Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-23 / 7320. szám
Cu câteva săptămâni in urmă, ziarul „ZORI NOI“, organ al Comitetului Județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean, consemna faptul că industria județului și-a îndeplinit planul pe primele 4 luni ale anului cu 5 zile mai devreme, ceea ce a creat posibilitatea obținerii in plus a unei producții în valoare de 48 milioane lei. Semnificativ pentru amploarea sentimentului de mobilizare de care sunt animați oamenii muncii suceveni, în vederea sporirii continue a contribuției lor la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații este faptul că au hotărît să-și intensifice eforturile, să realizeze suplimentar, față de angajamentul inițial, o producție globală valorind alte 20 milioane lei. Această cifră include producerea în plus a 750 tone celuloză, 630 tone hîrtie, 6000 tone barită, 20 tone tricat tehnic, 175 tone piese de schimb, 50 tone mezeluri, 20 tone conserve mixte; creșteri importante se preconizează în domeniul materialelor de construcții, în zonele sinistrate urmind a se livra suplimentar, 10.000 tone balast și alte agregate de carieră, 1000 mp uși-ferestre, 100 mc prefabricate de beton, 300 tone de var gras, 100.000 cărămizi, confecții metalice în valoare de un milion lei. Asemenea hotărîri primesc o rezonanță în plus, confruntate cu faptul că județul Suceava n-a fost nicidecum scutit de furia dezlănțuită a apelor, că el însuși are întinse zone calamitate. Dar, înalta conștiință civică a oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, mobilizați de organizațiile de partid și însuflețiți de chemările partidului, devotamentul lor s-a concretizat în forme variate de manifestare a inițiativei, resposabilității și solidarității socialiste, îi determină să nu precupețească nici un efort pentru reintrarea cit mai grabnică în normal a lucrurilor la ei acasă și pretutindeni în țară. Toate fabricile de pe platforma de industrializare a letonului din Suceava au lucrat prin in ziua de duminică, pentru a înlocui, prin producția suplimentară de mobilă, parchete, plăci fibro-lemnoase și alte sortimente, pierderile suferite de unități similare din Tg. Mureș și Dej. Formațiile de lucru de la Uzina de piese de schimb, pentru a realiza o comandă urgentă de repere necesare reluării lucrului la fabrica „Refractara“ din orașul Dej, au renunțat la ziua de odihnă și la timpul liber de după schimb. Din inițiativa organizației de partid de la Uzinele de reparații auto s-a trecut la constituirea unei echipe de electricieni și lăcătuși care, plecată in zonele sinistrate, să ajute efectiv la repunerea cit mai curînd în funcțiune a utilajelor care au suferit avarii, sarcinile de producție ale celor plecați, a hotărit întregul colectiv, vor fi îndeplinite de cei care rămîn la posturi. Tot mai mulți tineri muncitori — dulgheri, zidari, parchetari, electricieni — solicită să se constituie în formații complexe pentru a lucra în mod voluntar la refacerea locuințelor deteriorate. Un gest de înaltă ținută umanitară l-au făcut angajații Combinatului pentru exploatarea și industrializarea lemnului din Suceava, care au renunțat la premiul bănesc de 35 000 lei obținut ca urmare a primirii titlului de unitate fruntașă, și l-au donat sinistraților. Consiliile populare comunale Salcia, Dumbrăveni și Bilca, fruntașe in întrecerea pe anul 1969 pentru gospodărirea și înfrumusețarea satelor au cedat, de asemenea, suma obținută din premiul dobîndit, în valoare de 150 000 lei. Cadrele didactice de la Liceul din Dumbrăveni au subscris fondul lor de premiere, de 17 800 lei, iar aportul minerilor de