Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-03-26 / 7272. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început» miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea in continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țârii. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au intîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Stefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii in unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrindu-se in ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovimku, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și transporturi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) ÎNȚELEGEREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Cercetarea științifică nu poate fi reprezentată la proporțiile unor formule sau metode cuprinzînd în ele înseși succesul: imaginea unui cîmp fără limite sesizabile pe care se desfășoară multiple activități de căutare, conduse în mod rațional răspunde, mi se pare, mai bine încercării de a defini noțiunea. A căuta. La fel cu a dori sau a voi, sunt tendințe sufletești care împing la exteriorizare, ne pun în conflict cu realitatea și pentru a o stăpîni cu folos, rațiunea în continuă perfecționare constituie instrumentul cel mai util. Astăzi viața tehnică presupune în fiecare compartiment o cercetare adecvată pentru ca produsul realizat să fie calitativ mai eficace și cantitativ mai puțin costisitor, energia consumată în cercetare obținînd la trasformarea cinetică, randamentul cel mai ridicat pe care-1 poate înregistra o muncă omenească. Constatarea explică atenția acordată de conducerile statelor cercetării științifice care se corelează sub aspect material cu valoarea producției globale în raporturi cuprinse între 1 și 10 la sută. La noi grija deosebită a conducerii statului s-a cristalizat în noua lege din decembrie 1969, privind „Activitatea de cercetare științifică în Republica Socialistă România“, completată de H.C.M. nr. 77 din 9 februarie 1970, privind „Aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifică“. Incontestabil este un succes de a avea în sfîrșit o reglementare clară și cuprinzătoare pentru acest tip de muncă, care deși încurajat a fost privit sub aspectul utilității, cu mai puțină, considerație în trecut. Legea fixînd cadrul larg al activității de cercetare fiind cunoscută, voi insista asupra punctelor mai importante ale Hotărîrii care sînt: gruparea cercetării științifice (unități cu gestiune proprie sau internă, unități economice care în unele din compartimentele lor desfășoară activitate de cercetare științifică și instituțiile de învățămînt superior); cheltuielile necesare cercetării se finanțează pe bază de contract cu unitățile beneficiare, iar cînd se depășesc valorile ce se pot încasa pe bază contractuală se pot primi dotații de la bugetul de stat; obligația ministerelor și organelor centrale de a lua măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor cercetării în termen de cel mult 3 luni de la recepția lucrărilor de cercetare; repartizarea beneficiilor din contractele de cercetare științifică pot fi destinate dezvoltării bazei materiale proprii; controlul și îndrumarea activității de cercetare efectuată pe bază de contracte se face de către Consiliul Național al Cercetării Științifice împreună cu ministerele și celelalte organe centrale. Cele două acte normative au, evident, meritul creării cadrului necesar, dar nu pot asigura și realizarea conținutului. Cercetarea științifică poate să-și îndeplinească misiunea Prof. univ. Mircea MIHĂILESCU (Continuare in pag. all-a) OPINII, I • Anul XXVI Nr. 727? • Joi 26 martie 1970 4 pagini 30 bani PIERDERILE AU CRESCUT. CÂND VA CREȘTE ȘI INTERESUL PENTRU ELIMINAREA LOR Î n legătură cu situația economică a Trustului de construcții locale persistă de multă vreme părerea că din încasări nu pot fi acoperite cheltuielile, deci activitatea acestei unități de construcții nu poate fi rentabilizată. In ce măsură va fi confirmată sau infirmată în viitor această părere rămîne de văzut. Adevărul