Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-29 / 7224. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV­ NR. 7224 Joi 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Oamenii muncii din județul nostru se angajează ferm în realizarea și depășirea planului de stat pe anul 1970 în industrie, construcții și agricultură FAPTELE - RĂSPUNSUL ca MAI CURĂTOR Pînă în ziua de 27 ianuarie, trei unități ale Combina­tului alimentar Cluj (Fabrica de conserve Dej, Antrepo­zitul frigorific și Industria vinului și băuturilor alcoolice) și-au realizat sarcinile lunare de plan. In condițiile unei activități de nivel constant, un avans de cîteva zile nu reprezintă o noutate prea mare. Fiind insă vorba despre prima lună a anului, despre o depășire în grup, situa­ția se schimbă. Pornind de la acest considerent, ne-am adresat tovarășului Ioan TOMOIAG, director general al combinatului, cu rugămintea de a ne vorbi despre fac­torii care au contribuit la onorarea, înainte de termen, a sarcinilor de plan de către o parte din unitățile in subordine. ANGAJAM­ENTELE DEVIN REALIZĂRI CONCRETE — Apreciez că acest lucru a fost posibil datorită faptului că încă din prima zi a anului ne-am găsit pe picior de lu­cru. Astfel, remonturile pre­văzute în 1970 s-au executat încă din 1969. Timpul de re­vizuire, de punere la punct a utilajelor a fost de aseme­nea redus, atît la întreprin­derile care au raportat rea­lizarea planului lunar, cît și la celelalte, care, și ele, la rîndul lor, au înregistrat un avans serios, concretizat, la nivelul combinatului, într-o producție suplimentară de peste 8 000000 lei. La Fabri­ca de bere, bunăoară, în loc de o lună, remonturile au durat numai 13 zile. Pregătirea din timp a pro­ducției a constituit, de ase­menea, o premiză a avansului câștigat. Fabrica de conserve din Dej a putut realiza o pro­ducție dublă față de prevede­rile planului, tocmai datorită minuțiozității dovedite în pre­gătirea noului an. Avînd ma­teria primă asigurată, utila­jele puse la punct, spațiile de depozitare pregătite, tovarășii de aici au lucrat din plin în­că din primele zile. Pentru valorificarea mai completă a capacităților de care dispun, ei au lansat în fabricație noi produse, a­u sporit volumul producției la unele conserve, ocupîndu-se bineînțeles in a­­celași timp și de organizarea desfacerii cantităților fabricate în plus atît pe piața internă, cît și pe cea externă. Și devansarea unor lucrări de investiții, în scopul pu­­s CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a a­l-a) Uzina Tehnofrig Puține zile a­u trecut în a­­cest an fără ca de pe rampa de încărcare a uzinei să nu se expedieze vre-un lot de mașini — fie peste hotare, fie beneficiarilor din țară. In­­cepînd cu cisternele izoterme pentru păstrarea laptelui, con­tinuând cu presele de stru­guri,­­ separatoare de lapte, mașinile de scos codițele ci­reșelor și terminând cu redac­toarele necesare excavatoare­lor, loturile livrate alcătuiesc un șir nesfîrșit de mașini. Pe măsură ce vagoanele părăsesc curtea, se rotunjesc și cifrele din evidențe. La sfârșitul ce­lei de-a doua decade a fost înregistrat un succes deosebit: planul de export pe luna ia­nuarie a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută. Acum sunt în curs de expe­diere ultimele loturi pentru ianuarie în contul beneficiari­lor interni, se livrează com­­presoare frigorifice de la șase mii pînă la patru sute douăzeci de mii de kilocalorii, instalații pentru brutării și alte mașini necesare industriei alimentare. Constructorii de mașini în­să consideră că rezultatul ac­tivității lor ar putea fi și mai bun dacă furnizorii de su­b­ansamble și-ar fi respectat obligațiile față de uzina clu­­jean­ă. De la Pitești sosesc greu