la Exploatarea Leșu-Ursului însumează 250 000 lei lunar, la care s-au adăugat 50 000 lei realizați din suplimentarea propriilor contribuții. Unitatea de mecanizare a transporturilor forestiere, din Gura Humorului, a organizat o formație voluntară de intervenție, compusă din 6 mecanici și un atelier, în scopul ajutorării unei stații similare din zonele sinistrate, și s-a angajat să doneze aceleiași unități 5 000 litri benzină, realizați din economii în cursul lunii mai. Și țărănimea suceveana, ea însăși lovită de inundații, își aduce contribuția la înlăturarea efectelor negative ale calamităților. Membrii cooperativei agricole din Balcăul, păgubiți de inundații și anul trecut și acum, au hotărit ca, gospodărindu-și mai bine rezervele, să pună la dispoziția sinistraților 20 000 kg cartofi de sămânță. Cite 10 000 kg au trimis în zonele inundate cooperativele agricole de producție din Grănicești și Dărmănești, iar mulți țărani cooperatori și-au exprimat dorința să ofere produse și din gospodăria personală. Din Țara Domelor, greu lovită de furia apelor, ne-a venit vestea că producătorii au contractat in plus în trei zile, peste 30 000 litri lapte, care, alături de livrarea suplimentară a 40 000 litri apă minerală din aceeași regiune, vor contribui la rezolvarea alimentației populației județelor mai greu încercate. (De la redacția ziarului „ZORI NOI" — Suceava). blish VALENȚELE MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII In numele unei ÎNALTE SOLIDARITĂȚI CIVICE LA DEJ la Universitatea „Babeș-Bolyai” CONTRIBUȚIA OAMENILOR ESTE IMPRESIONANTĂ! În bătrâna Universitate clujeană, nimic nu pare să fi schimbat, în aceste zile de grea încercare pentru noi toți, ceva din ritualul obișnuit al unui templu de știință. Totul decurge firesc: cursuri, seminarii, ore de laborator. In sufletele oamenilor, însă, trăirile sînt mai puternice și generează gesturi nobile, pe care ne simțim datori să le consemnăm. Nu pentru că aceste gesturi ar fi singulare, ci pentru că întregesc gestul unei națiuni hotărită și capabilă să atenueze urmările unui dezastru provocat de nebuniile unei naturi dezlănțuite. Și mai e ceva, nespus de frumos, în acest templu al științei: tineri și tinere, pe umerii cărora apasă conștient destinul țării, ne-au demonstrat că învață să devină nu numai specialiști, ci și oameni adevărați, iată pentru ce apelul Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, adresat întregii națiuni de a veni în ajutorul sinistraților, s-a bucurat de răspunsul prompt și impresionant al celor care-și desfășoară activitatea la Universitatea „Babeș-Bolygi“: cadre didactice, studenți, personal tehnico-administrativ. Organizarea unui centru de colectare a obiectelor destinate ajutorării sinistraților a fost ideea comitetului de partid și a conducerii Universității. Spre sala de gimnastică a catedrei de educație fizică de pe strada Arany János, sediul acestui centru, se îndreptau, încă din ziua de 19 mai, sute de persoane. Bilanțul acestei prime zile este mai mult decit semnificativ: 2 657 obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic predate de cadrele didactice, 852 de către studenți și 386 de la personalul tehnico-administrativ. Iar pînă ieri, 22 mai, centrul de la Universitate colectase 11 310 obiecte, dintre care îmbrăcăminte și încălțăminte pentru bărbați 2 732, pentru femei 4 834, iar pentru copii 3 084, plus 660 obiecte de uz casnic. Obiectele au fost sortate pe feluri și împachetate în colete de cite 10 bucăți, și sunt gata de predare la locul pe care-l va stabili Comisia județeană pentru ajutorarea sinistraților. Tot la Universitate, din contribuția