este că, pînă la începutul anului 1969, pierderile planificate și cele efective au scăzut sistematic. De la peste 10 milioane lei în 1967, suma pierderilor admise în 1969 a ajuns la 3,3 milioane lei. După o asemenea evoluție, era normal ca trustul să realizeze un nou pas spre „cota zero". Eliminarea completă a pierderilor — dorim să precizăm acest lucru — este mult îngreunată de diferențele de preț între cele reale și cele practicate de proiectanți în defavoarea constructorilor. Această greutate este, însă, valabilă și pentru alte întreprinderi de construcții, care au întrecut demult bariera rentabilității. La sfîrșitul semestrului I al anului trecut — acest lucru a fost consemnat și des ziarul nostru — bilanțul de venituri și cheltuieli al T.C.L. prezenta tendințe destul de promițătoare spre micșorarea pierderilor. Firească și de așteptat era o evoluție spre bine, avînd în vedere finalizarea măsurilor care s-au luat sau trebuia să se ia în această privință. Bilanțul de venituri și cheltuieli de sfîrșit de an, însă, a spulberat toate așteptările. T.CX.-ul, în 1969, a înregistrat o pierdere de peste 19 milioane lei, cheltuind cu 15 milioane lei mai mult decit s-a admis Răsfoim împreună cu tov. Ovidiu Poruțiu, șef al serviciului contabilității, filele bilanțului, cu o nedumerire firească, înregistram tot ce mi se părea important: 7,5 milioane lei plătiți pentru transportul muncitorilor, 2,4 milioane lei dobînzi penalizatoare, 4,9 milioane lei depășiri la materiale, 5 milioane lei la manipulare, 2,6 milioane plătite suplimentar la utilaje ș.a.m.d. In continuare, am notat explicațiile tov. Poluția: întreprinderea de transporturi auto pretinde o taxă mai mare de transport (prin încheierea de convenții), cota cuvenită pentru organizarea șantierelor s-a micșorat datorită creșterii ponderii locuințelor în planul T.C.L.), dotația de stat este prea mică față de posibilitățile reale ale întreprinderii (1 la sută față de 1968!?). Toate acestea, a precizat tov. Poruțiu, reprezintă 12 milioane lei. Și restul? — l-am întrebat noi. Este ceea ce numim noi o supriză: 7 milioane lei, la T.C.L., pot să apară și să dispară pe neobservate! Oricît de paradoxal ar părea, așa este. Comitetul de direcție, cînd a luat cunoștință de mărimea sumelor irosite, a restituit bilanțurile grupurilor de șantiere pentru reexaminare. Contabilii șefi ai grupurilor au mai găsit cîte ceva de îndreptat, dar, în esență, situația a rămas aceeași: 19 milioane lei pierderi. După discuția cu tov. Poruțiu, ne-am pus întrebarea: un princol, după încheierea, bilanțului, ajută la ceva? Se părea că nu. Mărimea sumei, după cîte am presupus, a produs un șoc suficient de puternic ca la Trustul de construcții, de la mic la mare, fiecare să fie alarmat și să se gindească serios la inchide A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) IIMOMUIMH Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj: oră de laborator PREZENTĂRI DE SCRISORI DE ACREDITARE Ambasadorul Republicii Columbia la 25 martie 1970, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care și-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Columbia în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, ambasadorul Antonio Alvarez Restrepo și președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării acrișorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Columbia. Ambasadorul Republicii Guineea In aceeași zi, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe Mathias Fassou Mariba, care și-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. Cu această ocazie, ambasadorul Mathias Fassou Mariba și președintele Consiliului de Stat,Nicolae Ceaușescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Guineea. ★ La solemnități și convorbiri au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. (Agerpres) GARANȚII SIGURE — Recenta plenară a C.C. al P.C.R. a dezbătut programul național privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere în anii 1970— 1980. Se preconizează ca sarcinile prevăzute pentru această perioadă să fie realizate