Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-06-30 / 7352. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7352 Marți 30 iunie 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Duminică dimineața, la ora șapte și jumătate, oră de clocot In piețe, oră in care piața este In toi, la „Filantropiei“, printre vînzători și cumpărători apare tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de primarul general al Capitalei, tovarășul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigație inopinată pe care secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populația Capitalei, pentru București, care sunt piețele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află printre cei veniți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toate colțurile pieței, mulțimea iese în întâmpinare, salută, aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului și statului, neobositul tovarăș Ceaușescu, omul care nu precupețește nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetățeanul cu preocupările lui, unde clocotește viața, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, ghidul ațintit la calitatea mărfii și la preț, cetățenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului și statului, își manifestă satisfacția deplina pentru modul în care este aprovizionată piața, pentru calitatea superioară a produselor și, în egală măsură, pentru nivelul accesibil și mereu în scădere al prețurilor la roșii, ceapă, fructe și la celelalte produse ale grădinii și livezii. Următorul punct al itinerariului este piața „Ilie Pintilie“. Această piață oferă aceeași priveliște generoasă de abundență. Mai mult decât în oricare piață a Bucureștiului, aici „La Matache“ vin să-și desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. țăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeș, din părțile Sibiului și Brașovului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerțului de stat, centrele cooperației agricole de producție. In hală cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mîna, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei și dragostei cu care masele, cetățenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerariu se înscrie și cocheta piață „Elefterie“ din cartierul Cotroceni. Aici este întâlnită aceeași atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacția pentru calitatea și prețul produselor. Apoi, la „Națiunii“... Și aici cetățenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul și afecțiunea, mulțumirea și recunoștința. După ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calitățile este o realitate ce dă satisfacții nu numai gastronomice, dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoționantă. Cetățenii fac cerc în jurul tovarășului Nicolae Ceaușescu și-și declară deplina lor mulțumire pentru modul în care este aprovizionată populația, își manifestă plenar sentimentele de gratitudine față de conducerea partidului și statului, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condițiile vitrege cauzate de inundațiile catastrofale care au lovit țara noastră, populația Capitalei are asigurată din belșug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine și din piețe a niciunui produs ce ține de nevoile consumatorului. La „Traian“, apoi la „Pantelimon“ și în continuare la „Obor“, în forfota mulțimii venite să tacă piața, apariția tovarășului Nicolae Ceaușescu naște pentru moment o tăcere inspirată de simțul respectului, și îndată, inspirate tot de același simțămînt al respectului și dragostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarășul Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Vă mulțumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru“. S-a stat de vorbă cu cetățeni, bărbați și femei, cu vînzători, cu responsabilii piețelor și magazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produselor și a dat indicații pentru evitarea în viitor a unor deficiențe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact, spus în echilibrarea, în raport cu cerințele, a distribuirii mărfurilor pe piețe. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei se încheie la piața „Dorobanți”. Și la acest ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleași: produse suficiente și de bună calitate, prețuri accesibile. Cetățenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeași efuzie de sentimente, cu aceeași bucurie, cu optimism și încredere caracteristice oricărei întâlniri a conducătorului partidului și statului cu oamenii muncii din țara noastră. (Agerpres) Vizita Șahinșahul Iranului, Muhammad Reza Pahlavi Aryamehr Litoralul românesc, irezistibilă atracție estivală pentru zeci de mii de turiști, din țară și de peste hotare, a primit duminică personalități de seamă: Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului și a soției sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogălniceanu“, împreună cu oaspeții au sosit vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și membrii misiunii române atașate pe lîngă șeful statului Iranian în timpul vizitei în țara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent, Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Maria Groza, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. Au sosit, de asemenea, Ardesh Zahedi, ministrul afacerilor externe al Irannului, Marektadj Adam, doamna de moare a Maiestății Sale împărăteasa Farah, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane oficiale iraniene care il însoțesc pe Șahinșah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, președintele Consiliului popular județean Constanța, Petre Ionescu, a exprimat, printr-un cordial „bun venit“ pe meleagurile constănțene, sentimentele de simpatie și