Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-01-14 / 7211. szám
PREZENTA ORGANIZATEI DE PARTID IN REALIZAREA PROBLEMELOR MAJORE ALE ȘCOLII In virtutea dreptului de control pe care Statutul îl acordă organizației de partid din școală, acesteia îi revine, alături de conducerea administrativă, o mare răspundere pentru calitatea muncii ce o desfășoară fiecare cadru didactic, fiecare elev. Aceasta își găsește expresia în faptul că întreaga muncă politică ce o desfășurăm o axăm pe realizarea unuia dintre obiectivele noastre majore: perfecționarea continuă a procesului instructiv-educativ. Aplicarea practică a dreptului de control impune o grijă deosebită pentru înlăturarea fenomenului de paralelism intre problemele discutate, de pildă, în consiliul profesoral și cele dezbătute în adunarea generală a comuniștilor. Acest pericol poate fi evitat printr-o legătură și consultare permanentă între biroul organizației de bază și conducerea liceului. De exemplu la noi, în cadrul unor ședințe de birou sau a ședințelor săptămînale ale colectivului de conducere, la care participă și membri ai biroului, pe baza sarcinilor ce se ridică munca profesională și cea politico-educativă, se stabilesc obiectivele și problemele mai importante care trebuie urmărite și dezbătute de fiecare for în parte. Sunt multe cazuri cind comuniștii vin cu sugestii, cu probleme majore pe care biroul le prezintă direcțiunii liceului spre a fi analizate, aprofundate în colectivul de conducere, consilii profesorale și invers, conducerea ne solicită ajutorul ca acele aspecte ce privesc activitatea profesională a cadrelor didactice și care au o deosebită însemnătate să fie supuse dezbaterii în adunări generale sau ședințe de birou lărgite. Recent, într-o ședință a colectivului de conducere, s-a făcut propunerea ca biroul organizației de bază să urmărească modul cum se realizează informarea de specialitate și politico-ideologică a cadrelor didactice prin mijlocirea revistelor și a presei. Insușindu-și propunerea, biroul a stabilit un colectiv de membri de partid care aprofundează aspectul în cadrul asistentelor la lecții, în activitățile organizate cu elevii, iar concluziile vor fi oglindite într-un material ce va fi dezbătut într-o adunare generală deschisă. Nu poate fi indiferentă tematicii adunărilor generale nici problema modului cum se realizează educația patriotică-cetățenească a elevilor în predarea limbilor, istoriei sau geografiei, cum se popularizează politica partidului și a statului nostru în predarea fizicii, matematicii, chimiei, științelor biologice, cum se exteriorizează munca profesorului în reușita lecției, în pregătirea de cultură generală a elevului la o disciplină sau alta etc. Dacă ținem seama de caracterul colectiv, obștesc al controlului de partid, am apreciat ca esențial să ne preocupăm cu mai multă insistență de modul cum se realizează îndatoririle profesionale, în primul rind de către comuniști. Aceasta cu atit mai mult, cu cit în liceul nostru nu există loc de muncă, disciplină care să nu fie reprezentată prin 2—3 membri de partid. Numai dînd viață acestui deziderat organizația de partid își poate manifesta plenar rolul său de conducător politic în școală. In acest context, organizația noastră a sprijinit și sprijină eforturile perseverente ale conducerii liceului canalizate spre crearea cadrului favorabil de manifestare a personalității profesionale și politice a cadrelor didactice. Preocuparea pentru perfecționarea în perspectivă, găsește un ecou favorabil printre cadrele noastre didactice. Subliniem interesul sporit al tovarășilor ce folosesc ca mijloc de perfecționare sistemul gradelor didactice I și II, doctoratul sau învățămîntul superior fără frecvență, pentru învățători (10 cadre didactice au obținut deja gradul I și II și cam tot atîția se pregătesc pentru viitoarea sesiune), contribuția unora în dezbaterea diferitelor probleme de specialitate, metodice sau politico-educative în