bănească a cadrelor didactice, studenților, a personalului tehnico-administrativ, s-a adunat suma de 163 000 lei și se impune precizarea că atât acțiunea de donare a obiectelor, cât și cea de strângere a banilor, continuă. ...La Universitate, nimic nu pare să fi schimbat cu ceva din ritualul unui templu de știință. Doar trăirile sufletești sunt mai puternice și generează gesturi nobile... Traian BARA WV ȘI EROISM (Urmare din pag. l a) motoare de la Fabrica „11 Iunie" din Dej, care au fost avariate. Din economiile de materiale ce se vor face, muncitorii combinatului vor confecționa pentru sinistrați, prin muncă patriotică, 1.000 tricoturi, 20 garnituri lenjerie de pată și 140 confecții de diverse tipuri. Și întreprinderea orășenească de gospodărie și construcții a subscris vaste acțiuni de refacere cit mai grabnică a vieții economice și sociale grav afectate in zonele sinistrate. In acest scop, ea oferă o cantitate de materiale de construcții in valoare de 00.000 lei. Două echipe de zidari, două de zugravi, una de instalatori și una de specialiști în construcții de drumuri și poduri, așteaptă să fie solicitați pentru a se deplasa acolo unde nevoile cer. Până la sfirșitul anului, fiecare salariat care-și desfășoară activitatea in sectorul productiv, va executa cîte 8 zile om muncă patriotică. Ceilalți vor oferi, in sprijinul refacerii, salariul lor de o zi pentru fiecare lună pînă la sfirșitul anului. Oferte similare au fost făcute și de colectivele de muncă de la întreprinderea poligrafică. „Flacăra"-Confecții, „România muncitoare“, „Someșul Numeroase gesturi de înaltă solidaritate au loc și la Turda. Aici, in fiecare întreprindere s-au format colective de muncitori care, pe cheltuiala unităților respective, vor participa la refacerea zonelor calamitate. In locul celor plecați vor lucra mai departe ceilalți salariați. Aceluiași scop măreț, întreprinderile turdene au oferit gratuit, pentru lucru 20 de camioane și tractoare, 50 tone ciment, 5.500 tone șlam, 30.000 cărămizi rezultate din demolări etc. încă un fapt, oamenii muncii din Turda au dat pînă în prezent, din salariu, suma de 8M8.136 lei. Șirul exemplelor care ne vorbesc concludent despre unanimitatea cu care cetățenii județului nostru — români, maghiari și de alte naționalități ■— acționează pentru înlăturarea, consecințelor vitregiei naturii poate fi mult continuat. O simplă vizită făcută în aceste zile in oricare unitate, ne oferă zeci de pilde de abnegație și eroism. Explicabil, de altfel. De o săptămînă și mai bine, istoria vieții cotidiene a țării a devenit impresionant de bogată în fapte de înaltă ținută morală. LA DATORIE Viața își va relua în curînd cursul ei normal în județul nostru. Timpul estompînd amintirea, va cerne cenușa uitării peste multe din dramaticele secvențe ale luptei cu vitregia naturii. Lacrimile se vor usca, mâhnirea va dispare. Minunatele fapte de eroism petrecute în aceste zile în lupta cu apele, vor râmine insă adinc întipărite în memoria noastră. Mulți dintre cei care, sfidînd pericolul, s-au aruncat în vârtejurile învolburate pentru a întinde o mină prietenească semenilor lor poartă haina militară. Lor le dedicăm aceste rînduri în semn de omagiu pentru puterea de sacrificiu dovedită, pentru înalta conștiinciozitate cu care au răspuns chemării partidului și patriei. ... Apele măturau cu furie tot ce intîlneau în cale. In stația Dej, unde puhoiul revărsat atinsese doi metri, peste 100 de persoane fuseseră izolate. O sută de oameni urmăreau cu spaimă stihia dezlănțuită, așteptîndu-și poate dintr-un moment în altul sfirșitul. Peisajul sumbru, înfiorător provoca spaimă și