motoarele electrice pen­tru ventilatoare, iar de la Brăila au sosit cu întîrziere carcasele necesare reductoare­­lor. Ori, din acest mecanism, produs și pentru export, dacă ar avea la timp carcasele, uzi­na ar avea posibilitatea sa producă și peste plan. (A. Böder). Exploatarea minieră Cluj Activitatea acestui colectiv se caracterizează printr-un proces intensiv de moderniza­re a producției. Pentru a aproviziona siderurgia cu pia­tră calcaroasă de bună cali­tate și pentru a reduce volu­mul de manoperă, colectivul acestei întreprinderi a pus în funcțiune, la Cuciuiat, o insta­lație de sfărîmare a calcaru­lui. Colectivul carierei și-a propus ca odată cu terminarea rodajului tehnologic și a re­medierilor să atingă parame­trii proiectați. In același timp, colectivul de muncă depune eforturi pentru punerea în funcțiune, înainte de termen, a noii instalații de ben­tonită. Cu ajutorul noii instalații, Ex­ploatarea va prepara și apoi livra în acest an produse in valoare de aproape 60 milioa­ne lei. In același timp, un grup de ingineri și tehnicieni pregătește condițiile necesare introducerii în minele exploa­tării a susținerii metalice in abatajele cu surpare și în ga­lerii. Prin această acțiune se va economisi o cantitate apre­ciabilă de lemn și se vor asi­gura condiții mai bune de lu­cru în subteran. Combinatul textil Dispecerii combinatului în­registrează zilnic îndeplinirea planului La sfîrșitul celei de-a doua decade, cînd s-a făcut al doilea bilanț operativ asu­pra ritmicității activității, s-a înregistrat o depășire de 5 milioane lei In același timp colectivele întreprinderilor a­­parținătoare au început li­vrarea masivă a produselor destinate exportului. La cere­rea unor firme din Anglia, combinatul a expediat — în scopul explorării pieței din această țară — un lot de îm­brăcăminte tricotată pentru copii. Sunt în curs de pregăti­re și loturile comandate pen­tru Franța și alte țări euro­pene. Maistrul principal al secției montaj, Roman Moldovan, de la Uzmo .,Tehno^'*g , verifică un lot de mașini pentru tocat carne, de mare turație, „Matocut-90" Adunarea generală a cooperatorilor de la „înfrățirea­" Cluj Forme de retribuire adecvate condițiilor specifice ale cooperativei • • Noile forme de retribuire vor im­pulsiona activitatea • Muncind cu hărnicie vom realiza câștiguri bune • Formele de organizare și normele de muncă — aprobate in unani­mitate Era un lucru firesc ca In dezbaterile ce au avut loc cu ocazia adunării generale a membrilor cooperativei agrico­le de producție „înfrățirea“ din Cluj, locul principal să-l ocupe problemele referitoare la formele de retribuire a muncii, propuse în urma stu­diului minuțios al posibilită­ților de aplicare întreprins, în prealabil, de organizația de partid și consiliul de condu­cere. Cooperativa își desfășoa­ră activitatea în anumite con­diții specifice: este situată în perimetrul municipiului Cluj; suprafața de teren pe care o deține este de peste 1 000 hec­tare, avînd totodată dezvoltate sectoarele legumicol și zoo­tehnic. Prin tradiție, membrii săi sînt buni cultivatori de le­gume, agricultori destoinici și pricepuți crescători de ani­male pentru producția de lap­te și carne. Cooperativa fiind situată în zona orășenească a determinat consiliul de condu­cere și organizația de partid să-și îndrepte atenția spre a­­cele forme de retribuire a muncii cuprinse în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. care să pună în valoare aces­te condiții, să ducă la co­interesarea directă a membri­lor cooperatori în obținerea unor producții cît mai mari în toate sectoarele de activi­tate. O bună parte din ex­punerea făcută în cadrul adu­nării generale de către tov. Alexandru Cncu, inginerul șef al cooperativei, a fost consa­­crată acestor aspecte. Au fost prezentate și ilustrate cu nu­meroase exemple concrete normele de muncă pentru lu­crările din sectorul vegetal, zootehnic și legumicol; trans­portul îngrășămintelor organi­ce la diferite distanțe și locuri, mai grele sau mai ușoare: se­mănat, prășit, repicat răsa­duri, prășit printre rînduri la porumb după prășitoare me­canică, prășit mecanic cu trac-V. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) » ÎNTĂRIREA BAZEI MATERIALE Grija pentru sănătatea popu­lației constituie în societatea noastră socialistă o preocupa­re centrală a partidului, a statului, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare și înflorire a în­tregii națiuni. In perioada construcției so­cialiste s-a creat un larg sis­tem de unități sanitare — dis­pensare, policlinici, spitale — s-a îmbunătățit înzestrarea lor materială,­ asigurîndu-se con­­diții tot mai bune pentru de­servirea medicală a populației Corespunzător cerințelor me­­dicinei moderne, în care pro­filaxia reprezintă un princi­piu de bază al ocrotirii sănă­tății, s-a creat rețeaua sani­­taro-antiepidemică, s-a orga­nizat supravegherea medicală activă și sistematică a unor grupe de populație, s-au des­fășurat ample acțiuni medico­­sanitare în vederea combaterii și prevenirii unor îmbolnăviri. Odată cu dezvoltarea bazei materiale, o atenție deosebită s-a acordat formării și per­fecționării cadrelor medico­­sanitare, îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, dezvolta­rea sistemului de ocrotire a sănătății au avut ca urmare scăderea accentuată a morta­lității generale, a mortalității infantile. In contextul dezvoltării o­­crotirii sănătății din patria noastră, se înscrie și activita­tea desfășurată de muncitorii sanitari din județul nostru, județ cu o veche tradiție cul­turală, de activitate și de a­­sistenta medicală. Sub îndrumarea Comitetului județean de partid, Consiliul popular județean s-a preocu­pat de dezvoltarea bazei ma­teriale a acestui vast domeniu cu implicații directe în îm­bunătățirea continuă a nivelu­lui de trai al populației. In numeroase localități a­u fost atribuite sectorului de sănă­tate spații suplimentare, fie prin noile construcții fie prin eliberarea unor imobile. Așa, de pildă, în orașul Gherla, la scurt timp după reorganiza­rea adm­inistrativ-teritorială a țării, s-a asigurat spațiu su­plimentar pentru secția pedia­trie, într-un loc corespunză­tor și cu o bună funcționali­tate; s-au luat măsuri pentru reamenajarea clădirii destina­te complexului stomatologic al spitalului din localitate, care inițial a funcționat în cadrul policlinicii teritoriale în con­diții de maximă aglomerare. Tot aici, s-a repartizat o clă­dire pentru amenajarea unei case de copii preșcolari, cu 90 de locuri, care a început să funcționeze din luna oc­tombrie 1969. Acum un an, în Huedin, s-a dat în funcțiune o policlinică dotată cu aparatură modernă, cu numeroase secții de specia­litate, care deservește acea parte a județului nostru, cît și unele localități din jude­țul Sălaj. Spații suplimentare pentru circumscripțiile sanita­re s-au asigurat și în mediul rural: Panticeu, Gîrbou, Călă­țele, și alte localități. Pe linia rezolvării proble­melor de igienă, aș menționa multiplele inițiative ale con­siliilor populare, de antrena­re a cetățenilor la diferite ac­țiuni de igienizare a localită­ților, a întreprinderilor, insti­tuțiilor și localurilor publice, pentru păstrarea și întărirea sănătății întregii populații. La Huedin de exemplu, prin gri­ja consiliului popular, a avut loc în cursul anului 1969 o intensă activitate de gospodă­rire a orașului: s-au c­•eptat noi surse de apă potabilă, s-a extins rețeaua de aducțiune și distribuție cu încă 800 m, ceea ce