revistele de specialitate sau presa locală. De remarcat, că marea lor majoritate sunt membri ai partidului. Nu pierdem din vedere nici faptul că pregătirea politicoideologică este esențială pentru realizarea aspectului științific și educativ al lecțiilor, că satisfacerea exigențelor în formarea personalității comunistului reclamă, fără îndoială, intensificarea preocupării pentru însușirea concepției materialist-dialectice despre lume, a politicii științifice a partidului nostru. Și sub acest aspect, perfecționarea de perspectivă a celor peste 20 de cadre didactice sub forma cursurilor Universității serale de marxism-leninism sau postuniversitare, pe lingă alții care le-au absolvit, sau urmează studiul unei tematici speciale in școală, este edificatoare. Metoda folosită de biroul organizației de bază și conducerea liceului ca după asistarea cadrului didactic la secție, discuția să fie axată și pe preocupările privind perfecționarea politico-ideologică s-a dovedit deosebit de eficientă în urmărirea cu consecvență a modului cum acesta reușește să îmbine in activitatea sa pregătirea de specialitate cu cea politică. Această preocupare se exteriorizează în îmbunătățirea conținutului științific și educativ al lecțiilor, în valorificarea cu mai multă competență a documentelor de partid în transmiterea cunoștințelor, în creșterea simțului de răspundere și a maturității politice a elevilor in abordarea problemelor spre îndeplinirea sarcinilor școlare. Ca o premiză pentru satisfacerea acestor cerințe considerăm continua noastră grijă față de întărirea rîndurilor organizației. Cele mai merituoase cadre didactice sînt cuprinse în organizația de partid, cu respectarea strictă a criteriilor profesionale, politice și morale. Organizația noastră numără astăzi 45 de membri, față de 20 existenți acum 3 ani, la un efectiv de 107 cadre didactice. Numai de la alegeri și pînă în prezent am primit în partid 6 tovarăși. In felul acesta am reușit să lărgim posibilitățile de cuprindere a problemelor, cadrul de manifestare plenară a prezenței comuniștilor la locurile lor de muncă în vederea traducerii în viață a sarcinilor pe care Congresul al X-lea le pune în fața școlii. Prof. Virgil GUȚIU, secretarul organizației de bază a Liceului nr. 15 Cluj Mecanicul de precizie I. Fehér de la Întreprinderea cinematografică reparind aparatele de proiecție „PEȚITORUL“ ESCROC Fa Fazekas Cornelia, din Cluj, str. Gospodarilor nr. 13, s-a prezentat un pețitor recomandîndu-se: Stănescu Alexandru, din Cluj, str. Republicii nr. 90. Spunînd că are bani la C.E.C. și urmează să primească un apartament i-a propus căsătoria, indemnînd-o pe Fazekas Cornelia să-și vîndă casa pentru a-și cumpăra un autoturism. Primind 53 000 lei, „pețitorul" a plecat la București pentru mașină, dar nu s-a mai întors. Organele de miliție îl caută pentru a-i face o nouă „cunoștință“, de data aceasta cu un dosar penal. Pe măsura unui escroc, UNDE DUCE NEACORDAREA PRIORITĂȚII PIETONILOR Conducând troleibuzul nr. 52 pe strada Moților spre Mănăștur, Toth lean, din Cluj, str. Căpșunilor nr. 5, ajungînd la intersecția străzilor M. Eminescu și Muzeului n-a acordat prioritate pietonilor la locul marcat pentru trecerea pietonilor accidentînd grav pe Burlan Ștefania, care traversa strada reglementar. Iată unde duce neacordarea priorității pietonilor. IN STARE DE EBRIETATE, LA VOLAN torinez Martin de la I.M.A. Cluj, conducted tractorul te stare de ebrietate, a pierdut controlul volanului răsturnîndu-se în partea dreaptă a șoselei la intrarea în satul Cara, comuna Cojocna. A fost accidentat mortal Pop Chîra Andrei, mecanic șef la I.M.A. , secția Cara, tractoristul grav rănit, iar tractorul avariat. FFICLIA PAGINA S "Stele pe gheață” O premieră pe care o așteptam cu 1 interes — cea de-a doua premieră ces — aceasta nu spune suficient pentru că succes ieftin, pot avea și unele producții slabe —ci un spectacol bun, o reușită a genului. Debutul cu „Primele stele” constibuia