Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-06-30 / 7352. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7352 Marți 30 iunie 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Duminică dimineața, la ora șapte și jumătate, oră de clo­cot In piețe, oră in care pia­ța este In toi, la „Filantro­piei“, printre vînzători și cumpărători apare tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de primarul general al Capita­lei, tovarășul Dumitru Popa. Este o­ nouă vizită, o investi­gație inopinată pe care se­cretarul general al partidu­lui, președintele Consiliului de Stat, o întreprinde în a­­ceste sectoare de mare interes pentru populația Capitalei, pentru București, care sunt piețele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, se află prin­tre cei veniți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toate colțurile pieței, mulțimea iese în în­tâmpinare, salută, aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului și statului, neobo­situl tovarăș Ceaușescu, omul care nu precupețește nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mij­locul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetățeanul cu preocupările lui, unde cloco­tește viața, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, ghi­dul ațintit la calitatea mărfii și la preț, cetățenii se anga­jează în dialog cu conducăto­rul partidului și statului, își manifestă satisfacția deplina pentru modul în care este a­­provizionată piața, pentru ca­litatea superioară a produse­lor și, în egală măsură, pen­tru nivelul accesibil și me­reu în scădere al prețurilor la roșii, ceapă, fructe și la celelalte produse ale grădinii și livezii. Următorul punct al itinera­­riului este piața „Ilie Pinti­­lie“. Această piață oferă a­­ceeași priveliște generoasă de abundență. Mai mult decât în oricare piață a Bucureștiului, aici „La Matache“ vin­ să-și desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. țăranii cooperatori sau pro­ducători individuali din Ilfov, Argeș, din părțile Sibiului și Brașovului. Se impun, de a­­semenea, prin cantitatea măr­furilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de des­facere ale comerțului de stat, centrele cooperației agricole de producție. In hală cumpă­rătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospo­dinele îi ies în cale, se în­trec în a-i strînge mîna, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale încrederii, sti­mei și dragostei cu care ma­sele, cetățenii patriei noastre înconjoară conducerea parti­dului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerariu se înscrie și cocheta piață „Elefterie“ din cartierul Cotroceni. Aici este întâlnită aceeași atmosferă de îndestulare în­ aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacția pentru calitatea și prețul pro­duselor. Apoi, la „Națiunii“... Și aici cetățenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efu­ziune de sentimente în care se îmbină respectul și afecțiu­nea, mulțumirea și recunoș­­tința. După ce se vizitează hala, unde buna aproviziona­re cu carne de toate sorti­mentele, de toate calitățile este o realitate ce dă satis­facții nu numai gastronomice, dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoționantă. Ce­tățenii fac cerc în jurul to­varășului Nicolae Ceaușescu și-și declară deplina lor mul­țumire pentru modul în care este aprovizionată populația, își manifestă plenar senti­mentele de gratitudine față de conducerea partidului și statului, față de tovarășul Ni­colae Ceaușescu personal, pen­tru grija pe care o poartă po­porului, pentru faptul că în condițiile vitrege cauzate de inundațiile catastrofale care au lovit țara noastră, popu­lația Capitalei are asigurată din belșug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine și din piețe a niciunui produs ce ține de nevoile consumato­rului. La „Traian“, apoi la „Pan­­telimon“ și în continuare la „Obor“, în forfota mulțimii venite să tacă piața, apariția tovarășului Nicolae Ceaușes­cu naște pentru moment o tă­cere inspirată de simțul res­pectului, și îndată, inspirate tot de același simțămînt al respectului și dragostei, izbuc­nesc aplauze, se aud voci ca­re rostesc „Trăiască tovarășul Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Vă mulțumim din suflet pen­tru­­ faptul de a vă afla în mijlocul nostru“. S-a stat de vorbă cu cetă­țeni, bărbați și femei, cu vîn­­zători, cu responsabilii piețe­lor și magazinelor. Secretarul general al partidului s-a in­teresat de calitatea produselor și a dat indicații pentru evi­tarea în viitor a unor defi­ciențe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact, spus în echilibrarea, în raport cu cerințele, a distribuirii măr­furilor pe piețe. