Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-08-04 / 7382. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Expoziția VASILE POP SILAGHI Sezonul estivial la Cluj consemnează un eveniment plastic deosebit, expoziția Vasile Pop Silaghi. Este a doua expoziție personală a artistului clujean, deschisă la Galeria mare a Fondului plastic, prima organizînd-o în 1966, tot la Cluj. Această nouă confruntare cu publicul înseamnă o treaptă în plus pe un plan evolutiv ce se definea tot mai clar din lucrările expuse în cadrul manifestărilor colective din ultimul timp. De reținut faptul că Vasile Pop Silaghi este unul dintre membrii cei mai activi ai filialei clujene a Uniunii Artiștilor Plastici, mereu prezent, începînd din 1958, în expozițiile locale sau de stat, iar în 1968 expunând și în străinătate, la Titograd. Ceea ce a concretizat întotdeauna expresia plastică a creației lui Vasile Pop Silaghi este fiorul ei liric, poezia inefabilă a intonației discrete, cristaline. Timbrul evocării sale a fost mereu scutit de intervenția semitonurilor disonante. In stadiul actual de creație, el adaugă noi valențe armonice, ciștigind în acuratețe și sobrietate. La această predispoziție și permanență lirică se afirmă, îndeosebi, din exponatele actualei expoziții, o orientare spre elanul constructiv. Dar elementul constructivist ce-i întregește și definește stilul nu trebuie înțeles ca un amănunt strict tehnicist, ci ca o preferință spre vigoare și ordine. De fapt, întreaga creație a lui Vasile Pop Silaghi stă sub semnul unui echili- CARNET PLASTIC brn, determinat nu de o curgere lină, ci din subordonarea și integrarea unui ritm interior al stărilor convulsive. Ansamblul expozițional, aparent unitar sub raportul limbajului, impune ca mijloace de expresie asocierea a trei componente: dinamica liniei, fluența volumului și sobrietatea cromatică. Curioasă acea frecvență obsesivă a negrului! Această asociere de mijloace înseamnă o negare a canoanelor specifice diverselor domenii plastice (pictură, sculptură, grafică) și o întâlnire a lor într-o sinteză ce sondează adine sensul devenirilor. Ne întâlnim aici cu o întoarcere spre limbajul ideogramatic, cu o pătrundere în structura elementară a materiei, precum și în zonele absconse ale spiritului. Este, am putea spune rezumativ, o împlinire a ceea ce urmărește artistul, după cum se confesează în catalogul expoziției: „încerc să creez raporturi de mare tensiune pe fondul de culoare, urmărind să-mi extind pînzele în construcții tridimensionale. Aș vrea ca volumele mele să contrazică materialitatea prin caracterul lor plutitor — să devină structuri aeriene. Imaginea să fie capabilă deopotrivă să contrazică forma obiectului real și s-o întărească. De fapt, întrepătrunderea acestor două elemente constituie una din preocupările mele majore“. Expoziția Vasile Pop Silaghi face un bun serviciu experimentului plastic modern, cu un cîștig al expresiei — sinteză, obținută printr-o elaborare atentă în timp ce reușește să elimine datele meșteșugului. Nu putem încheia fără a sublinia profunzimea și pertinența considerațiilor critice afirmate în prefața catalogului de către conf. univ. Ion Vlad Negoiță LAPT01U Concentrație verticală Mill ECHINOX NR. 6? Ultimul număr, dublu, al revistei studenților Universității din Cluj se deschide cu editorialul 23 August, la răspintia istoriei, semnat de Ludovic Báthory. In paginile 2 și 3, „Echinox“, întrebări și răspunsuri — interviuri