o promisiune serioasă — concertul-spectacol nonstop cu „Stele pe gheață“ reprezintă aproape un certificat de maturitate; aproape — pentru că îi lipsește rutina, ceea ce e și bine și râu. Bine — pentru că se aruncă în joc multă fantezie și pasiune în fiecare gest, în fiecare frază muzicală, rău — pentru că înseamnă o mare risipă de energie, ideal ar fi ca tînărul ansamblu să dobîndească rutina necesară pentru a munci economic și rapid, dar să-și păstreze întreaga zestre de dă IiI a Formației de estradă și varietăți Cluj a Ansamblului de cîntece și dansuri al Armatei •— a constituit tani seara nu un spectacol de socmire și imaginație de care a făcut dovadă luni seara. Spectacolul, în regia lui Victor Tudor Popa și Eugen Ghioescu și conducerea muzicală a lui Radu Odeșteanu — se impune prin gust, calități interpretative și alertere. Radu Odeșteanu a reușit să rezolve o problemă rareori soluționată nu numai de către formațiile muzicale de amatori clujene, dar și de către cele venite în turneu: dialogul solist-orchestra, bateria și alămurile sale nu jenează nici o dată solistul, lăsînd vocii rolul care-i revine de fapt și oferindu-ne, de cîteva ori, impresia că ascultăm o bună înregistrare de studio. La lodul lor, soliștii — Viorica Bistreanu, Marcela Chican, Ileana Duca, Mia > Istrate, Octavian Cadia și Emil Go Ican — au interpretat melodiile românești și străine cel puțin corect cu toții și, foarte adesea, mai sus de calificativul „bine“, pînă la „foarte bine" sau „foarte frumos“, mai ales cînd au și fost ajutați de efectele sonore ale lui Kálmán Bocsoni I și Mihai Ciobanu. O reală satisfacție oferă ansamblul de balet, căruia, foarte puțin îi lipsește pînă la o perfectă sincronizare a fiecărei mișcări. Spațiul , nu-mi îngăduie să transcriu numele celor 6 balerine și 11 balerini și mă voi mărgini să numesc cele mai reușite numere de ansamblu — „Pinguinii", „Menuet-Modern“, „Ritmuri", „Undeva intr-un bar“ —, amintind și ideea, care poate fi mai bine realizată, a sublinierilor coregrafice la cîteva cîntece. Scurta prezentare a compartimentelor o închei cu „momentele vesele“ interpretate cu multă finețe de Ion Pater și V. Georgescu — un „ cuplu reușit, înzestrat cu mult umor, o fantezie și, nu în ultimul rînd, cu talent, demonstrat mai ales în scheciurile „Canapeaua“, „Pisălogul“ și „Duo Pata Villa“. In locul unor aprecieri finale, precizez că după premieră, spectacolul a fost demontat și analizat pînă la cele mai mici detalii de un grup de i invitați bucureșteni și clujeni — • muzicieni, coregrafi, actori —, care a și propus remedierile de ară ; hunt. Hie Calian Ritmuri... moderne Fotografia: R. NEGREA N !II m 0 SARCINA DE PRIMA IMPORTANTA ÎN ACTIVITATEA COOPERAȚIEI DE CONSUM ACHIZIȚIILE De obicei, gazetarul își căută temele și, in funcție de ele, interlocutorii. In cazul de față, insă, metoda aceasta, dacă pot să mă exprim astfel, a fost puțin „deranjată", în sensul că intenția subsemnatului era de a purta o discuție generală despre sarcinile și obiectivele mai importante în anul care abia a început, așa nncit meritul pentru alegerea temei revine interlocutorului nostru, tovarășul Alexandru SOPORAN, președintele Uniunii județene a cooperativelor de consum. Și alegerea dânsului se datora, așa cum aveam să mă conving, nu unui subterfugiu oarecare, ci faptului că, prin importanța și consecințele ei, achizițiile îl preocupă de, întreaga răspundere ce se cere într-o problemă atit de importantă. Așa îmi explic și de ce dialogul nostru s-a înfiripat atit de firesc. — Știu, pentru că e normal să fie astfel, planul de achiziții pe anul acesta e mai mare decit în anul trecut. Dacă ați vrea, totuși, să întăriți afirmația mea prin cîteva cifre... — Nimic mai ușor, acum cînd pentru noi totul este limpede. . Cel puțin din acest punct de vedere. Așadar: 19 milioane ouă, 118 tone, carne de pasăre, 20 tone carne de gîște îndopate, 45 tone carne de iepure, 1éo tone carne de porc, 80 tone miere de albine, 