deznădejde. Dînd piept bărbătește cu valurile, formația de militari condusă de ofițerul Gheorghe Nedea s-a apropiat cu prețul unor eforturi supraomenești, pas cu pas, de locul unde se retrăseseră cei sinistrați, încleștarea a fost aprigă. Apele furioase nu vroiau să cedeze. Calmi, prevăzători, militarii din subordinea lui Nedea au învins. Și astfel, o sută de oameni asupra cărora plutea pericolul sfîrșitului, au fost duși la loc sigur... In mare parte sub apă, Dejul continua să lupte. Se măsura cu furia valurilor, făcea eforturi pentru a salva tot ce se putea. Deși fusese inundat, spitalul din oraș își continua activitatea. Instalați la etajele superioare, cei a căror tărie fusese infrîntă primeau primul ajutor. Rezervele de medicamente erau însă pe sfîrșite. Din cauza lipsei de singe, transfuziile, singurul mijloc de readucere la viață a celor răniți, nu se mai puteau continua. „Cum să ne aprovizionăm cu singe, cînd sîntem complet izolați?“ înțelegând că acolo sus viața multora atîrna de flacoanele aflate în mașina de peste drum, soldatul Paul Tudor, fără a șovăi o clipă, și-a legat o cutie cu flacoane salvatoare la gît și a dispărut in apa murdară. Torentul îl vrea cu putere, necruțător, Tudor nu s-a înspăimîntat, însă, înfruntând bărbătește stihia, s-a apropiat de zidul clădirii, apoi, escaladînd cu dibăcie un geam, a sărit înăuntru. Medicii au intrat în posesia medicamentului. Aripa neagră a morții, care la fel ca și apa dădea tîrcoale spitalului, a fost îndepărtată. ... Clădiri, drumuri, poduri, materiale, alimente — nimic nu cruțau apele în calea lor. După alte mari ravagii făcute, la Fabrica de pîine din Dej, șuvoiul punea în pericol 40 tone făină. — Nu, asta nu se va intîmpla — și-au spus în sinea lor militarii de sub comanda ofițerului Ion Porșa. Și, într-adevăr, nu s-a întîmplat. Operativ, făina a fost transportată la adăpost Cînd apele au început să se retragă, aceiași militari au retransportat-o la loc. Numai așa fabrica și-a putut relua activitatea imediat după retragerea apelor. Zilele de grea încercare au trecut. La Dej și Gherla se fac eforturi pentru ca firul firesc al vieții cotidiene — rupt cu brutalitate de natură — să fie reînnodat. Și acum, că și atunci, oamenii în uniformă cadii își aduc din plin aportul. (I. C.) *?REFRACTARA” DIN DEJ (Urmare din pag. l a) materiale. Cit valorează pierderile datorate întreruperii activității productive? Nu se știe, dar nici nu este cazul să fie incluse în calcul. După ce s-a făcut inventarierea avariilor, stricăciunilor, a daunelor cauzate de mîl și s-a stabilit programul de vindecare a rănilor, colectivul întreprinderii a luat o hotărîre solemnă: pină la sfirșitul anului va recupera în întregime restanța de producție, livrind tuturor beneficiarilor săi produsele refractare contractate. In acest mod va răspunde la ajutorul prompt primit în aceste zile din partea colectivelor de muncă ale Fabricii de ciment din Turda, al Stației mecanice din Cluj, al Institutului politehnic din Cluj, al Uzinei mecanice de material rulant și al Centralei industriale de utilaje și piese de schimb pentru întreprinderile producătoare de materiale de construcții care, pe lingă materiale, utilaje, mijloace de transport, motoare electrice etc., au trimis în ajutorul întreprinderii de produse refractare din Dej ingineri, excavatoriști, electricienii lăcătuși, șoferi, instalatori, sudori, metrologi, specialiști în domeniul aparatelor de măsură și control, liniori de cale ferată etc. In total, aproape 100 de oameni participă efectiv, alături de colectivul fabricii, la reînnodarea activității acestei întreprinderi atit de crunt