stimă pe care populația județului o arată distinșilor soli ai poporului iranian. Se afla de față Petre Nicolae, primarul orașului, și alte oficialități județene și municipale. După ceremonialul sosirii, oaspeții s-au îndreptat spre Mamaia. Suveranul Iranului, căruia această stațiune îi este cunoscută din trecuta sa vizită, admiră noile construcții, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală și un confort sporit. Șahinșahul, împărăteasa și persoanele oficiale române și iraniene urcă pe terasa hotelului „Riviera“ aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cuprinde desfășurată în evantai întreaga stațiune Mamaia, cu hotelurile ei pastelate din beton și sticlă înconjurată de întinse zone de umbră și verdeață, printre care șerpuiesc alei de asfalt. Arhitectul șef al județului, Marius Țuțu, dă Șahinșahului explicații referitoare la momentul actual și perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice românești pe litoral. Oaspeții se îndreaptă apoi spre Constanța, Pe noua autostradă care leagă Mamaia de Orașul-Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănțene, în aplauzele a mii de cetățeni. Primul popas se face la unul din cele mai interesante monumente de arheologie — Edificiul roman cu mozaic. De pe terasa construcției care adăpostește edificiul roman este admirată priveliștea portului modern al orașului în plină dezvoltare, înalții oaspeți se opresc apoi la Muzeul de Arheologie, care prin cele peste 100 000 piese expuse rivalizează cu multe muzee similare din Europa. înalților oaspeți le-au fost oferite, la sfârșitul vizitei, o milenară amforă de Tomis și o serie de lucrări științifice de arheologie. Ei au semnat în cartea de onoare a muzeului, au apreciat modul de prezentare și valorificare a pieselor muzeistice, bogata activitate a colectivului. De la Constanța, coloana de mașini pornește spre Mangalia, prilej de a admira noile frumuseți de la Agigea, Eforie Nord și Eforie Sud. Se face un tur prin noua constelație a litoralului românesc — Venus, Jupiter, Saturn — numele unor admirabile ansambluri de mari hoteluri și cochete vile care materializează îndrăzneala în concepție a arhitecților români și programul de dezvoltare a turismului pe litoral, elaborat de statul nostru. Un scurt și plăcut popas are loc apoi în „satul de vacanță“ al stațiunii Neptun. Seara, președintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Constanța, Petre Ionescu, și soția, au oferit un dineu în onoarea Șahinșahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărătesei Farah. ★ Maiestățile Lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și împărăteasa Farah, aflați pe litoral, și-au petrecut dimineața de luni In târgul Mării Negre la bordul vasul-școală Mîrcea. La sosirea in portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și celelalte persoane oficiale iraniene și române au fost salutați de viceamiralul Grigore Marteș, comandantul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă bine cunoscută a vasului se leagănă ușor. Ofițerii și marinarii elevi sunt aliniați pe puntea navei, înalții oaspeți urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului și Republicii Socialiste România. Pe catarg se înalță alături de pavilionul românesc cel al Iranului. Comandantul școlii de ofițeri de marină, căpitanul de rangul întâi Ilie Ștefan, și comandantul navei, căpitanul de rangul întâi Alexandru Hîrjan, prezintă raportul: „Nava este (Continuare în pag. a IV-a) Artă în sticli Foto: R. NEGREA CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Cu prilejul „Zilei învățătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România, înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Malița, ministrul învățămîntului. In semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste România“ tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor uni (Continuare în pag. allia) Stimați tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Putem, într-adevăr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învățămîntului, de altfel suntem la încheierea anului școlar și se cunosc în linii generale rezultatele, care — așa cum am spus — sînt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cît mai temeinic comorile științei și culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase greutăți. In aceste condiții, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toți oamenii muncii, înțelegând că mai presus de orice era, în acele momente, datoria față de patrie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului și au acționat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educative a școlii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, țin să adresez, în această zi, mulțumiri tuturor acelor care și-au îndeplinit și își îndeplinesc datoria față de țară, față de popor, față de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoașteți perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani: înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase, nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condițiuni acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcția societății socialiste și comuniste nu se poate face decît pe baza celor mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor școlii — începînd de la educatoare pînă la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea și instruirea în acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegație, multă răbdare — și, în același timp, energie, exigență, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale țării buni constructori ai socialismului, buni cetățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea țării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvență politica