22 tone melci, 60 tone fasole, 30 tone ceapă, însemnate cantități de cartofi, porumb, griu etc., etc., etc. £ o listă mult prea lungă. Mai convingător ar fi, probabil, să vă spun că planul valoric al achizițiilor pe care trebuie să le facem este de circa 20 milioane — pentru că ați vrut să vă dau cifre, și că multe din produsele pe care le vom achiziționa vor lua drumul exportului, lucru ce ne obligă în plus. — Este prematur să vă întreb despre ceea ce s-a făcut concret pînă acum pentru a avea, cel puțin teoretic, convingerea că la sfîrșitul anului toate vor fi bune? —■ Nu, nu este prematur, noi nu ne putem permite restanțe, pentru că ne-ar da peste cap multe socoteli. Am terminat deja defalcarea sarcinilor pe cooperative, 25 în total, pînă la 5 februarie vor fi gata și cele de lucrători. — Planificări se fac pretutindeni, nu pretutindeni, însă, ele se și respectă. Nu vreau să fac nici o aluzie, ci să spun că planificarea în sine, fără alte măsuri concrete, specifice mai ales, nu asigură reușita. Veți întreprinde ceva în acest an și dacă da, ce anume? — Ce n-am mai întreprins pînă acum. Un prim exemplu: pînă la 31 mai vom difuza 32 000 pui de o zi cooperatorilor din județ, în condiții deosebite față de alți ani, mai concret pe baza unei convenții scrise. Adică, cetățeanul X primește un număr oarecare de pui, contra cost, numai dacă se obligă în scris, cum am mai spus, ca o parte din ei — în funcție de numărul puilor cumpărați — să-i valorifice prin unitățile noastre cooperatiste. In aceleași condiții vom difuza și 2 000 boboci de gîscă și vom organiza, experimental, 3 crescătorii proprii de gîște, cu 100—300 bucăți fiecare, pe lingă cooperativele Clujeana, Țaga și Geaca. Bănuiesc că nu vom provoca ilaritate cu asemenea exemple, de aceea îmi permit să continui. Pe lingă întreprinderea noastră de achiziții vom îngrășa gîștele slabe luate de la crescători. Pentru că o însemnată cantitate de carne de iepure de casă o achiziționăm pentru export, vom stimula creșterea lor prin acordarea, la preț de stat, ele furaje concentrate, în raport cu cantitatea contractată. De asemenea, pînă la 31 mai intenționăm să difuzăm 300 de iepuri matcă în cooperativele care n-au, deocamdată, contractanți, iar pînă la 1 martie vom selecționa 2 crescători de iepuri specializați, care pot oferi iepuri de elită pentru alți crescători. Și la multe alte acțiuni de acest fel ne-am gîndit pentru anul acesta. Se știe, sper, că acei cetățeni care contractează cu noi carne de porc, de exemplu, vor fi favorizați în obținerea unor lucruri necesare lor —ciment, cărămidă, țiglă, carton asfaltat etc. — La latura publicitară a problemei, să î zicem, v-ați gîndit? — Ne-am gîndit și la asta și e bine că m-ați întrebat, pentru că vreau să vă pun și eu o întrebare: găsiți ridicol un activist cultural, să zicem, care ar vorbi la căminul cultural din satul X despre îndatorirea patriotică a cooperatorilor de a contracta cu statul produsele lor suplimentare? — Evident, nu! Dar, dacă-mi permiteți să pune continuare cu întrebări, ce mî-ați răspunde referitor la ceea ce nu v-a plăcut în anul care a trecut în felul în care s-au făcut achizițiile? ” Mai întîi că nu toate cooperativele și-au adus aportul în măsura în care le-ar fi permis baza materială, că ele n-au fost înțelese ca o sarcină permanentă șî de aceea s-au executat sporadic, avînd caracter de campanie,, și că nu întotdeauna și nu în tot locul organele locale au sprijinit cooperativele sătești. Nu este un reproș, ci o constatare... —• îndrăznesc să pun o întrebare temerară. Credeți că veți realiza planul valoric la achiziții? — Dacă nici eu nu cred! Cred pentru că trebuie să crezi în tot ce întreprinzi și, iată, un prim indiciu al posibilităților de realizare a acestui plan: în 27 decembrie anul trecut, cooperativa de consum Clujeana, deși situată într-o zonă preorășenească, și-a îndeplinit toți indicatorii de plan și a lansat o chemare la întrecere, foarte mobilizatoare, tuturor