lovite. Printre ei sunt prezenți și oameni de specialitate, ingineri și proiectanți care elaborează soluțiile tehnice și coordonează lucrările de specialitate. In graficul coordonator este înscris un termen: 16 iunie. Este ziua cînd, după calcule, fabrica își va relua activitatea. Ing. Gheorghe Roșu însă este mai optimist. După cum afirmă el, ritmul de muncă este mult mai rapid decit cel scontat... A apărut însă un dușman neprevăzut: dealul din vecinătatea halelor. Deși un excavator și mai multe camioane evacuează pămîntul aproape zi și noapte, de pe deal alunecă spre hale noi cantități de pămînt. Este nevoie de intervenția geologilor, eventual și de alte contribuții pentru evitarea unui nou accident. Așadar lupta este în toi. O luptă dirză, unită, dar dusă cu oprîmism si calm. FĂCLIA PAGINA t Firul de trestie Vreme parșivă. Un soare ursuz străbătind izul de mir. Miros de învechit, de putred. Și plouă iar. Apoi iese același soare ursuz-ironia. Alternanță de inutil. Un fel de rîcîială. Și oamenii. Adică nu și, ci pur și simplu oamenii, înfruntare inegală de forțe. Opoziție inechitabilă. Oricum trebuie precizat mai întîi: oamenii. Om-univers. Firul de trestie in fața insensibilei imensități se pleacă. Dar știe că se pleacă. Și știe că universul nu știe că strivește. O face fără să știe, strivește inconștient. Firul de trestie, omul știind ce nu știe universul, știe să-l înfringă. Trestia plecată iși revine fremătind a giieire și a acțiune. Necuprinsul devine cuprins in cercul voinței umanei. Și e constrins supunerii ei. Greu. Dar cedează. Verde crud, încet acoperă vestigii. Și oamenii restabilesc echilibrul: Viața! Urmele se șterg Dila puhoaielor pălește forțat. Pe locul dezastrului, fără virstă, mîini harnice refac totul. Muncitori, elevi, studenți, profesori minuiesc uneltele. Mii, reziduri, șocul întregii dezlănțuiri a furiei apelor se încarcă în mașini pentru a fi aruncat. E imposibil să mai încerci diferențieri și rețineri de nume. Sobri, tăcuți, calmi toți ca unul au uitat de cei trei ori opt (adică opt ore de muncă, opt ore odihnă, opt ore timp liber). Important pentru fiecare este ștergerea cit mai rapidă a urmelor Calamității. Incere doar o prindere a stadiului acestei redresări. Și afla de la comandamentul municipal de apărare contra inuundațiilor, abia reușind să răpesc cîteva clipe tovarășului Vasile Ladaru — prim-secretar al Comitetului municipal Dej al P.C.R., primarul municipiului Dej — că a fost restabilită almentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă potabilă, cu gaze (iar in zona sinistrată de pe străzile 8 Noiembrie și Al. I. Cuza au fost asigurate lemne de foc pentru uscarea grabnică a locuințelor inundate). Apoi, in scurt timp, alături de cele 27 de familii sinistrate care au primit deja apartamente un alt lot vor beneficia de locuințe noi, iar celorlalți, pină cînd le vor putea fi asigurate condiții de locuit li se vor construi barăci (fiind luate toate măsurile în acest sens). Tuturor sinistraților li s-a asigurat (pe bază de cartele) masa zilnică, prin cantina Consiliului popular municipal; a început acțiunea de distribuire a obiectelor de îmbrăcăminte și ajutoare materiale; se lucrează intens pentru scoaterea apei din beciuri și, paralel, se desfășoară o susținută muncă de prevenire a epidemiilor colective de medici pentru fiecare sector dezinfectând locurile inundate, vaccinând etc.. Adevăratul eroism Proverbialul spirit de sacrificiu și eroism al poporului nostru nu s-a dezmințit nici la nivelul municipiului Dej. Dacă este practic imposibil de enumerat numele celor ce n-au precupețit nici un efort in aceste zile