Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-25 / 7247. szám
/ . : PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV Nr. 7247 Miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani Adunarile generale in cooperativele agricole REVIRIMENTUL AȘTEPTAT DEPINDE DE CONTRIBUȚIA TUTUROR COOPERATORILOR . In ziua de 21 februarie a avut loc adunarea generală a cooperativei agricole de producție din Bonțida. La lucrările adunării a participat tovarășul Constantin CRIȘAN, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R. Darea de seamă prezentată de consiliul de conducere și discuțiile purtate pe marginea ei de numeroși cooperatori au scos cu putere în evidență că, față de condițiile favorabile de care dispune cooperativa pentru dezvoltarea unor ramuri de producție ca legumicultura, zootehnia și pentru obținerea unor recolte sporite de cereale și plante tehnice, rezultatele obținute în anul trecut s-au situat mult sub nivelul posibilităților și al cerințelor. La aceste rezultate slabe au contribuit nu numai condițiile naturale mai puțin favorabile ci, mai ales, neajunsurile organizatorice care au dus la neexecutarea la timpul optim și nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole. Așa se explică, în principal, producțiile medii scăzute, mult sub cele planificate la cultura griului, porumbului, sfeclei de zahăr și legumelor și nerealizarea prevederilor planului financiar. Cauzele concrete ale producțiilor mai slabe obținute față de anii precedenți și ale nerealizării planului pe anul 1969 au fost arătate în cadrul dezbaterilor. Deși o serie de țărani cooperatori — Ana Baciu, Victoria Morar, Irina Mureșan, Vasile Muntean, Ștefan Blaga și alții — au muncit conștiincios, totuși, datorită faptului că mulți dintre membrii cooperativei au lipsit de la muncă atunci cînd o cereau nevoile producției, printre care pot fi amintiți Maria Olteanu, Gafia Blaga, Maria Iconar, Ioan Călăteanu și alții, cooperativa agricolă a avut de întîmpinat serioase greutăți în activitatea sa. Aceasta a făcut ca la unele culturi lucrările de întreținere să nu se poată executa la timpul optim și de calitate corespunzătoare. Așa s-au petrecut lucrurile la grădina de legume, recoltatul și treieratul griului, prășitul unor suprafețe de porumb etc. Deficiențele care au existat în anul trecut in activitatea consiliului de conducere, organizarea muncii în cadrul unor brigăzi, neparticiparea la muncă a tuturor cooperatorilor au făcut ca veniturile planificate să nu fie realizate. Nu s-au realizat indicatorii de plan nici în sectorul zootehnic, cu toate că aici existau condițiile necesare. Astfel, deși s-a planificat o producție de 1 600 litri lapte pe cap de vacă furajată, s-a realizat abia 1436 litri. Nu a crescut în mod corespunzător numărul de bovine planificat. Desprinzînd învățăminte din lipsurile manifestate in activitatea de producție, participanții la adunare au reliefat necesitatea ca in acest an, să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru realizarea și depășirea producțiilor planificate. Referindu-se la deficiențele care au existat în anul trecut în cadrul cooperativei, țăranul cooperator Dumitru Jurcan a arătat că în viitor consiliul de conducere va trebui să acorde o mai mare atenție amplasării culturilor pe terenurile cele mai potrivite. El a arătat că în anul trecut n-a fost bine ales terenul pentru cultivarea cînepei și unele suprafețe care au fost cultivate cu grîu. Pe acestea din urmă, lucrările de pregătire ce s-au executat de către mecanizatori nu au fost de calitate corespunzătoare. — Deși facem un bilanț al activității noastre, arăta în cuvîntul său cooperatorul Iosif Ban, nu ne putem mîndri, din păcate, cu realizările obținute. Multe cooperative care în anii trecuți obțineau producții mai mici decit noi, ne-au întrecut. Pentru realizarea și depășirea producțiilor Planificate, eu propun consiliului de conducere să ia toate măsurile pentru transportarea întregii cantități de gunoi de grajd, la cîmp și