cooperativelor de consum din județ pentru realizarea planului pe 1970 la toți indicatorii. Răspunsul cooperativelor din Borșa, Crăiești, Cojocna, Geaca, Mociu, Țaga și al multor altora îl cred sincer, așa încît... • Discuție consemnată de Traian BARA PIATRA UNGHIULARA a kipiolitei "(,numim Instalația... (Urmare din pag. l a) Orice stagnare înseamnă capacități pierdute, spații irosite, forțe de muncă neutilizate. — Modul de folosire a mașinilor și utilajelor reprezentând un element hotăritor în asigurarea unui randament sporit, ce ne puteți spune despre acest lucru din experiența dumneavoastră? Ce credeți că ar trebui făcut pentru asigurarea unei folosiri complete, judicioase a capacităților din dotare? — In afara unei bune întrețineri și exploatări, este de neconceput o bună utilizare a mașinilor și instalațiilor de care dispunem. Experiența noastră la această direcție e concludentă, înregistrăm un indice sporit de utilizare tocmai datorită faptului că, vrem nu vrem, la termenul planificat se oprește producția și se fac verificările și reparațiile prevăzute. Bănuiesc că dacă și în celelalte sectoare, unde reparațiile pot fi ocolite, s-ar proceda la fel, nu am mai avea de-a face cu atîtea căderi. Greșesc cei ce cred că atîta timp cu mașina merge încă n-are rost să ne complicăm cu verificările, revizuirile, amînînd reparațiile pînă la cădere. Ei probabil nu se întreabă cu ce randament funcționează această mașină cînd nu e întreținută? Cu pierdem dacă ea cade? Ar fi însă o naivitate să credem că e suficient ca mașinile să fie în bună stare pentru a obține maximum de randament. Pentru a da tot ce pot, ele trebuie întreținute corect, dar și mînuite rațional, ceea ce impune o cunoaștere amănunțită și perfectă a lor. Cînd cunoști bine mașina la care lucrezi, o mînuiești cu mai mare încredere și siguranță, poți preveni eventualele defecțiuni, căderi. De fapt, între gradul de calificare a muncitorului și randamentul mașinii există o legătură directă, ceea ce face ca perfecționarea continuă a cunoștințelor profesionale sa constituie o condiție a productivității. Cei care nesocotesc acest lucru nu vor reuși să se situeze niciodată în primele rânduri. Ridicarea continuă a nivelului profesional nu-i, cum se crede uneori, un simplu capriciu, un moft, o formalitate pe care trebuie să o îndeplinim. Numai urmînd cu regularitate formele de pregătire în care a fost încadrat, operatorul Silvestru Bardas , precum și alți colegi ai mei au reușit să-și însușească corect execuția celor mai complicate manevre și mînuiri ale instalațiilor de care depinde buna folosire a utilajelor. — Pregătirea profesională a fost șî va rămîne o condiție a bunei folosiri a mijloacelor din dotare. Dar oare e singura premiză a unei înalte eficiențe? — Categoric, nu. O mașină bine folosită impune un muncitor bine pregătit dar, în același timp, și disciplinat. E vorba, desigur, despre disciplina muncii și despre disciplina tehnologică. Intrucît la noi în uzină orice manifestare de indisciplină poate avea urmări catastrofale, această problemă a fost mereu la ordinea zilei. Insistând asupra acestei chestiuni, am obținut desigur și rezultate. Fără reducerea abaterilor, n-am fi putut, desigur, înregistra an de an producții tot mai mari. — Cum ați ajuns la o asemenea performanță? — Pe căile cunoscute: o intensă muncă educativă, măsuri disciplinare și materiale adecvate, iar în cazul unor repetări, renunțarea la serviciile celor care nu se încadrează în normele de disciplină. Consider că atunci cînd un salariat nu vrea să se încadreze te normele de conduită stabilite, e bine s-o rupem cu el, fiindcă procedînd așa îi facem și lui ,gi ne facem și nouă un serviciu. Are vreun sens să te cramponezi de nu știu ce principii umanitariste pentru a ține în fabrică un indisciplinat, cînd știi că în orice moment acesta ar putea înlesni o avarie, o catastrofă, care să-l coste și pe el și întreprinderea. Apreciez că nu. — Vor sau