de grea încleștare cu stihiile naturii, vom aminti totuși colectivele fără a căror contribuție urmările dezastrului ar fi fost infinit de mari. Despre unele s-a mai scris, deși, oricit s-ar scrie, nu vor reuși cuvintele să încapă amploarea faptelor. Să încercăm, totuși. Personalul de la telefoane a știut, in toată perioada calamității, să lucreze ireproșabil. Nici chiar dirigintele poștei — Nicolae Mureșan (și el uitmă de odihnă zile și nopți in șir) nu poate diferenția, pe unul de altu. Literatorii rețelei telefonice, venind inclusiv cei plecați in concediu, au menținut in permanență majoritatea legăturilor telefonice, în cazuri de avarii restabilind urgent legătura (la ora actuală, doar 15 din cei peste 500 de abonați mai sunt nerezolvați, din motive de forță majoră). Desigur, Direcția județeană, prin Vasile Baciu și alți lucrători, a sprijinit permanent pe telefoniștii din Dej (s-au montat in holul ghișetelor 5 noi telefoane pentru convorbiri cu avize — care depășeau cifra de 250 pe zi). Factorii poștali — cum sunt Gheorghe Moldovan (Cîțcău) și Gavril Rusu (Vad) au transportat cu barca presa și corespondența in sectoarele lor. Un colet cu specificația „pentru salariații sirustrați , de la ghișetele P.T.T.R. Dej" sosit de la o femeie din Maramureș este, cred, grăitor, după cum și avizul centralei telefonice Timișoara privind unele colete pentru colegii lor din Dej. Nu este cazul unei explicații privind rolul rețelei electrice la nivelul unui oraș. Dar cuvintele rămîn atit de sărace în fața abnegației și riscului, de care au dat dovadă lucrătorii I.R.E.C. Doar I.M.A. Dej. n-a fost pusă încă în circuitul de alimentare cu energie electrică și apă). Sprijinul dat de Cluj și Turda (maistrul Alexandru Rusu, respectiv Vasile Colobăț), prin echipe de lucrători și materiale, alăturat celor din Dej, s-a dovedit operativ și eficient. Lucrătorii de la gaze (printre altele, rezolvînd cu 48 ore mai devreme decit s-a prevăzut inițial aprovizionarea complexului comercial cu gaze) au normalizat punctele avariate (in prezent rămînînd in atenție porțiuni din străzile 1 Mai, Kogălniceanu). Sectorul apă șî canal nu s-a lăsat nici el mai prejos. (Un utilaj special adus din Călărași la C.C.H. Dej pentru operațiuni de remont a fost pus la dispoziția orașului în vederea desfundării canalelor).. Desigur, toate aceste sectoare au avut în vedere, in primul rind, întreprinderile și instituțiile, dar fără a neglija deloc consumatorii individuali. Făctndu-și cu prisosință datoria și continuînd intens să și-o facă, își merită, pe bună dreptate, toți lucrătorii din aceste sectoare, stima și aprecierea noastră. La fel cu ei, harnicii pompieri, care luptă încă din răsputeri pentru eliberarea beciurilor și a locurilor unde mai persistă apa. La fel — muncitori, elevi, studenți și alte categorii de cetățeni, uniți intr-un același elan de eroism cotidian. Așa s-a reușit să se redea activității normale activitatea la Depoul de locomotive și Triaj, să se restabilească transporturile feroviare și rutiere. E trist că a trebuit să ne angajăm într-o asemenea intervicenare. Dar știm s-o învingem. Și asta ne face mereu mai hotărîți în unire și înțelegere. „Pentru tine, prietenul meu necunoscut Din toate părțile sosesc ajutoare, colete, expresii ale sentimentelor de comuniune. S-au reținut în paginile noastre hotărîri ale diferitelor unități de cetățeni particulari de a veni în ajutorul sinistraților. Printre cele din urmă, amintim că au sosit la Dej din județul Ilfov peste 2.400 kg roșii, 1.400 kg castraveți, 1.000 kg sfeclă, 1.000 kg ceapă, de la C.A.P. Dezmir. — 360 kg Telemea, 50 pachete cu