de Eugen Uricaru cu redactori ai revistei, Cenaclu, floare de noapte de Dinu Flămând, îndemnări despre inundațiile din miai de Mihai Bărbulescu și I. C. Patruțoiu. Alt dialog cu redactori ai „Echinoxului": Schlusstrich und Fazit fler Perspektiven. La Fotografii de noapte — Noaptea cu ochii deschiși de N. Prelipcearau. La Cronica literară, Patru Poantă scrie despre cartea Conceptul modern de poezie de Matei Călinescu. In celelalte pagini rezervate criticii și istoriografiei literare: două recenzii de Horia Alupului-Rus și Ion Livian, Ironie și vis în romanele lui Gib. I. Mihăescu de Ovidiu Moceanu, între opțiune și tropism de Marcel Runcanu, Lautréamont — o sută de ani de la naștere de Henri Jacquier, însemnările lui Lafcadio, Lautréamont de Dinu Flămând, Scrisori către I. Al. Brătescu-Voinești, publicate de Mircea Curticeanu și I. Gavrilă, Trei presupuse ipostaze maioresciene de Ion Cristcoiu, Die Bilderwelt der Else Lasker-Schüler de Stephan Sienerth, Vács Mihály de Nagy Gyula, Balassi Bálint vallásosságunak modernsége de Németi Rudolf, în paginile de filosofie, sociologie, istorie. Temeiurile opțiunii pentru comunism de Andrei Marga, interviuri de Liviu Zăpîrțan și Alexandru Stoicescu cu Traian Herseni și Radu Stoichiță — Oaspeții „Echinoxului“ —, Rolul activ al filosofiei în opera de tinerețe a lui Marx de Ecaterina Timișan, Gépesember de Seni Pál, Existență și cunoaștere la Blaga (II) de Ioan Maxim Danciu, Mircea Florian, filosof al culturii de Mircea Muthu, Semnificații filosofice în gindirea lui Al. Papiu-Ilarian de Constantin Rusu, Un studiu de la 1830 închinat lui Mihai Viteazul de Nicolae Bocșan. In paginile de știință: Quasarii... și Controlul fuziunii termonucleare... de Petre Moldovan, Simplu despre geometrie de N. Both și G. Goldner, Simpozionul de algebră lingvistică, Bratislava 1970 de Doru Mârza. In pagina de artă: Fernand Léger — Funcții ale picturii. Beletristică: versuri de Vasile Sav, Alexandru Olar, Gheorghe Țărnea, Arnold Klartmann, Frieder Schuller, Gerhard Eike, Günther Schulz — în germană: Székely Endre, Szabó Katalin, traduceri din Miroslav Holub — în maghiară; Robert Frost, Paul Claudel, Michel Deguy, Pierre Emmanuel — în românește de Cornel Nicolescu, Nina Șovărășteanu, Dan Culcer, Sorin Barbul; proză de Adrian Gănescu, Maria Brânzei, Kozma Mária și Soltész József — în limba maghiară; Julio Cortázar — în românește de Petre Ciorobea; teatru: Plînsul în locul interzis — de Mircea Ghițulescu. - FOILETON Oricît de senzaționale ar părea unele lucruri pe care vi le mărturisesc mai la vale, trebuie să vă previn că ele sînt în întregime un „non fiction“. Să începem. Intr-una din zile vine la mine un tovarăș, un inspector spunea dumnealui că este. De la secția financiară municipală din Cluj. Voia să se informeze de ce le-am trimis bani, adică de ce le-a trimis instituția la care lucrez bani în numele meu. „Nu știu tovarășe — l-am informat — eu, pe cît pot, nu trimit nimănui bani degeaba, sau poate că știi dumneata, din moment ce i-ai încasat... — Păi asta e. Noi nu știm. Scriptele nu ne spun nimic. De aceea m-am deranjat să vin la dumneata acasă; vreau să aflu de ce îmi trebuie bani de la dumneata, de ce te-am amendat vasăzică. Deocamdată avem numai un mandat prin care instituția la care lucrezi ne expediază 127 de lei. De ce domnule?! — Nu știu domnule! Omul a plecat fără rezultat. A plecat dar, cum îmi spunea, nu știa ce să facă cu banii! M-am dus și