nu, întreprinderile, în procesul activității lor, intră în contact unele cu altele. Nu de puține ori, neonorarea unor obligații asumate se resimte și la nivelul locului de muncă, afectînd folosirea la capacitate a mijloacelor de producție. Cum ar putea fi ele, sau consecințele lor, evitate? — In cazul celor neprevăzute, prin măsuri de preîntâmpinare. Urmările unei soft-deri a tensiunii energiei electrice, de pildă, pot fi evitate prin scoaterea operativă din circuit a unei părți din instalații. In cazul unor defecțiuni, se poate acționa printr-o suplă și mobilă organizare a activității de intervenție. Pentru neajunsurile curente (calitate necorespunzătoare, nelivrare la timp), la nivel de loc de muncă e bine să se evite folosirea materialelor de calitate necorespunzătoare, iar cînd nu se poate, să se încerce ameliorarea efectelor lor nocive. In situația lipsei unor materiale soluția ar fi redistribuirea unor faze, procese. De dorit este, ca asemenea surprize să se evite, deoarece existența lor e totuși dăunătoare. Recurgînd la un raport de corelație, ajungem la concluzia că instalația, mașina, utilajele sînt o variabilă rezultativă a cărei constantă funcțională este omul. Cum s-ar putea sintetiza comportarea acestei constante pentru a imprima variabilei sale o cit mai mare valoare? — Simplu, deoarece totul depinde, pînă la urmă de conștiinciozitatea cu care, ne achutăm de obligațiile ce ne revin. Dacă ne facem exemplar datoria vom fi și bine pregătiți, disciplinați, perspicace, precauți, îndemînați ei, curajoși, cu multă prezență de spirit, instalația ni se va supune cu docilitate. m m EFIGII MODERNE ALE COMERȚULUI ? Este plăcut să întâlnești în satele și comunele prin care treci, alături de locuințele și obiectivele social-culturale ridicate și ele în ultima vreme, ținuta elegantă a unităților comerciale noi, cu vitrinele și rafturile încărcate de mărfuri, în care ești servit corect, civilizat, așa cum consumatorul își dorește. Răspunzînd unor cerințe importante, aceste unități — expresie a noului care răzbate pretutindeni — au devenit o componentă a satului nostru, completîndu-i imaginea contemporană cu noi dimensiuni economice, sociale și arhitecturale. Atrage atenția, în primul rînd, salba de unități comerciale — adevărate efigii moderne ale comerțului — care te întîmpină aproape pretutindeni la Belîș, Giucea, Gojocna, Luna, Feleacu etc., ridicate din fondurile centralizate, expresie a grijii pe care statul nostru o acordă acestui sector. Din rîndul acestora fac parte și complexele comerciale din Gherla și Huedin, puse la dispoziția consumatorilor în cursul anului 1969, adevărate unități reprezentative ale comerțului cooperatist, ce se impun prin stilul elegant al construcțiilor și condițiile deosebite asigurate desfășurării activității comerciale. In comunele și satele județului nostru nenumărate obiective comerciale au fost ridicate și date în folosință prin aportul și munca miilor de membri cooperatori. Anual sunt construite și amenajate, în acest fel, 30—40 de unități comerciale care contribuie cu prezența lor la modernizarea satelor, la promovarea unui comerț demn de zilele noastre. Lauda se cuvine, în primul rând, membrilor cooperatori, animați de utile și generoase intenții, dar și unor oameni de inimă care s-au dăruit acestor acțiuni cum stnt președinții de cooperative Ferenț loan de la „Someșul“ Dej, Todea Ardelean de la cooperativa Călățele, Maier Ioan de la Iclod și alții. Tonică, imaginea constructivă a dezvoltării bazei tehnice-materiale a comerțului este completată cu eforturile susținute pentru introducerea și extinderea formelor avansate de comerț, cum sunt autoservirea, accesul liber la raft, desfacerea mărfurilor cu plata la vînzător etc., care — spre satisfacția consumatorilor — își fac drum tot mai mult și în mediul rural, in cadrul raioanelor alimentare, confecții, librării etc., ale magazinelor din Luna, Mihai Viteazul, Iara și alte sate din județul nostru. I