în grădina de legume, iar mașinile pe care le avem — camioane, tractoare, remorci — să fie mult mai chibzuit folosite. Asemenea propuneri care să conducă la îmbunătățirea ac- V. CALUGARU (Continuata in pag. a llla) V doua fabrică de produse cosmetice. „Bucătăria“ chimică. Aici se prepară diferitele articole cosmetice I I I I I I I TEATRUL DIN TURDA: Ne am recâștigat publicul După prima jumătate a stagiunii Teatrului de Stat din Turda, în general ignorată, am considerat utilă o discuție cu directorul său, Viorel ȘTIRBU. O discuție, nu o analiză — de aceasta se vor îngriji cronicarii — o discuție despre situația acestui teatru, sau altfel spus, o încercare de a afla opiniile, glodurile unui tînăr, director al unui teatru dintr-un oraș mic, cu un colectiv nu de primă mină, obligat să țină cumpănă dreaptă (sau cumpene drepte) între exigențele financiare și cele pur artistice, între gustul publicului, posibilitățile echipei, secretele alcătuirii unui repertoriu și altele. — Ești mulțumit după această jumătate de stagiune? — Da. — De ce? — Unu: Ne-am îndeplinit și depășit planul financiar. Doi: Am pus în scenă cinci premiere. Trei: Calitatea spectacolelor s-a îmbunătățit. Patru: Ne-am recîștigat publicul spectator local. Cam astea ar fi și obiectivele urmărite. Aș vrea să menționez însă și cîteva alte lucruri. De exemplu, că teatrul nostru, deși mic, realizează cel puțin la fel de multe premiere ca și teatrele „mari“, dacă nu chiar mai multe. Desigur, asta nu constituie un criteriu valoric, dar faptul că actorii sunt mereu mereu prezenți la rampă nu este o glumă. Dimpotrivă, această prezență am putea-o considera un efort remarcabil. — Văd că lauzi — și te lauzi ...M-ar interesa dacă ai și motive de nemulțumire. — Unde se muncește, se ivesc tot felul de situații. De exemplu, cred că s-ar putea gospodări mai bine fondurile. Am și luat unele măsuri pentru a opri scurgerile de bani. Nu am reușit să creăm acel spectacol „bombă“ prin care să ne impunem în alți termeni decit în care ne găsim. In sfîrșit, teatrului îi lipsește o atmosferă intelectuală de cea mai înaltă ținută. — Cazul nu mi se pare unic, dar, probabil te gîndești că vi s-a reproșat (Dinu Kivu) că ați făcut „concesii“ publicului. — După mine problema este falsă. Noi spunem: „Măria-sa publicul“. Dacă așa spunem, înseamnă că îi recunoaștem dreptul de alegere. Și este firesc. De vreme ce publicul plătește — iartă-mi exprimarea „comercială" —, înseamnă că ii facem „concesii“ oferindu-i „marfa“ pe care o cere? Chestiunea este ca între „politica“ mentorului cultural și pretențiile „consumatorului“ să existe un echilibru. — Ce părere ai despre spectacolele voastre, din această perioadă? Dar te vos să-mi răspunzi în calitate de spectator. — Te-ar surprinde dacă aș fi mai exigent ca spectator decit ca director? Ilie CĂLIAN Continuare in pag. a llla) Un adevărat joc de artificii se desfășoară sub privirea oțelarului cînd efectuează proba șarjei Foto: R. NEGREA ÍN NUMĂRUL DE AZI: PAGINA A II-A • CRONICĂ DEJEANA • AGENDĂ • PUBLICITATE PAGINA A III-A • PE PRIM PLAN: URGENTAREA PREGĂTIRILOR DE VNSĂMÎNȚĂRI • CLUBUL MEDICINIȘTILOR LA ÎNCEPUT DE SEMESTRU • CRONICA MĂRUNTĂ • COTIDIENE PAGINA A IV-A • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI CONTRACTUAL IN ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINțIFICĂ Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării științifice și prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligațiilor și drepturilor care revin unităților executante și celor beneficiare. In hotărîre se arată că Academia Republicii Socialiste România și academiile de științe cu unități de cercetare în subordine, precum și unele unități de cercetare din cadrul organelor centrale funcționează în regim economic. Pentru finanțarea unor cheltuieli care depășesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot primi dotații de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanță pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Urmărind o împletire judicioasă a cerințelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităților, cu cointeresarea personalului acestora la soluționarea cit mai operativă și cu rezultate scontate a obligațiilor asumate prin contract, hotărîrea stabilește sistemul de împărțire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă și de dezvoltare a bazei materiale proprii a unității, pentru acordarea de gratificații și beneficii personalului din activitatea de cercetare și pentru alte destinații. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activității de cercetare științifică în Republica Socialistă România hotărîrea prevede că ministerele și celelalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obținute în termen de cel mult trei luni de la recepționarea lucrărilor de cercetare. In cazurile în care valorificarea rezultatelor cercetării necesită executarea de investiții sau alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este obligat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începerea acestor lucrări. In cazul în care se constată că cercetarea științifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naționale, se va institui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate și modalitățile de recuperare a daunelor. De asemenea, pentru neexecutarea obligațiilor stabilite prin contract, se vor plăti penalizări. Consiliului Național al Cercetării Științifice, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul și îndrumarea încheierii contractelor de cercetare, precum și urmărirea respectării prevederilor contractuale și eficiența economică obținută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai rațională și eficientă a potențialului uman și material din institutele de cercetări, la apropierea cercetării științifice de nevoile producției și ale dezvoltării economiei și culturii, la reducerea duratei de aplicare în producție a rezultatelor obținute. (Agerprea) II LABORATORULUlI POT fI PREVENITE ACUTELE la obscuritatea camerei se aude doar țăcănitul unor mișcări ritmice produse de „mașina“ pe care o „conduce“ un om deosebit de concentrat, și de butoanele schimbate la tabloul de comandă din partea opusă a camerei. Ne aflăm în Laboratorul de examinări psihologice auto din Cluj. Omul concentrat este un șofer supus probei de reactivitate complexă iar examinatorul, care-i urmărește nu mai puțin concentrat activitatea — psihologul Simo Sándor. Puțini sunt cei care au aflat de existența unui asemenea laborator la Cluj, cu toate că el funcționează din anul 1963. Tineri psihologi ca Miron Pădureanu, Marcel Suciu, Traian Ciurdariu desfășoară aici o activitate utilă a cărei rezultate nu sunt palpabile și nu ies în evidență imediat dar se dovedesc deosebit de importante. Ei efectuează o selecție și orientare a conducătorilor și instructorilor auto din cadrul Ministerului Transporturilor, sub aspectul aptitudinilor psiho-motrice necesare executării activităților respective. Cei examinați sunt supuși la mai multe probe — teste, prin care le este verificați mobilitatea psihică, atenția, gîndirea, rezistența la oboseală, capacitatea și timpul de reacție la stimulenții noi și alte procese și activități psiho-metrice a căror mod de desfășurare, calități și deficiențe sînt importante a fi cunoscute și apreciate la valoarea lor reală. In veridicitatea, justețea și fidelitatea aprecierii finale a selecției, poate sta de multe ori siguranța călătorului, prevenirea unor posibile accidente de circulație cu consecințe tragice. Proba de bază este cea de care vorbeam la început — a reactivității complexe, care se desfășoară pe schema activității șoferului. Dat fiind faptul că în timpul activității sale el trebuie să facă față prin reacții de răspuns, atît la stimulenți ai mediului exterior cit și la dispozitive ale mașinii pe care le manipulează, prin o asemenea probă, în laborator, sînt „simulate“ condițiile din timpul conducerii. Șoferul fiind pus în situații mereu noi, nevoit să răspundă la