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de a­­provizionare și desfacere ale Capitalei se încheie la piața „Dorobanți”. Și la acest ultim punct al itinerariului consta­tările sunt aceleași: produse suficiente și de bună calitate, prețuri accesibile. Cetățenii l-au primit pe secretarul ge­neral al partidului cu aceeași efuzie de sentimente, cu a­­ceeași bucurie, cu optimism și încredere caracteristice ori­cărei întâlniri a conducătoru­lui partidului și statului cu oamenii muncii din țara noastră. (Agerpres) Vizita Șahin­șahul Iranului, Muhammad Reza Pahlavi Aryamehr Litoralul românesc, irezisti­bilă atracție estivală pentru zeci de mii de turiști, din ța­ră și de peste hotare, a pri­mit duminică personalități de seamă: Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi A­­ryamehr și împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranu­lui și a soției sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Ko­­gălniceanu“, împreună cu oaspeții au sosit vicepreședin­tele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și membrii misiunii române atașate pe lîngă șeful statului Iranian în timpul vizi­tei în țara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliu­lui de Stat, Pavel Silard, am­basadorul României la Tehe­ran, general-locotenent, Con­stantin Popa, locțiitor al șefu­lui Marelui Stat Major, pre­cum și Maria Groza, vicepre­ședintă a Consiliului Național al Femeilor. Au sosit, de ase­menea, Ardesh­ Zahedi, minis­trul afacerilor externe al Iran­­nului, Marektadj Adam, doam­na de­­ moare a Maiestății Sale împărăteasa Farah, Soltan Sanandaji, ambasadorul Ira­nului la București, și alte per­soane oficiale iraniene care il însoțesc pe Șahinșah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, pre­ședintele Consiliului popular județean Constanța, Petre Io­­nescu, a exprimat, printr-un cordial „bun venit“ pe melea­gurile constănțene, sentimen­­tele de simpatie și stimă pe care populația județului o a­­rată distinșilor soli ai poporu­lui iranian. Se afla de față Petre Ni­colae, primarul orașului, și al­te oficialități județene și mu­nicipale. După ceremonialul sosirii, oaspeții s-au îndreptat spre Mamaia. Suveranul Iranului, căruia această stațiune îi este cunos­cută din trecuta sa vizită, ad­miră noile construcții, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală și un confort sporit. Șahinșahul, împărăteasa și persoanele oficiale române și iraniene urcă pe terasa hote­lului „Riviera“ aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clă­dirii. De aici, de sus, privirea cuprinde desfășurată în evan­tai întreaga stațiune Mamaia, cu hotelurile ei pastelate din beton și sticlă înconjurată de întinse zone de umbră și ver­deață, printre care șerpuiesc alei de asfalt. Arhitectul șef al județului, Marius Țuțu, dă Șahinșahului explicații referi­toare la momentul actual și perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice românești pe litoral. Oaspeții se îndreaptă apoi spre Constanța, Pe noua auto­stradă care leagă Mamaia de Orașul-Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănțene, în aplauzele a mii de cetățeni. Primul popas se face la unul din cele mai interesante mo­numente de arheologie — Edi­ficiul roman cu mozaic. De pe terasa construcției care adă­postește edificiul roman este admirată priveliștea portului modern al orașului în plină dezvoltare, înalții oaspeți se opresc a­­poi la Muzeul de Arheologie, care prin cele peste 100 000 piese expuse rivalizează cu multe muzee similare din Eu­ropa.­­ înalților oaspeți le-au fost o­­ferite, la sfârșitul vizitei, o milenară amforă de Tomis și o serie de lucrări științifice de arheologie. Ei au semnat în cartea de onoare a muzeului, au apreciat modul de prezen­tare și valorificare a pieselor muzeistice, bogata activitate a colectivului. De la Constanța, coloana de mașini pornește spre Manga­lia, prilej de a admira noile frumuseți de la Agigea, Efo­rie Nord și Eforie Sud. Se face un tur prin noua constelație a litoralului românesc — Ve­nus, Jupiter, Saturn — numele unor admirabile ansambluri de mari hoteluri și cochete vile care materializează îndrăznea­la în concepție a arhitecților români și programul de dez­voltare a turismului pe lito­ral, elaborat de statul nostru. Un scurt și plăcut popas are loc apoi în „satul de vacanță“ al stațiunii Neptun. Seara, președintele Comite­tului Executiv al Consiliului Popular Județean Constanța, Petre Ionescu, și soția, au o­­ferit un dineu în onoarea Șa­hinșahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împără­tesei Farah. ★ Maiestățile Lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șa­hinșahul Iranului, și împără­teasa Farah, aflați pe litoral, și-au petrecut dimineața de luni In târgul Mării Negre la bordul vasul-școală Mîrcea. La sosirea in portul Manga­lia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bod­naraș, și celelalte persoane o­­ficiale iraniene și române au fost salutați de viceamiralul Grigore Marteș, comandantul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă bine cunoscută a vasului se leagă­nă ușor. Ofițerii și marinarii elevi sunt aliniați pe puntea navei, înalții oaspeți urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului și Republicii Socialiste România. Pe ca­targ se înalță alături de pavi­lionul românesc cel al Ira­nului. Comandantul școlii de ofițeri de marină, căpitanul de rangul întâi Ilie Ștefan, și co­mandantul navei, căpitanul de rangul întâi Alexandru Hîrjan, prezintă raportul: „Nava este (Continuare în pag. a IV-a) Artă în sticli Foto: R. NEGREA CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Cu prilejul „Zilei învă­țătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea de­cernării unor titluri și or­dine ale Republicii Socia­liste România, înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Ni­colae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Co­munist­­ Român, președin­tele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Con­­stantinescu, precum și Miron Nicolescu, președin­tele Academiei Republicii Socialiste România, Mir­­cea Malița, ministrul în­­vățămîntului. In semn de prețuire a personalului didactic pen­tru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studen­ților și a contribuției adu­se la dezvoltarea învăță­­mîntului și culturii din patria noastră, au fost dis­tinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republi­cii Socialiste România“ tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Ale­xandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre di­dactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor uni­ (Continuare în pag. alli­a) Stimați tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tu­turor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări­­ din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guver­nului patriei noastre. (Vii a­­plauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei în­vățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (A­­plauze puternice). A devenit o tradiție să săr­bătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a ve­dea ce avem de făcut pentru a asigura­ educarea tinerei gene­rații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și co­munismului. Putem, într-ade­­văr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice mun­cesc pentru educarea tinere­tului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele în­­vățămîntului, de altfel suntem­ la încheierea anului școlar și se cunosc în linii generale re­zultatele, care — așa cum am spus — sînt bune. Fără îndo­ială, aceste rezultate sunt o ex­presie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didacti­ce; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cît mai temeinic co­morile științei și culturii îna­intate. Am putut să consta­tăm această atitudine înain­tată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să fa­cem față unor serioase greu­tăți. In aceste condiții, cadre­le didactice, tineretul au fost alături de toți oamenii mun­cii, înțelegând că mai presus de orice era, în acele momen­te, datoria față de patrie, da­toria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimitatea cu care tinere­tul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului și au acționat în aceste împreju­rări constituie o dovadă grăi­toare a rezultatelor activității educative a școlii noastre. Ia­tă de ce, cu atît mai mult, țin să adresez, în această zi, mul­țumiri tuturor acelor care și-au îndeplinit și își îndepli­nesc datoria față de țară, față de popor, față de tineretul pa­triei noastre. (Aplauze puter­nice). Cunoașteți­­ perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani: înfăptuirea programului elaborat de Con­gresul al X-lea privind făuri­rea societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase, nu ne îndoim că poporul nostru va face a­­ceste eforturi, va realiza în bune condițiuni acest vast pro­gram. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcția socie­tății socialiste și comuniste nu se poate face decît pe baza ce­lor mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii, iar dum­neavoastră, slujitorilor școlii — începînd de la educatoare pînă la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea și instruirea în acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegație, multă răbdare — și, în același timp, energie, exi­gență, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale țării buni constructori ai socialismului, buni cetățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (Aplauze pu­ternice). In anii care au trecut de la eliberarea țării, cadrele di­dactice au î­nfăptuit întotdeau­na cu consecvență politica marxist-leninistă a partidului nostru; sîntem convinși că și în viitor ele vor munci cu abnegație și­ dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, a­­ducîndu-și contribuția la rea­lizarea programului de dezvol­tare socialistă a patriei. (Vii a­­plauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o per­manentă atenție educării ti­neretului nostru în spiritul pa­triotismului socialist, al prie­teniei și frăției dintre oame­nii muncii, fără deosebire de naționalitate. In România tră­iesc oameni de diferite națio­nalități — și tot ceea ea s-a creat pe­ aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăți­te, și făurirea socialismului este rezultatul muncii lor co­mune. In încercările grele prin care a trecut țara noastră, datorită inundațiilor, s-a evi­dențiat poate mai mult ca ori­­cînd solidaritatea și unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, s-a sudat­ și mai mult această u­­nitate. Școlii îi revine meni­rea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea și edu­carea întregului nostru tine­ret în spiritul prieteniei și fră­ției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, al unității întregului popor. (A­­plauze). In același timp, școa­la trebuie să sădească în ini­mile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarității internațio­nale, ale