îmbrăcăminte, de la cetățenii din Suatu, 100 kg slănină și aproape tot atâta caș. Autobaza Dej oferă (prin hotărirea salariaților ei de a renunța la o zi din salar pe lună) circa 240.000 lei etc. In acest flux continuu de alăturare a sentimentelor de umanism și compasiune venit din toate colțurile țării, am dat peste o impresionantă dedicație, pe o carte (alături de obiectele de îmbrăcăminte) elevul Horia Nistor din clasa a V-a B, Școala „Vasile Alecsandri“ din București, seriei „Pentru tine, prietenul meu, necunoscut. Gîndul meu este alături de tine, acum în Clipa grea“. Și acest gînd, scris Ori nu, este unanim. Cum unanimă ne este voința de a '"'învinge. Și știm' ca" vom, ști să învingem. .. GRIGORIU VIAȚA ÎNVINGE CU HOTARIRE NECLINTITA PENTRU ÎNLĂTURAREA efectelor inundațiilor la RĂSCRUCI: primele suprafețe însămînțate cu porumb după inundații • Muncă intensă în grădinile de legume Un înalt spirit de răspundere în executarea tuturor lucrărilor De-a lungul Someșului, în cooperativele agricole de producție din Jucu, Răscruci, Bonțida și altele, că urmare a inundațiilor ce s-au abătut asupra județului nostru, au fost calamitate mari suprafețe de terenuri agricole. Pentru diminuarea pagubelor pricinuite de viiturile de ape și pentru înlăturarea cit mai grabnică a distrugerilor provocate, conducerile acestor unități, specialiștii, umăr la umăr cu toți cooperatorii, sub îndrumarea organizațiilor de partid, imediat ce timpul a permis să se acționeze, au trecut la traducerea în fapte a măsurilor stabilite pentru ca aceste suprafețe să fie redate producției prin executarea lucrărilor agricole ce se impun, însămințarea său reînșsâmtorarea lor. In toate aceste unități se lucrează cu forțe înzecite pentru remedierea urmărilor inundațiilor, refacerea terenurilor și culturilor degradate, în vederea asigurării recoltei din acest a.n. — In cooperativa agricolă de producție din Bonțida — ne-a spus președintele ei, tov. Ioan Pop, — au fost inundate mari suprafețe de teren, printre care 60 de hectare în grădina de legume, 17 hectare plantate cu cartofi, 70 hectare semănate cu griu și, de asemenea, o parte din suprafața tesămîntată cu sfeclă de zahăr. Pentru înlăturarea cât mai grabnică a urmărilor inundațiilor, prima măsură pe care am luat-o a fost evacuarea apei de pe aceste suprafețe prin săpări de șanțuri de scurgere și folosirea motopompelor de la agregatele de a$censiune. Prin folosirea intensă a celor 3 motopompe pe care le avem, în decurs de numai două zile a fost evacuată apa de pe întreaga suprafață cultivată cu legume, iar joi s-a trecut la eliminarea apei de pe suprafața plantată cu cartofi. In continuare, motopompele sunt folosite la eliminarea apei de pe suprafețele însămânțate cu grâu și sfeclă de zahăr. Pentru înlăturarea cât mai grabnică a efectelor inundațiilor și a se asigura producția de legume, conducerea C.A.P. a luat măsuri de a se trece la replantarea unor culturi compromise. Au fost replantate pînă miercuri 3 hectare cu varză și roșii. In același timp, pe suprafețele zvîntate a început prașila la ceapă, morcovi, pătrunjel și vărzoase.. Tot la această cooperativă, în cursul zilei de joi, cooperatorii au fost mobilizați la privitul griului, iar mecanizatorii executau lucrări cu sapa rotativă la porumb. Această lucrare a fost executată pînă acum pe o suprafață de 58 hectare. — Cooperativa noastră — ne-a spus inginerul șef Victor Pop — va folosi toate forțele de care dispune pentru ca intr-un timp cît mai scurt posibil să fie realizat integral planul de însămînțări. Toate terenurile au fost controlate și au fost stabilite cu brigadierii lucrările ce trebuie