hotărît să paveze noi uliți, să ridice un monument în memoria ostașilor căzuți în războiul anti-hitlerist, să continue acțiunile de înfrumusețare a satului. Cele mai bune crescătoare de păsări Zilele trecute, a avut loc la întreprinderea de stat Avicola — Apahida faza județeană, a concursului „Cele mai bune crescătoare de păsări“, organizat de Comitetul județean U.T.C. în colaborare cu Casa agronomului. Juriul a declarat câștigătoare ale concursului pe îngrijitoarele de păsări Ileana, de la ferma nr. 3 Turda (locul I), Nicoară Veronica, de la ferma nr. 1 Turda (locul II) și Brincean Nazarica, de la ferma nr. 7 Apahida (locul III). Cîștigătoarelor concursului li s-au atribuit premii în obiecte și bani, iar deținătoarei locului I i s-a acordat Diploma de onoare a Comitetului județean U.T.C. Câștigătoarele concursului vor beneficia și de o excursie de 3 zile în țară. PREȚURI LA LEGUME §1 FRUCTE Comisia județeană de prețuri ne face cunoscut că prin decizia nr. 140 din 27 martie 1970, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Cluj, a stabilit următoarele prețuri pentru comerțul socialist: PREȚURI DE CONTRACTARE kg. kg. Calitatea I. N. 1.30 1,00 1,00 0,80 Prețurile de contractare sunt valabile de la data de 1 aprilie 1970, ora zero. PREȚURI PLAFON DE VÎNZARE CU AMĂNUNTUL: Calitatea T. N. — Castraveți de seră* kg. 7,60 4,80 Ceapă uscată») kg. 4,30 3,50 — Pătrunjel rădăcini *) kg. 3,00 2,30 — Păstîrnac») kg. 3,00 2,30 — Țelină * kg. 3,75 3,00 — Ciulii kg. 2,00 1,60 — Ridichi de iarnă kg. 1,70 1,40 Prețurile cu amănuntul sunt valabile de la data de 1 aprilie 1970, ora zero. La restul legumelor și fructelor rămîn în vigoare prețurile comunicate în numărul 7255 al ziarului nostru. *) La aceste produse prețurile de contractare sunt stabilite prin H.C.M. nr. 505 și 508 din 1969. — Gulii — ridichi de iarnă A întreprinderea de transporturi auto Cluj Autobaza marfă angajează SOFERI, cu vechime de peste doi ani in cîmpul muncii. Cei interesați se vor prezenta la resortul personal de la sediul autobazei, din strada Cîmpina nr. 51-53. (1143) MICA PUBLICITATE . Prof. univ. pensionar meditează economie politică pentru examen de admitere în limba română și maghiară. Telefon 1-39-99. (1158) O 29 martie, înainte de masă, pe aleea principală din parcul orașului, găsit ceas de mină bărbătesc. Informații: telefon 2-29-91, interior 29. (1167) 4) închiriez cameră mobilată 2 persoane, intrare separată, strada Beethoven 30. (1171)_____________________ • Caut cameră cu intrare separată. Telefon 2 20-62, între 14—16, Gervescu, (1169) • Mulțumesc pe această cale dr. Kaufman Aurel, dr. Moraru Marcel, dr. Fischer Solo, întregului personal de la clinica II Chirurgie Cluj și dr. radiolog Dimitrescu Ioan, pentru redarea sănătății și îngrijirea acordată. Stennfeld, Baia Mare. (1172) 9 Vînd covoare persiane, perfectă stare, tablouri, fracsmoc. Telefon 1-11-66. (1177) Cu durere în suflet anunțăm că iubitul nostru soț, tată, socru și bunic TEODOR BOARUJ a încetat din viață în ziua de 29 martie 1970, în vîrsta de 70 de ani Înmormântarea va avea loc în data de 1 aprilie 1970, din capela cimitirului central. (1180)