eu la secția financiară și de aci mi s-a tras totul, pentru că altfel eram un om liniștit. Acolo am nimerit un tovarăș care m-a întîmpinat cu o neascunsă bucurie de parcă de multă vreme aștepta un profan — pe mine — căruia să-i dezvăluie secretul, mecanismele și sistemul cumplit de circulație a hîrtiilor și banilor în urma — spunea omul — organizării științifice a registrelor și a muncii. „Ei vedeți — îmi zîmbea larg, popular, politicos — pentru fiecare caz ori nuanță posibilă de interpretare noi avem un registru, un cont sau o idee. Ce păcat că dumneavoastră nu cunoașteți și, desigur — mă proteja — nu pot să vă învinuiesc pentru asta, frumusețea interioară a problemelor noastre. De o pildă, banii cu care ați fost amendat. Știm de ce ați fost? Nu uiu... Ei, ce credeți că facem noi în acest caz care își are particularitățile sale? Trecem banii într-un cont special care conține numai sume care nu și-au găsit rostul! Hi, ci — rîdea sincer, ghiduș, omul. Tot v-ați ales cu ceva învățătură dacă ați venit la noi. — învățătura ca învățătura, dar banii, ce facem cu banii? Funcționarul își așeză mîinile, protejate de două manșoane mari, negre, pe masă și mă privi cu milă. In fața d-sale nu eram decît un „materialist“ obișnuit, lipsit de interes. Mă trimisese la contabilitate, îmi dăduse un număr al unei camere. Acolo, o tovarășă cu ținută prestigioasă mă luă la rost: „nu știi de ce ne trebuie bani de la dumneata?“ „Dar dumneavoastră nu știți? — i-am întors-o. „Dacă am ști nu am mai întrebat mă ataca dumneaei cu logica. „Atunci dați-mi banii!“ — am sărit cu o idee ce-mi era net favorabilă. Și mă privi și aici cu milă, ca pe unul din afara cetății, un intrus. Banii, mi se explică, nu pot fi dați, ei trec într-un cont al nedestinației pînă facem investigații să vedem de ce i-am cerut... Au trecut cîteva luni și într-o zi mă trezesc iar cu inspectorul de la secția financiară: „Vedeți, am vrut să vă liniștesc. Vă comunic că ați fost amendat de C.F.R. pentru călătorie fără bilet. Noi numai am încasat banii...“ — Dar nu am călătorit în viața mea fraudulos, tovarășe ! Și iar mă privi cu compătimire inspectorul zicînd: „cu ce puteți dovedi?“. Intr-adevăr, trebuia să dovedesc. Și am luat calea C.F.R.ului. Și am umblat mult, trei zile de vară pînă-n seară și un tovarăș de la direcția regională m-a lămurit: „dumneavoastră nu aveți nici o vină. Ați fost amendat pe nedrept. Ați plătit biletele ca toți oamenii...“. Mă opresc aci. Pentru că din caruselul în care am intrat, trimis mereu dintr-un birou în altul, pe la sumedenie de funcționari, aș putea constitui cea mai întortocheată stație de triaj din lume. Dar, în sfîrșit, ies de la Regionala C.F.R. aflîndu-mă în posesia hîrtiilor cu numerele 391 992f380/3021, 882 779, 72 515, 118 325, 86 904... care, toate la un loc îmi dovedeau nevinovăția și curățenia sufletească! Acum — după bani! Mă prezint la secția financiară însoțit și de o adresă prin care C.F.R.