asigură alimentarea a 40 la sută din populația ora­­șului. Consiliul popular comunal Călățele împreună cu organe­le sanitare locale, a inițiat ac­țiuni de asanare a mediului fizic, de profilaxie a tubercu­lozei. De asemenea, a inițiat și sprijinit aprovizionarea igie­nică cu apă potabilă a satelor Călata și Finciu. Dinamica alocațiilor , pen­tru cheltuielile necesare ocro­tirii sănătății cunoaște o creș­tere continuă. Dacă în anul 1938 în județul nostru exis­tau doar 46 circumscripții sa­nitare, la sfîrșitul anului 99 numărul lor se ridica la 128, fiecare comună avînd un terasar medical. Pe lîngă dis­pensarele medicale rurale au fost create o serie de unități care să acorde o asistență medicală diferențiată. Astfel, au fost create cabinete stoma­tologice, s-a mărit numărul (Continuare în pag. a all-a) IOAN BEU, vicepreședinte al Consiliului popular Județean Cluj un imperativ major acROTIRBi sunmmvra 1 PUBLIE ! Copilărie fericită O interesantă realizare științifică și didactică O instalație complexă, automatizată, cu ajutorul căreia au putut fi puse în evidență fenomenele care se petrec în timpul așchierii metalelor a fost­­ concepută, construită și experimentată la Institutul politehnic din Cluj, de că­tre conf. univ. ing. Dumitru Torcea. Pînă acum, studen­ților li se predau cunoștințe legate de procesul de așchie­­re pe căi pur teoretice, prin calcule și demonstrații la tablă. Punerea în funcțiune a noii instalații a permis ob­servarea directă, pe un ecran de mărime apreciabilă, a momentelor intrării în acțiune a cuțitului, fluidificării și deformării plastice a metalului prelucrat, insesizabile în practica așchierii datorită vitezelor mari. Pe lângă valoa­rea didactică, după cum apreciază prof. dr. Tiberiu Be­­reczky și conf. dr. ing. Gheorghe Petriceanu, decanul fa­cultății de mecanică, instalația are o deosebită importan­ță științifică și practică, deoarece permite explicarea fizică a cîtorva fenomene foarte importante din teoria plasti­cității, inclusiv a teoriei așchierii metalelor, oferind in­dicii prețioase asupra modificării geometriei sculelor aș­­chietoare In funcție de vîscozitatea metalului sau aliaju­lui respectiv, pentru obținerea unei productivități sporite. In fotografie. Autorul instalației complexe, la pupitrul de comandă. % Miercuri dimineața au început, la Consiliul de Miniștri, lucrările celei de-a VIII-a sesiuni a Co­misiei guvernamentale ro­­mâno-polone de colaborare economică. Delegația română este condusă de János Fazekas, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, iar delega­ția polonă de Marian Ole­­winski, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri.­­ Prof. dr. docent Au­rel Nana, membru al Aca­demiei de științe medicale, directorul clinicii chirurgi­cale nr. 1 din Cluj, a fost ales președintele Biroului secției pentru România a Colegiului Internațional de Chirurgie Digestivă, orga­nism științific recent creat, al cărui sediu se află la Roma. Omul de știință ro­mân s-a făcut cunoscut, în­tre altele, cu lucrări origi­nale în domeniul chirurgiei ulcerului gastroduodenal, punînd, împreună cu colec­tivul laboratorului de chi­rurgie experimentală, ba­zele teoretice și practice ale unei noi metode de a­­plicare a vagotomiei selec­tive in tratamentul chirur­gical al bolii ulceroa­se. Chirurgul clujean a studiat pentru prima da­tă biocurenții gastrointes­tinali și biliari, argumen­­tînd științific utilitatea va­gotomiei selective. Conclu­ziile acestor studii au fost expuse cu larg răsunet­­ Congresele internaționale de la Roma, Viena și Da­vos.­­ Ministerul Invăță­­mîntului comunică­ con­cursul de admitere în anul I, în liceele de cultură ge­nerală, de artă, cu program de educație fizică și liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, se desfășoară în­tre 22 iunie și 3 iulie.