executate în funcție de condițiile concrete și cerințele fiecărei culturi. Pentru terminarea grabnică a însămînțării porumbului pe cele 170 de hectare și a sfeclei de zahăr pe 28 hectare, precum și a celorlalte suprafețe care vor trebui reînsămînțate, vom folosi din plin cele 6 mașini de semănat și 18 prășîtoare cu tracțiune animală, mai ales pe terenurile unde nu se vor putea folosi mijloacele mecanizate. Eforturi susținute pentru grăbirea lucrărilor agricole depun și cooperatorii , dini Iclod. — Chiar și în zilele de grea, cumpănă, mobilizați de organizația de partid și divid dovadă de o înaltă conștiință civică — spunea, tov.. .ing. Bazi! Boidur de la C.A.P Iolod, cooperatorii noștri au asigurat, prin apă și noroi, buna furajare a celor 300 de vaci de lapte, a tineretului bovin de prăsilă și a celorlalte efective de animale pe care le are cooperativa. Acum, eforturile noastre sunt îndreptate spre eliminarea urmărilor inundațiilor, deoarece am avut calamitate 468 hectare tesămînțate. Pentru evacuarea apei de pe aceste suprafețe, au fost săpate șanțuri de scurgere și s-au folosit motopompele de la agregatele de aspersiune, aceste lucrări executîndu-se în continuare. Au fost luate măsuri ca pe 14 hectare din cele 23 care au fost inundate în grădina de legume să se înceapă replantatul, astfel că pină miercuri s-a executat această lucrare pe o suprafață de peste 5 hectare, plantîndu-se răsaduri de ardei și roșii. Intrucît avem de însămânțat cu porumb 550 de hectare, am solicitat Direcției agricole județene să ne asigure sămânța necesară din soiurile de hibrizi timpurii, iar pe locurile mai zvîntate vom începe imediat pregătirea patului germinativ. In acest scop, vor fi folosite atit mijloacele mecanizate cît și atelajele de care dispunem. în cadrul circumscripției veterinare au început acțiunile de dezinfectare a fintinelor și surselor de apă de pe pășuni. Cooperatorii noștri muncesc cu eforturi înzecite pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor — ne-a relatat și tovarășul Grigore Baciu, președintele cooperativei agricole, din Răscruci. La această unitate, joi, 21 mai, numeroși cooperatori au putut fi văzuți ,la cîmp, lucrind la acoperirea cu pămini a cartofilor spălați de apă, pe o suprafață de 19 hectare. S-au executat, de asemenea, șanțuri pentru scurgerea apei de pe suprafață însămînțată cu sfecla de zahăr, s-a trecut la evacuarea apei din solar și înlocuirea plantelor degradate. — In cursul zilei de azi (22 mai, , n.n.) — ne-a spus președintele: I se., lucrează cu a semănători cu tracțiune animală la însămințarea porumbului pe o tarla de 17 hectare și se plantează cartofii, pentru a se realiza în întregime suprafața de 64 hectare planificată. Incepînd de vineri, vom trece la executarea prașilei la sfecla de zahăr pe suprafețele zvîntate și vom continua într-un ritm cit mai intens posibil însămînțatul porumbului pe cele 170 hectare care ne-au mai rămas de semănat. Avem asigurată întreaga cantitate de sămință necesară din hibrizi dubli timpurii. Așa cum ne-au relatat interlocutorii noștri, și din cele văzute în cîmp, la lucrările care se execută participă în fiecare unitate, sute de cooperatori. Manifestindu-se un înalt spirit de răspundere și o profundă conștiință civică, este necesar să se depună în continuare cele mai intense eforturi, să se folosească toate mijloacele în fiecare cooperativă agricolă, pentru a se executa în bune condițiuni tot sămînțatul și lucrările de întreținere a culturilor, în scopul recuperării rămînerilor în urmă cauzate de ploi și diminuării pagubelor pricinuite de inundații recoltei din acest an. V. CALUGARU