prieteniei cu popoa­rele țărilor socialiste, cu po­poarele de pretutindeni în spi­ritul idealurilor păcii și cola­borării, tineretul nostru trebu­ie să fie în primele rînduri a­­le luptei pentru afirmarea a­­cestor înalte idealuri, deoarece numai în condițiuni de pace, de cooperare pașnică între toa­te popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a con­strucției socialismului și co­munismului, se poate clădi vii­torul mai bun al omenirii. (A­­plauze puternice). Doresc, în încheiere, sa vă urez încă o dată, dumneavoas­tră, tuturor cadrelor didacti­ce,­noi și noi succese în acti­vitatea pe care o desfășurați, multă sănătate și fericire. (A­­plauze puternice, prelungite). Decorări la Consiliul de Stat Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dineu oficial In onoarea președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ni­colae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Șahin­șahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniță, cu soțiile, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, alte persoa­ne oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ajdehir Zahedi, și celelalte personalități care însoțesc pe Maiestățile Lor Imperiale în vizita în Româ­nia. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosfe­ră de cordialitate, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie româno­­iraniene, pentru fericirea și prosperitatea celor două po­poare. Proiectele noilor legi sunt primite cu mare interes de oamenii muncii Adeziune deplină, puternic imbold­ at la apariția în presă a proiectului de le­ge cu privire la organizarea producției și a muncii în agricultură, în întreprinderile agri­cole de stat, întreprinderile de mecanizare a agriculturii și în cooperativele agricole de producție din județul nostru au început să fie purtate vii discuții în legătură cu măsurile menite să asigure cadrul legal pentru îmbu­nătățirea întregii activități. Manifestîndu-și deplina adeziune față de prevederile legii, care au drept scop întărirea disciplinei In muncă, a răspunderii fiecăruia fața de rezultatele obținute, lucrătorii și spe­cialiștii din unitățile agricole de stat și țăra­nii cooperatori din comunele județului nos­tru și-au­ exprimat hotărîrea de a munci fără preget pentru sporirea producției vegetale și animale. Duminică, dis-de-dimineață, pe cooperatorii din Găianu i-am găsit in plină activitate la muncile cîmpului. Peste 200 de bărbați recol­tau cele 80 hectare cu trifoi, iar zeci și zeci de femei din cele 4 brigăzi de cîmp se aflau la prășitul porumbului. Se poate spune, pe drept cuvînt, că în această zi au fost organi­zate adevărate acțiuni de masă la cosit și prășit, fiind prezenți la aceste lucrări mem­brii consiliului de conducere, ai comitetului de partid, specialiștii și întreg personalul ad­ministrativ al cooperativei. In pauzele de o­­dihnă, în fiecare brigadă a venit vorba des­pre măsurile prevăzute în legea cu privire la organizarea producției și a muncii în agricul­tură. Fie un membru al comitetului de partid, fie inginerii cooperativei explicau oamenilor importanța acestei legi. In cadrul discuțiilor, cooperatori și-au manifestat adeziunea depli­nă față de prevederile legii și hotărîrea de a munci cu avînt sporit pentru obținerea unor recolte bune în acest an. — Cunoaștem din experiența anului trecut ce greutăți a întîmpinat cooperativa agricolă datorită neparticipării la muncă a unui ni- Alexandru VLAD (Continuare în pag. a Ili-a) Răspunderi majore în gospodărirea mijloacelor materiale și bănești în contextul măsu­rilor de îmbunătățire a planificării și con­ducerii economiei, preconizate de Docu­mentele Conferinței Naționale și Congre­sului al X-lea al P.C.R., proiectul de lege pus in discuție publică, concretizea­ză și cristalizea­ză unele răspunderi mai puțin precizate pînă în prezent și a­­duce elemente cu totul noi, menite să completeze lacune din legislația veche. Asupra cîtorva din acestea îmi propun să mă opresc în câ­teva rînduri. Un prim factor pozitiv il consider faptul că prin proiect se delimitează mai precis atribuțiile și răspunderile diferi­telor verigi de con­trol, ceea ce va asi­gura într-o mai mare măsură eliminarea paralelismelor și su­prapunerilor care s-au manifestat une­ori pînă acum. Se stabilește precis ro­lul controlului ierar­hic, al controlului preventiv, al contro­lului financiar intern și al celui exercitat de Ministerul Finan­țelor și de bănci. Totodată, într-o sin­gură lege se reunesc reglementările tutu­ror acestor verigi de control care pînă a­­cum erau legiferate separat sau unele­­ erau reglementa­te decît foarte vag sau de­loc. Pozitiv este și fap­tul că sunt stabilite o serie de măsuri me­nite să întărească rolul și răspunderea celor care exercită controlul. Mă refer la dubla subordonare a controlului finan­ciar intern, atât con­ducerii organizației socialiste respective, cît și Ministerului Fi­nanțelor (art. 19 din proiect); la compe­tențele acordate Mi­nisterului Finanțelor în legătură cu anga­jarea ori desfacerea contractelor de mun­că a șefilor compar­timentelor de control financiar intern; la Liviu HENEGARU, lector universitar (Continuare în pag. a lll-a) Panoramă aeriană a Turciei industriala Foto: R. WAGNER

Next