­­ Bucegi, Muntele Mo­­raru, 1128 m altitudine. Este adresa celui mai nou hotel turistic din țară, ca­re și-a deschis marți por­țile. Construcția sa se în­cadrează armonios în pei­sajul montan și oferă turiș­tilor o panoramă încîntă­­toare. Hotelul are camere confortabile pentru 100 de oaspeți. Aici, pe Muntele Moraru, se poate ajunge din Predeal pe o modernă șosea inaugurată o dată cu hotelul. protejiste Va fi totdeauna ințeles a­­nonimatul functional, practi­cat din necesitate sau ca mijloc de apărare împotri­va subiectivelor răfuieli per­sonale, dar nimeni nu va ințelege anonimarea ca fel de a fi, ca mas­că a ignoranței și nerăspun­­derii senine, ca oficiere a unor păreri nimicitoare, că­rora, dacă vrei să le opui contraargumente, nu le poți răspunde pentru că nu ai cui. Anonimardul se vrea „om normal“, „fără atitudini ostentative“, „un nimic“, vrea să i se dea „dreptate“, „pu­țintică dreptate“, sau să fie contrazis. Cu toată platfor­ma voit umilă, dinsului nu-i plac pseudo-judecățile asu­pra pseudo-valorilor, etiche­tele lipite fără bun simț și cheamă stăruitor la respon­sabilitate. Dintr-odată, ano­nimarolul devine strada ma­re a competenței, magistrala unică a obiectivității, singu­rul emițător de judecăți axio­logice corecte și inatacabile, alfa și omega, infailibilul, ca­re va reveni cu promptitudi­ne dacă cei „ziși compe­tenți“ nu vor... sau vor..., ori nu vor... și vor... etc. etc. etc. Ce vreți, o fi el Picasso ma­re, dar dacă dinsului nu-i pla­ce? O fi compus Bach fugi și Porumbescu balada, însă, ce mare e Ferm­e; ți se rupe inima cînd îl auzi și îl cîntă toți la banchete și ceaiuri, chiar dacă nu au voce. Mă rog, și moda, poarte-$e ce -o purta, dar mă reție ca în portul bizantin mai va ! Cum pot, atunci, incompetenții sa nu vadă ceea ce tuturor le sa­re în ochi? De ce nu se vede că unele leit-motive apar fă­ră sens în timp ce I.O.T.C.­­ul se complace în lipsuri? De ce să despici firul subiectelor beletristice in patru, cînd se pune acut problema zgomo­telor? Ce sa cauți în fru­mosul absolut, cînd mai sînt figuri negeometrice? In toată plenitudinea fa­cultăților, cel care anonimea­­ză se neagă pe sine în si­ne, considerîndu-se — din politețe sau din falsă mo­destie ori afectare — un­­­ul, dar cu o condiție: sa adere și ceilalți la nulitate. Firește, pentru deferență, pentru obiectivitate, sinceri­tate, franchețe nu vrea mul­țumiri, nici felicitări, chiar dacă le-ar vrea, unde să i le trimiți? După deget nu este un domiciliu prea stabil și nici prea comod oricărui or­goliu. De aceea, uite, nu-l vom înțelege pe anonimari, ci doar pe anonim. Primul își calculează micile înțepături de te miri unde, al doilea caută sâ evite tocmai pentru că e pătruns de onestitate și știe cîte ceva despre slăbi­ciunile omenești. Primul este — de regulă — cu merite „ne­recunoscute“, supărat pe tot și pe toate, lezat, dacă vreți, și de zborul obraznic al vră­biilor, dacă se întîmpla să-i întrerupă gîndurile; al doi­­lea reacționează din imbol­dul inimii și din necesitatea echilibrului interior, pe baza unui pact intim cu toți cei­lalți, în numele purității neîn­trerupte. E greu uneori să-i distingi, dar nu imposibil. Ion ARCAȘ ANONIMARE Ședința de comunicări Filiala din Cluj a Socie­tății de Științe Istorice din Republica Socialistă Româ­nia ține o ședință de co­municări azi, la ora 18, în localul Institutului de isto­rie din strada Napoca nr. 11, cu următorul program: „Unele aspecte esențiale a­­le muzeelor din R.F. a Germaniei“ — A. Protopo­­pescu, director adj. al Mu­zeului de istorie Cluj, și ,,Bihorul și revoluția de la 1848—1849“ — prof. Titus L. Roșu și prof. I. Ciolac. t

Next