-ul renunța „tactica la pretenții, adică scria acolo că trebuie să înceteze urmărirea mea, întrucît am plătit la C.F.R. amenda, ceea ce nu era deloc adevărat, pentru că nici nu trebuia să fiu amendat (lucrurile se pot verifica în scripte!) dar esențialul era că reintram în posesia banilor. La ghișeu, același funcționar erudit, superior. — Am venit după bani. — A, cazul dumitale este cunoscut, sigur că da, vei primi banii, da, da, trebuie să facem formele, știți cum se fac acestea? Vedeți cum nu știți dumneavoastră nimic, dar eu am să vă lămuresc... — îmi trebuie vreo... pilă? . — Vai de mine tovarășe, nu- i mai o cerere... — Pentru banii mei? Păi să o fac repede. Am făcut atîtea... ! Poftim — îi dau cererea așteptînd să fiu trimis la casă. — Hi, hi, — chicoii sincer bucuros pentru mine funcționărul — duceți-o la registratură, la etajul III, camera... Am dus-o. In două locuri. Am primit, ca urmare, două... hîrtii cu numerele 96 513 și 96 514. I „Vedeți, îmi spune cuceritor de amabil același funcționar inițial de la ghișeu, trebuie forme... La noi totul este planificat. In sfîrșit, v-ați lămurit. Cam greu, dar cu bunăvoință... Dacă nu I sînteți de specialitate!“ Am plecat acasă. Și m-am gîndit dintr-odată că binevoitorilor mei funcționari le pot face rost de alte slujbe mai interesante. Ii fac profesori. Profesori la Academia generală, cetățenească, de studiere a mișcării hîrtiilor fără om. Nu se poate ca inițiativa mea culturală să nu se bucure de apreciere unanimă. Gîndiți-vă, dacă eu eram un nepriceput, mai bine spus, dacă nu întîlneam niște oameni atît de săritori la nevoie, răbdători din fire, nu rămîneam și fără bani? Ce spuneți? Timpul costă bani? ! Păi eu, cu tot prețul adreselor (recomandate) pornite spre mine sau între instituțiile din cauză, cu toată valoarea muncii pre- Istate de toți funcționarii în cauza mea (numai cel de la Direcție a cheltuit trei ore cu căutarea situației mele prin dosare), suma banilor pe care i-am primit , a rămas aceeași: 127 lei. * V. FILONESCU I \ tv Programul de azi: 18.00 — Deschiderea emisiunii — Microavanpremiera. 18,05 — Dialog cu sala. Emisiune pentru tineret. Ce vreți să știți despre calificarea la locul de muncă? 18,35 — Studioul artistului amator — Film — vă prezentăm Cineclubul C.F.R. Timișoara. — Estradă — Muzică ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Seară de teatru: „Luceafărul“ de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. 21,40 — Acvanautică. 22,10 — Anunțuri — publicitate. 22.20 — Studio dans TV. 22,50 — Telejurnalul de noapte. 23.00 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj MARȚI, 4 august, 17,45 — Deschiderea ediției de dupăamiază. „Actualitatea sonoră" — panoramic asupra evenimentelor zilei, în știri, comentarii, interviuri și reportaje; 18,00 — Ansambluri folclorice studențești — grupul vocal folcloric al Facultății de filologie a Universității clujene, laureat al Festivalului național al artei studențești. Dirijor Gheorghe Petrescu. Prezentarea — Dumitru Vîrtic. 18,25 — Radioreportaj: Pe șantierele de muncă patriotică ale tineretului din județul Sălaj. Redactor Constantin Iacob. 18,40 — Program muzical alcătuit la cererea tinerilor brigadieri sălăjeni; 19,05 — Agendă științifică. Din sumar: Institutul de fizică atomică din Cluj în al 26-lea an al Eliberării. Cercetare și rezultate la Institutul de oncologic din Cluj. „Procesul vrăjitoarelor“ — retrospectivă istorică de conf. dr. S. Goldenberg. Noutăți în librării. Mapamond științific. 