mereu alți și alți stimulenți, verificarea sa are loc pe baza formării unui stereotip nou de lucru care poate fi însușit în circa 5—10 minute. Avînd în vedere că atunci cînd au loc accidentele stereotipul vechi dăunează, se urmărește capacitatea subiectului de a-și forma un stereotip nou și de a-l „uita“ pe cel vechi. Se verifică, de asemenea, posibilitățile de reacție ale celui examinat față de cele mai diverse și mai neașteptate situații cît și timpul cel mai scurt al formării unei reacții adecvate. Excitanții vizuali, optici și sonori cărora trebuie să le răspundă în laborator sunt suficienți pentru a crea o tensiune psihică apropiată de cea din timpul conducerii. In fața subiectului examinat există trei ecrane — înainte și , lateral — pe care apar excitanți vizuali, la început singuri. Astfel, la o culoare, el trebuie să ridice un picior de pe pedală, să-l apese apoi la loc, celălalt rămînînd ridicat; la altă culoare, efectuează cu picioarele o mișcare de foarfecare. Sunt aceleași mișcări pe care trebuie să le execute la mașină în timpul con- Emis POP (Continuare in pag. a llla) Aspect de muncă din cadrul Laboratorului de examinări psihologice auto ȘEDINȚA COMISIEI M.AJ. PENTRU AGRICULTURĂ Și SILVICULTURĂ In ziua de 24 februarie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc o ședință a Comisiei pentru agricultură și silvicultură, in cadrul căreia, din însărcinarea Consiliului de Stat, a fost ascultat și dezbătut raportul prezentat de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii și silviculturii, cu privire la modul în care s-au realizat sarcinile indicate de partid privind extinderea amenajărilor pentru irigații în actualul cincinal și folosirea eficientă a investițiilor în acest domeniu. La lucrările comisiei au participat președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, conducători și reprezentanți ai conducerii unor ministere și organe centrale ale administrației de stat, ai Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, directori ai unor întreprinderi agricole de stat și stațiuni experimentale, președinți ai unor cooperative agricole de producție și specialiști din aparatul de stat. In cadrul dezbaterii a luat , cuvîntul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., iar în încheierea lucrărilor a vorbit Dumitru Coliu, președintele Comisiei. Deputații și invitații care au luat cuvîntul au făcut aprecieri pozitive asupra rezultatelor obținute, observații critice și propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității desfășurate în acest domeniu. In Peștera vântului TELEX* TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX* TELEX • Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Constantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al învățămîntului, primind alte însărcinări. Prin același Decret, tovarășul Mircea Malița a fost numit în funcția de ministru al învățămîntului. • Un grup de deputați au prezentat în Congresul fillipinez (Parlament) un proiect de rezoluție în care se cere anularea tratatului cu Statele Unite și lichidarea bazelor militare americane din țară, anunță agenția TASS. • La Moscova a sosit marți, într-o vizită neoficială, președintele Finlandei, Urho Kekkemen. La sosire, pe aeroport, el a fost întîmpinat de Leonid Brejnev, Alexei Kosîghin, Nikolai Podgornîi și alte persoane oficiale sovietice. • Pe patinoarul acoperit din Capitală au început întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheață (grupa B), care s-au soldat cu următoarele rezultate: S.U.A. — Japonia: 11-1; Elveția — Bulgaria: 4-2; R.F. a Germaniei • Numărul victimelor inundațiilor din regiunile situate în sud-vestul Republicii Federale a Germaniei s-a ridicat luni la șase, dintre care cinci în Franconia superioară; întreaga zonă dintre Main și Reignitz s-a transformat într-un uriaș lac. Și in Bavaria situația se menține critică. La Karlsruhe, apele Rinului au atins luni seara o înălțime de 7,37 metri. — Iugoslavia: 6 3; și România — Norvegia: 3-4.