Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-28 / 7324. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CUIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7324 Joi 28 mai 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă at­mosfera sărbătorească în care capitala Moldovei il întîmpi­­nase sn ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care murți după­­amiază în întreprinderile vi­zitate, In piața Palatului vi­brase la unison aclamînd pen­tru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregăteș­te scuz­ să-i conducă la ple­care pe oaspeții dragi. In per­soana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc a­­duc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul lu­minos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. .Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulți­mea care ovaționează. Coman­dantul gărzii de onoare pre­zintă raportul: Răsună acor­durile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandan­tul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei. Adresîn­­du-se celor de față, tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu aduce mul­țumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru con­ducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dea­lurile domoale și cîmpiile Ță­rii de Sus ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe a­­ceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspe­ții sunt întîmpinați de tovară­șul Gheorghe Ghinea, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, de alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străba­te orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape în­treaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, di­rectorul general al Combina­tului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să supli­menteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nn­cit pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a eli­copterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al parti­dului le-a transmis un căl­duros salut din partea Comi­tetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a gu­vernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus to­varășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprin­derile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi in­dustriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață a locuitorilor jude­țului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza pla­nul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarci­nile ce le revin din progra­mul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă să­nătate, viață fericită tuturor“. ★ Cuvintele tovarășului Ni­colae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul ateri­zează pe o pajiște lângă co­muna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoare­le de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii respon­sabili ai comunei, secretarul general al partidului le atra­ge atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd su­prafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă Consiliului să dezbată cu răs­pundere această problemă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregu­lui popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidu­lui le-a spus: „Am vizitat ferma zootehni­că a cooperativei dumneavoas­tră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoa­re pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest lucru —­ că produc­țiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obți­ne­­ atît voi crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea produc­ției, a averii obștești, a bună­stării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate Și multă fericire­. (Aplauze pu­ternice, orale, se scandează „Ceaușescu —­ P.C.R.!