îndeosebi în ferme mari, în întreprinderi agricole de stat și cooperativele agricole de producție. Desigur aglomerările de efective pe lângă marile avantaje pe care le oferă, ridică și unele probleme în creșterea industrială a animalelor. Ca om de știință, cadru didactic cu o îndelungată experiență, cum vedeți rezolvarea unora din aceste probleme? — Mai întîi aș vrea să-mi exprim pe această cale bucuria pentru mărețul program elaborat de partid și dorința mea fierbinte de a contribui la realizarea lui. Numai îndeplinind cu rigurozitate prevederile programului vom avea satisfacția că am făcut totul pentru ridicarea agriculturii țării noastre la nivelul pe care-1 merită în ierarhia mondială. In ceea ce privește problemele pe care le ridică creșterea animalelor și a producției acestora în ferme mari de tip industrial, eu cred că se pot rezolva printr-o strânsă conlucrare a tuturor factorilor chemați să contribuie la realizarea sarcinilor prevăzute. Spun acest lucru gîndindu-mă la aprecierea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Plenară. ■ Interviu cu prof. dr. docent Ion ADAMEȘTEANU, Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza* 1g ...„progresul agriculturii, cultura plantelor și creșterea animalelor cer cunoștințe noi, moderne, cîteodată mai multe decit pentru unele ramuri industriale; este desigur foarte important să prelucrezi o bucată de lemn sau de metal, dar a lucra cu plantele și cu animalele, a modela viața însăși, a crea noi soiuri, noi rase de animale, a spori productivitatea lor — toate acestea cer cunoștințe profunde“... In ciclul biologic orice stagnare sau anomalie de confort, de alimentație se exprimă prin limitarea, sau chiar regresul randamentului. Uneori în urma unor simple anomalii neînscrise în parametrii fiziologici care persistă puțin timp — doar cîteva ore — organismul animal se deteriorează pe o lungă perioadă de timp, de cele mai multe ori rămînînd cu sechele pe întreaga viață productivă sau de reproducție. Selecția raselor de animale de mare productivitate a dus în țara noastră la un capital biologic de extremă valoare. Selecția implică însă și o grijă deosebită față de aceste animale, deoarece productivitatea lor este deosebit de sensibilă la diversele intervenții ale mediului exterior și în special în privința adăpostirii și alimentației. Ținînd seama de necesitatea asigurării unor condiții corespunzătoare de creștere a animalelor în marile ferme, aveți de făcut vreo recomandare în această privință, avînd în vedere și faptul că aceste condiții vor trebui realizate cu cheltuieli cît mai puține? — Fără îndoială că pot fi realizate construcții zootehnice cu confort corespunzătoar și cu cheltuieli reduse dacă beneficiarii acestor investiții știu precis ce să ceară constructorilor și furnizorilor de utilaje, dacă le pretind acestora lucrări de calitate. Uneori se abuzează de adăposturi și mecanisme de deservire cu defecte, ceea ce obligă conducerile unităților respective să facă corecții care desigur ridică prețul de cost și întîrzie creșterea efectivelor și producția acestora. Orice adăpost devine ieftin nu numai prin economicitatea soluțiilor preconizate ci mai ales prin productivitatea și randamentul mare al animalelor. Intr-un adăpost de scroafe fătătoare să zicem și în care tuburile de încălzire de sub paviment nu realizează temperatura de confort a puiceilor nou-născuți, de 30-33 grade și mai ales dacă ele trec prin locul unde trebuie să se scurgă pumnul, aceasta duce în mod fatal la pierderi de AI. SOMEȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Prin extinderea irigațiilor Recolte Proiectul Programului național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și combaterea eroziunii solului, dezbătut de recenta plenară a C.C. al P.C.R. a fost primit cu deosebită satisfacție și interes de membrii cooperativei agricole de producție din Luna — Turcia. Elaborarea acestui program, ca și stabilirea celorlalte măsuri referitoare la dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere tntr-o perspectivă de lungă durată reflectă