marxist-leninistă a partidului nostru; sîntem convinși că și în viitor ele vor munci cu abnegație și dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-și contribuția la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei și frăției dintre oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. In România trăiesc oameni de diferite naționalități — și tot ceea ea s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrățite, și făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut țara noastră, datorită inundațiilor, s-a evidențiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea și unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, s-a sudat și mai mult această unitate. Școlii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea și educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei și frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, al unității întregului popor. (Aplauze). In același timp, școala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarității internaționale, ale prieteniei cu popoarele țărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii și colaborării, tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condițiuni de pace, de cooperare pașnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcției socialismului și comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, sa vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice,noi și noi succese în activitatea pe care o desfășurați, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Decorări la Consiliul de Stat Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dineu oficial In onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Șahinșahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniță, cu soțiile, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ajdehir Zahedi, și celelalte personalități care însoțesc pe Maiestățile Lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie românoiraniene, pentru fericirea și prosperitatea celor două popoare. Proiectele noilor legi sunt primite cu mare interes de oamenii muncii Adeziune deplină, puternic imbold at la apariția în presă a proiectului de lege cu privire la organizarea producției și a muncii în agricultură, în întreprinderile agricole de stat, întreprinderile de mecanizare a agriculturii și în cooperativele agricole de producție din județul nostru au început să fie purtate vii discuții în legătură cu măsurile menite să asigure cadrul legal pentru îmbunătățirea întregii activități. Manifestîndu-și deplina adeziune față de prevederile legii, care au drept scop întărirea disciplinei In muncă, a răspunderii fiecăruia fața de rezultatele obținute, lucrătorii și specialiștii din unitățile agricole de stat și țăranii cooperatori din comunele județului nostru și-au exprimat hotărîrea de a munci fără preget pentru sporirea producției vegetale și animale. Duminică, dis-de-dimineață, pe cooperatorii din Găianu i-am găsit in plină activitate la muncile cîmpului. Peste 200 de bărbați recoltau cele 80 hectare cu trifoi, iar zeci și zeci de femei din cele 4 brigăzi de cîmp se aflau la prășitul porumbului. Se poate spune, pe drept cuvînt, că în această zi au fost organizate adevărate acțiuni de masă la cosit și prășit, fiind prezenți la aceste lucrări membrii consiliului de conducere, ai comitetului de partid, specialiștii și întreg personalul administrativ al cooperativei. In pauzele de odihnă, în fiecare brigadă a venit vorba despre măsurile prevăzute în legea cu privire la organizarea producției și a muncii în agricultură. Fie un membru al comitetului de partid, fie inginerii cooperativei explicau oamenilor importanța acestei legi. In cadrul discuțiilor, cooperatori și-au manifestat adeziunea deplină față de prevederile legii și hotărîrea de a munci cu avînt sporit pentru obținerea unor recolte bune în acest an. — Cunoaștem din experiența anului trecut ce greutăți a întîmpinat cooperativa agricolă datorită neparticipării la muncă a unui ni- Alexandru VLAD (Continuare în pag. a Ili-a) Răspunderi majore în gospodărirea mijloacelor materiale și bănești în contextul măsurilor de îmbunătățire a planificării și conducerii economiei, preconizate de Documentele Conferinței Naționale și Congresului al X-lea al P.C.R., proiectul de lege pus in discuție publică, concretizează și cristalizează unele răspunderi mai puțin precizate pînă în prezent și aduce elemente cu totul noi, menite să completeze lacune din legislația veche. Asupra cîtorva din acestea îmi propun să mă opresc în câteva rînduri. Un prim factor pozitiv il consider faptul că prin proiect se delimitează mai precis atribuțiile și răspunderile diferitelor verigi de control, ceea ce va asigura într-o mai mare măsură eliminarea paralelismelor și suprapunerilor care s-au manifestat uneori pînă acum. Se stabilește precis rolul controlului ierarhic, al controlului preventiv, al controlului financiar intern și al celui exercitat de Ministerul Finanțelor și de bănci. Totodată, într-o singură lege se reunesc reglementările tuturor acestor verigi de control care pînă acum erau legiferate separat sau unele erau reglementate decît foarte vag sau deloc. Pozitiv este și faptul că sunt stabilite o serie de măsuri menite să întărească rolul și răspunderea celor care exercită controlul. Mă refer la dubla subordonare a controlului financiar intern, atât conducerii organizației socialiste respective, cît și Ministerului Finanțelor (art. 19 din proiect); la competențele acordate Ministerului Finanțelor în legătură cu angajarea ori desfacerea contractelor de muncă a șefilor compartimentelor de control financiar intern; la Liviu HENEGARU, lector universitar (Continuare în pag. a lll-a) Panoramă aeriană a Turciei industriala Foto: R. WAGNER