“). ... Suceava. Străvechea ce­tate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîn­­du-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut fal­nic pe temelia puternică a in­dustrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salu­tați de Emil Bobu, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă înde­lung, scandează numele secre­tarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovine­nii spun un emoționant bun venit iubitului, conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș, primirea poartă pecetea dragostei și atașamen­tului față de partid, a încre­derii depline în politica sa in­ternă și externă. Se vizitează Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul” — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci efor­turile pentru a depăși greu­tățile pricinuite economiei na­ționale de calamități, muncito­rii de aici au hotărât să lucre­ze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al parti­dului, trecând prin secțiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de producție și re­comandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, redu­cerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mași­nilor. Totodată, arată tova­rășul Ceaușescu, în întreprin­dere, există condiții și forțe­­ care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale eco­nomiei decît industria mate­rialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizindu-și angaja­mentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor prici­nuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 8 milioane angaja­mentul inițial. (Continuere in peg, e­ll­o) Pentru a face loc uitării La Dej, în aceste zile, cînd soarele îmbată iarăși natura, apele s-au retras cuminți în matcă, de parcă n-ar fi fă­cut nimic, lăsînd doar în su­fletele oamenilor răni ce nu se vindecă ușor, și, mărturie­­ cutremurătoare pentru nebu­nia lor, case dărîmate, ori urme vagi despre existența altora. Nu am văzut orașul în clipele lui grave și de aceea, obișnuit să-i fac pe alții să aibă o imagine exac­tă asupra unui lucru, a mea nu este întreagă. Mă plimb pe străzi, aiurea, și încerc să reconstitui po­topul apelor, îmi este foar­te greu, pentru că orașul se schimbă, fără nici o exage­rare, de la o zi la alta, de la o oră la alta. Doar oame­nii, prin tăcerea lor adîncă și mersul domol, te fac să crezi că au condus pe cine­va la groapă și că mai păs­trează un moment de recule­gere în memoria celui dis­părut. Și renunț să-mi­­ imaginez Cerul scăldat în tulburi ape, pentru că tot ce se petre­ce în el acum e mai puter­nic decît furia apelor și îmi relevă o frumusețe aparte, aceea a omului capabil să înfrunte orice și să facă ca viața să meargă mai depar­te, cu bucuriile și necazuri­le ei. ... O întreprindere, „11 Iu­nie“, mai păstra la sosirea în oraș amprentele ucigașu­lui, pentru ca la reîntoarce­re să-i văd pereții proaspăt vopsiți într-un albastru ce­resc și dîndu-ne impresia nu unui fost dezastru, ci a unui lucru neterminat. ... In fața Tribunalului, zeci de elevi de la grupul școlar al M.T.A. din Cluj spălau mîlul de pe sute de sticle cu „Fruco“ și compo­turi, de pe ambalaje, cu ges­turi sigure și energice, fără să scoată o vorbă. Nu i-am deranjat și nici n-am scos carnetul să notez măcar cî­teva nume, parcă de teamă de a nu fi tulburat un ritual. ...In toate punctele cala­mitate, peste 600 de tineri clujeni, studenți, dădeau locurilor și lucrurilor chipul de altădată, și ei tăcuți și gravi, fără să le aud cîntece­­le, fără să le simt molipsitoa­­rea tinerețe. ...La centrul de ajutora­re a sinistraților din incinta Consiliului popular munici­pal, mi-a reținut atenția o femeie cu o fetiță. Pe obra­zul femeii mai apăruse o cu­tă, atîta doar, și aștepta să-i vină rîndul în timp ce fe­tița se­ juca cu florile din curte, și eu mă bucuram pentru că sa nu știa că pe obrazul mamei apăruse o cu­tă, că nu putea înțelege ni­mic din durerea celor mari. ...Am văzut nenumărate camioane intrînd în oraș, în­cărcate greu de omenia și generozitatea noastră și mi-am dat seama cu adevă­rat cît de tari și de bunî sîntem noi, oamenii, cu le­gături tainice, puternice, ne domină existența. ... In aceste zile, cînd soa­rele îmbată iarăși natura, am văzut un Dej nu mutilat, ci grăbit să-și recapete chi­pul și să alunge durerea, pentru ® £ are­­ loc uitării... Man BARA Pe-aici a trecut... Someșul (Imagine din Satu Mare) CETĂȚENI! Pentru prevenirea îmbolnăvirilor ce pot surveni în zonele calamitate (Dej, Gherla) ca urmare a inundațiilor, recomandăm următoarele: 1. CONSUMAȚI APA NUMAI FIARTA ȘI RĂ­CITĂ ! 2. ALIMENTELE INUNDATE SE VOR CON­SUMA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 3. NU CONSUMAȚI ALIMENTE, FRUCTE, ZARZAVATURI, CONSERVE SAU ALTE PRO­DUSE ADUSE DE APE ȘI RASPÎNDITE PE TE­RITORIU. ACESTEA PREZINTĂ PERICOL DE INFECȚII SAU INTOXICAȚII CU DIFERITE SUBSTANȚE OTRĂVITOARE, CARE POT PRO­DUCE ÎMBOLNĂVIRI GRAVE SAU CHIAR MOARTEA ! 