politica științifică a partidului nostru de dezvoltare multilaterală și intensivă a agriculturii, în scopul înfloririi continue a economiei naționale, al ridicării nivelului de viață materială și spirituală a întregului popor. Cooperativa agricolă de producție din Luna, situată în lunca Arieșului, va beneficia din plin de binefacerile traducerii în viață a prevederilor programului Prin extinderea irigațiilor pe întreaga suprafață de teren pe care o deține cooperativa noastră se va putea practica o agricultură intensivă, modernă. Lucrările de irigații In lunca Arieșului au început in anii trecuți, fiind intr-un stadiu avansat, urmînd să fie și mai mult extinse în viitorul cincinal. Fiind așezate în luncă, terenurile cooperativei noastre au o fertilitate ridicată, iar faptul că sînt plane ne-a permis și pînă acum să executăm arăturile, insămințările și lucrările de întreținere mecanizat. Am aplicat, de asemenea, îngrășăminte naturale și chimice în fiecare an, pe mari suprafețe. Singurul element care n-a fost folosit suficient pînă acum a fost apa. Prin aplicarea în viață a programului de extindere a irigațiilor, vom avea posibilitatea să echilibrăm umiditatea solului și să mergem pe o chimizare mai complexă a tuturor culturilor, atît cerealiere cît și tehnice. Pînă acum, suprafața pe care o cultivam cu legume era limitată, datorită posibilităților mai restrînse pe care le-am avut pentru irigare. Prin extinderea irigațiilor, vom putea extinde cultura legumelor pe suprafețe propice, mult mai mari. In cadrul cooperativei noastre, cultura sfeclei de zahăr are o însemnată pondere, fiind cultivată in fiecare an pe 80 de hectare, de pe care obțineam o producție pînă la 30 000 kg la hectar. Prin irigare, in condiții normale, vom putea obține o producție de peste 50 000 kg sfeclă de zahăr la hectar, ceea ce reprezintă aproape dublul producției pe care o obținem astăzi. Rezultate deosebite vom putea obține la cultura porumbului. Față de producțiile care se obțin pe terenurile neirigate, de 3 000 kg boabe la hectar, acestea se vor putea ridica substanțial, pînă la 7 000— 8 000 kg la hectar și chiar mai mult, în condiții de irigare. De avantaje mari vom beneficia și la cultura griului In toamnele de obicei, secetoase la noi, vom putea administra o udare de aprovizionare a solului, ceea ce va asigura o răsărire uniformă a griului pe cele 400 hectare pe care le cultivăm. Avînd in vedere creșterea deosebită a sectorului zootehnic și specializarea cooperativei noastre in creșterea vacilor de lapte, care va ajun Gheorghe LEFTER, inginer șef la G.A.P. Luna — Turda ___________________ _ (Continuare în pag. a lll-a) mari și constante Lacto-barul nr. 79 de pe strada Napoca, la ora prînzului. E destul de greu să mai găsești un loc liber. Ospătarele răspund prompt numeroaselor solicitări ale consumatorilor obișnuiți să servească masa la această unitate, care și-a cucerit, de mult timp, un bun renume. Ne așezăm la o masă. Lista de meniuri ne oferă o invitație apetisantă. E dificil să te oprești asupra uneia din cele 7 supe și ciorbe, 8 mâncăruri fără carne, și 24 de sortimente pregătite pe bază de carne. Aflăm printre acestea preparate culinare care definesc profilul unității, proaspete, gustoase, bine pregătite. Nu lipsesc nici o zi preparatele de carne de pasăre, nici produsele lactate. Responsabilii unității, A. Cîmpeanu și S. Lörincz, ne mărturisesc că printre clienți se află numeroși obișnuiți ai casei, cărora le cunosc preferințele, gusturile, ceea ce îi ajută să-i servească în condiții cit mai bune. Ne continuăm raidul la alte cîteva unități care, bănuim, sînt des vizitate de clienți, mai ales la ora prînzului. Vizităm restaurantul lactovegetarian, din Piața Libertății, nr. 12. Avem și aici o plăcută surpriză: o listă de bucate cuprinzătoare, cu sortimente specifice unui lactovegetarian, în măsură să satisfacă diverse gusturi. Remărităm existența unor preparate dietetice, fără carne, cum e firesc să se afle intr-o astfel de unitate, dar rămînem surprinși cînd dorința noastră de a servi un pahar cu lapte este