4. FÎNTÎNILE VOR FI RECONDIȚIONATE PRIN: EVACUAREA APEI, CURĂȚIREA PERE­ȚILOR, DEZINFECȚIE CU CLORURA DE VAR. APA VA FI CONSUMATA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 5. LA SOLICITAREA ORGANELOR SANITA­RE, prezentati-va LA VACCINĂRI! CETĂȚENI! Sprijiniți și participați la acțiunile ce se desfă­șoară, respectați întrutotul sfaturile și indicațiile organelor sanitare. întregul nostru popor etalează grandioase resorturi morale și spirituale în înfruntarea cu stihiile • TELEGRAMĂ Comitetul municipal al P.C.R. și Consiliul popular municipal BUCUREȘTI Profund mișcați de manifestările de solidaritate umană, de sprijinul moral și material al populației din municipiul București față de familiile sinistra­te, ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, funcționarilor, ale lucrătorilor de pe ogoare, ale tuturor categoriilor de cetățeni ce au avut de su­ferit de pe urma catastrofei naturale ce s-a abă­tut peste o parte din județul nostru, în numele acestora. Vă rugăm să primiți sincerele noastre mulțumiri și deosebita recunoștință pentru ajuto­rul dat. Mesajul călduros de îmbărbătare și ajutor ma­terial oferit de cetățenii din Capitală a fost primit cu multă recunoștință de populația sinistrată, vă­­zînd în aceasta o nouă dovadă a omeniei și înaltei solidarități socialiste. Vă rugăm să transmiteți mulțumirile noastre tuturor acelora care au contribuit la alinarea su­ferințelor populației sinistrate și vă asigurăm că oamenii muncii din județul Cluj nu vor precupeți nici un efort pentru restabilirea în cel mai scurt timp a întregii vieți economice și sociale din județ. COMITETUL JUDEȚEAN AL P.C.R. ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN CLUJ Cluj, 25 mai 1970 + Comitetul județean Cluj al P.C.R. și Consiliul popular județean au mai transmis telegrame de mulțumire comitetelor județene de partid Ilfov, Dîmbovița, Teleorman, Timiș și Constanța. CĂTRE “ încă două întreprinderi dejene și au reluat activitatea După retragerea apelor, De­jul arăta asemenea unui mu­tilat. Peisajul său sumbru, de­zolant i-a făcut pe oameni să uite oboseala luptei cu apele. In întreprinderi a început o activitate febrilă pentru relu­area activității. Cu pompe și alte mijloace, apa a fost eva­cuată în grabă. Motoarele, in­stalațiile electrice au fost de­montate, curățite, reparate și remontate. Pretutindeni, ziua de lucru dura 10—12—14 ore. Numai într-o singură zi, la Fa­brica I de produse refractare din Dej au fost scoase cantități impresionante de apă. Cuvele cuptoarelor, elevatoarele au fost golite, începînd punerea la punct a utilajelor. Munca a fost grea, istovitoare. Mun­citorii fabricii, muncitori de la alte unități (Fabrica de ciment Turda, Stația mecanică Cluj, întreprinderea „9 Mai“ Bucu­rești, Fabrica de ciment Tg. Jiu, Centrala industrială pen­tru utilaje și piese de schimb) au lucrat în continuu, uitînd de oboseală. In sprijinul fa­bricii au venit și specialiști de la Institutul politehnic. Munca aceasta, ale cărei dimensiuni sînt greu de contu­rat, a început să schimbe în­fățișarea întreprinderii. Gra­ficele, destul de îndrăznețe, au fost devansate. Primul cuptor a intrat în temperare cu două zile mai devreme. După alte două zile, urma celălalt. S-au pus apoi In funcțiune moara de mortar și cuptorul rotativ. In ziua de 36 mai, Fabrica de produse refractare și-a reluat activitatea In mod normal. La sfîrșitul a peste două săptă­­mîni de muncă oamenii sunt obosiți, cu ochii încercănați și mîinile brăzdate de bătături, dar fericiți. Fabrica lor lucrea­ză din nou. O bătălie la fel de amplă s-a desfășurat și la întreprinderea de industrie locală „Bo­­bîlna”. Și­ aici, repunerea în funcțiune — care a avut loc în ziua de 23 mai — a nece­sitat repararea, revizuirea a zeci de utilaje, motoare și in­stalații electrice. Intr-un ritm trepidant, cu o forță și tenaci­tate nemaiîntîln­­te, oamenii s-au războit cu timpul, încleș­tarea a fost la fel de puternică, ca și cea cu apele. In fața forței unite a oamenilor, timpul a cedat. Nici nu se putea altfel. Alături de salariații fabricii, au lucrat mulți muncitori de la întreprinderea locală indus­trială Cluj și Electrometal. O altă unitate-soră — Vlădeasa Huedin — a asigurat toate ma­terialele necesare pentru re­luarea activității la Dej. Acum, în „Bobîlna” se lu­crează din nou. Efervescența zilelor precedente nu și-a pier­dut însă din dimensiuni. Cei de aici și-au propus ca, într-un timp cît mai scurt, să recupere­ze restanțele pricinuite de re­vărsarea apelor. Așa că munca continuă la fel de intens, cu aceeași tenacitate. E ceva ca­racteristic lor, caracteristic șe­­jului acestor zile, care cu toa­tă proporția dezlănțuirii ape­lor nu a putut fi îngenunchiat. I. CONSTANTINESCU DONAȚIE Primul secretar al Comite­tului municipal Dej al P.C.R., a primit o scrisoare în care se spune că membrii corpului didactic și studenții Institu­tului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ București, au ho­­torit să participe la refacerea vieții culturale a orașului de la confluența Someșurilor. Ho­­tărîrea are ca element esen­țial inițiativa de înaltă no­blețe spirituală de a înființa la Dej un Muzeu de artă con­temporană. In acest scop a fost format un comitet special DEJULUI prezidat de marele pictor Cor­­neliu Baba, secretar al comite­tului este Raul Șorban. Potrivit hotărîrii, în proprie­tatea viitorului muzeu se va transfera un important fond alcătuit din cîteva sute de o­­pere (pictură, sculptură, gra­fică, artă decorativă), donate de maeștri consacrați și de ar­tiști tineri talentați. Fapta institutului bucureș­­tean are semnificația unui mare act de cultură. a. s.) ••••• ék I­N AGRICULTURĂ Momente hotărîtoare pentru soarta recoltei Mobilizare intensă pe ogoare pentru încheierea insămințărilor și buna întreținere a culturilor în sfirșit, zile cu soare . Niciodată parcă razele aurii, dă­tătoare de viață, putere și speranță nu au fost mai mult așteptate ca acum de întreaga noastră suflare, cînd în ur­ma apelor dușmănoase au rămas de vindecat atîtea răni dureroase. După îndelungate săptămîni de zăbavă sub biciul ploi­lor, cînd în locul porumbului sau al cartofilor au răsărit și năpădit pe mii de hectare buruienile, a sosit vremea su­premei încordări pentru ca ogoarele noastre mănoase să fie refăcute, însămînțîndu-se pînă la ultimul hectar, iar cul­turile bine îngrijite să rodească bogat. Fiecare clipă prielnică muncii în cîm­p este acum de ne­prețuit înțelegînd că datoria de cea mai mare răspundere a tu­turor celor ce muncesc pe ogoare este de a face totul pen­tru asigurarea recoltei, țăranii cooperatori, mecanizatorii, conducătorii și specialiștii unităților agricole, tineri și vîrstnici, toți locuitorii satelor județului nostru sînt che­mați de a nu precupeți nici un efort pentru terminarea tot mai grabnică a însămînțărilor și executarea exemplară a lucrărilor de întreținere a culturilor. Vă prezentăm cîteva secvențe din această mare bătălie, surprinse de reporterii noștri. Nimeni nu are dreptul să stea cu brațele încrucișate! „Filmînd“ ziua de muncă din 26 mai, la Vultureni, ne-a fost dat să înregistrăm aspec­te cu totul contradictorii, care arată cauzele impasului în care se găsește cooperativa a­­gricolă cu însășiîn țările și lu­crările de întreținere a cul­turilor. Ajunși în primele ore ale dimineții, în brigada din sa­tul Băbuțiu am observat 5 atelaje care arau lotul perso­nal al unui cooperator. Erau atelaje din brigada condusă de Ioan Ciorca, care au fost trimise să are grădina coope­ratorului respectiv — după cum ne-a explicat însăși bri­gadierul — pentru a face rost de niscaiva bani, din care să se cumpere băutură pentru tractoriști. Dar tractoriștii unde se a­­flau? In timp ce primeam explicațiile de mai sus, am observat un grup de 5 trac­toare care se îndreptau spre o tarla aflată în apropiere și apoi au trecut la discuit. Erau mecanizatorii de la I.M.A. Strehaia, județul Mehedinți, sosiți în ajutorul cooperati­vei agricole din Vultureni. Tractoristul Ioan Bălăci ne-a relatat că grupul este compus din 8 tractoare din care 5 sunt dotate cu polidiscuri și 3 cu semănători. Pînă spre însera­re, mecanizatorii oaspeți au și terminat discuitul tarlalei res­pective. Ce au lucrat, Insă, tracto­riștii din secția de mecaniza­re proprie a cooperativei a­­gricole? Căci, unitatea, așa cum a reieșit din precizările inginerei Bungău, mai are de însămînțat 420 hectare cu po­rumb boabe, 100 hectare cu porumb siloz, 27 hectare cu plante furajere, 15 hectare cu cartofi și unele parcele cu sfeclă de zahăr. Am cutreie­rat cooperativa agricolă pen­tru a întâlni la lucru pe trac­toriștii autohtoni. In tot cursul zilei, am văzut însă în lucru numai 3 tractoare din care unul semăna porumbul și două pregăteau patul germi­nativ pe o tarla a brigăzilor de cîmp din satul Șoimeni. Așa se explică faptul că sea­ra, în ședința consiliului de conducere, pe graficul reali­zărilor din ziua respectivă A. UNGUR (Continuare in pag. a lll­a) IMAGINE DIN CARTIERUL GHEORGHENI Fotografia: Radu MIRCEA

Next