întîmpinată cu un „Nu avem. S-a terminat azi-dimineață“. Ne oprim la bufet. In dreptul frigiderului, un coș cu franzele este acoperit de o față de masă murdară care, după mărturisirea bufetierei, fusese folosită la ștersul farfuriilor de praf. Pe ramele interioare ale ușii frigiderului depistăm cu ușurință praful. Aflăm unele produse neacoperite, deși elementare reguli de igienă indică tocmai contrariul. In bucătărie o deficiență rămasă de la renovare: delimitarea strictă a spațiilor pentru curățirea veselei, tranșarea cărnii, pregătirea bucatelor, n-a fost încă remediată, existînd, în continuare, pericolul infectării alimentelor. La ©spătăria din Piața Mihai Viteazul, datorită rulajului foarte mare de consumatori (unii mai puțin atenți în păstrarea curățeniei) se impun măsuri suplimentare pentru menținerea condițiilor igienico-sanitare, pentru asigurarea unui aspect plăcut sălii unde se servește mîncarea. Realitatea ne convinge că nici posibilitățile existente pentru respectarea unor asemenea norme nu sunt exploatate în suficientă măsură. Resturi de mîncare se găsesc răspîndite prin sala de mese; la picioarele unui consumator, care tocmai servea felul doi, se afla și o găleată plină de te 1 ziduri menajere. De la mese ■ lipseau paharele curate, șeri vețelele, iar la chiuvetă nu ■ exista prosop și săpun. Du ■pă cum se știe, un local impune consumatorului comportare civilizată, prin ținuta sa, care pretinde, în primul rînd, asigurarea unor elementare norme de igienă. Justificările responsabilului nu numai că nu pot fi luate în considerare, dar nu slujesc cu nimic consumatorilor. De constatări ,mai îmbucurătoare avem parte vizitînd crama „București“. Asistăm, neobservați, la următoarea scenă: responsabilul (Remus Pop) reproșează barmanei o minusculă pată de pe un pahar. Și nu numai atît. Localul nu mai păstrează, ca altădată, aspectul care te îndemna să te întorci din ușă. Dimpotrivă, aspectul pitoresc, susținut de o curățenie și ordine exemplare, îți oferă o autentică invitație pentru o scurtă re-confortare. Invitația devine ■ și mai plăcută, după ce con I suiți lista de meniuri. Consumatorului grăbit i se oferă, ■ operativ, minuturi specifice acestui local. Braseria „Pelișor” a devenit, în urma renovării, un local modern. Ordinea din lo cal o poți reîntîlni, păstrată , cu aceeași grijă, în bucătărie ■ E. P. SILVANU, I R. IONESCU I (Continuare în pag. a II-a) j Invitații primite și refuzate la ora prînzului ?elex»telex»telex«telex«telex*telex«telex»telex»tel CNYEXHICA ora. VX'TEIZX-TELEX'TELEX'TELEX'TELSCTELEX'TELEX-TEU, Ieri după-amiază, în sălile Galeriei de pe str. 6 Martie, a avut loc vernisajul expoziției cenaclului de creație al tineretului, de pe lîngă Filiala Cluj a U.A.P. La deschidere au fost prezenți tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Liviu Văcariu, șef de secție la Comitetul județean de partid, Aurel Ciupe, președintele filialei clujene a Uniunii Artiștilor Plastici, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, plasticieni, studenți, oameni de cultură și artă. Festivitatea a fost deschisă de conf. univ. Daniel Popescu, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“. In numele expozanților a vorbit Florin Maxa, președintele cenaclului de creație al tineretului • Prima decadă a lunii viitoare coincide cu o frumoasă manifestare artistică în pcrimul festival republican de teatru pionieresc și școlar. • La sediul O.N.U. s-a anunțat că ambasadorii la O.N.U. ai Franței, Marii Britanii, S.U.A. și U.R.S.S. au hotărît să amine cea de-a 32-a reuniune din cadrul convorbirilor, în vederea găsirii căilor unei reglementări pașnice a conflictului din Orientul Apropiat, care urma să aibă loc joi. S-a stabilit ca această ședință să aibă loc la 31 martie. # Ieri în cadrul diviziei A de fotbal, la Constanța, s-a desfășurat partida restanță dintre Farul și „U" Craiova. Victoria a revenit, cu 4-0 (2-0), echipei Farul prin punctele înscrise de Tufan, S. Avram, Tănase și Sasu, să anul acesta în calendarul acțiunilor desfășurate de purtătorii cravatelor roșii. Pri