19 25 — .Recomandări. MIERCURI, 5 august, 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor! Ediție specială pentru sate, cuprinzînd însemnări și reportaje din campania de seceriș, cuvîntul specialistului, informații utile, curiozități, muzică populară și ușoară. Realizatori Mircea Munteanu și Ștefan Barna. filme ACEASTA FEMEIE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30, 21) — Republica. ACEASTĂ FEMEIE (20,30) — Grădina Republica. MARELE SEMN ALBASTRU — Victoria. DAMA CU CAMELII (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. CAZUL SERGENTULUI GRIȘA (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21) — 23 August. SHERLOCK HOLMES — Tineretului. PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI — Muncitoresc. VISUL DOMNULUI GENTIL (cinemascop) — Steaua roșie. enda SARBĂTOARE LA BERIND E in firea reporterului să alerge neistovit dintr-un loc in altul în căutarea unor fapte de viață mai semnificative și să se bucure nespus de mult atunci cind norocul sau întimplarea i le scoate In cale. O asemenea bucurie m-a încercat duminică, 2 august a. c. asistind la o manifestare ieșită cu totul din comun prin scopul și amploarea ei. Locuitorii satului Berind, de la mic la mare, împreună cu cadrele didactice au organizat sărbătorirea dascălului lor, TRAIAN CANTA, care, după 40 de ani de activitate didactică, dintre care 34 in acest sat, se pensionează. S-au adunat acolo, venind din toate colțurile țării, toți foștii săi elevi ca să-i aducă încă odată acestui vrednic învățător mulțumirile lor calde pentru strădania depusă și pentru dragostea cu care el a instruit și educat atitea generații.. Cei care au luat cuvîntul in cadrul acestei sărbători populare: top. Nicolae Văduva din partea Inspectoratului școlar județean, precum și prof. Simion Moldovan, directorul Școlii generale din Berind, lector universitar Vasile Păcurar și prof. Simion Moldovan de la Școala generală nr. 14 din Cluj — toți trei foști elevi ai sărbătoritului — ca și alți săteni de diferite vîrste, au relevat aspecte și realizări din îndelungata și bogata activitate didactică și social-culturală a lui Traian Canta, care le-a fost deopotrivă dascălul ce i-a învățat carte, animatorul entuziast al vieții culturale, inițiatorul celor mai vitale acțiuni pentru ridicarea socială a satului, dar și tovarășul de muncă pentru înfăptuirea lor. Dacă n-aș aminti aci decât unele aspecte din bilanțul activității sale și încă ar fi suficiente pentru ca cititorul să-și poată face o imagine clară despre ceea ce a fost capabil să realizeze un învățător pasionat și îndrăgostit de misiunea sa. Dintre elevii cărora le-a pus creionul în mină, 212 sunt astăzi absolvenți de școli profesionale, de licee sau institute de învățământ superior, de-a lungul celor 34 de ani de dăscălie a pus in scenă cu sătenii 51 de piese de teatru, a organizat un cor pe 4 voci cu oameni de toate ■vîrstele care are in repertoriu 64 de cîntece și cu care a participat în cadrul concursurilor cultural-artistice organizate, pînă în mo de „ASTRA“, la București, Blaj, Alba Iulia, Cluj și la marele festival folcloric internațional de la Praga din 1938; in 1956 ansamblul coral de sub conducerea sa s-a clasat pe locul II in cadrul fazei regionale a concursului formațiilor de amatori, iar echipa de teatru, tot pe locul II în 1958; în 1930 — tinăr absolvent fiind — a pus bazele construcției unei școli în satul Cătălina, iar in 1932 în satul Sumurduc; dacă actualul local de școală din Berind este întru lotul corespunzător unui invățămint modern, aceasta se datorește mai ales învățătorului Traian Canta care a inițiat, construirea lui și a determinat sătenii să înțeleagă necesitatea unei asemenea construcții în perspectiva dezvoltării învățămîntului nostru; tot din inițiativa lui a fost ridicat monumentul eroilor din sat, s-a construit drumul pînă ia șosea, iar cu sprijinul și înțelegerea tov. ing. Nicolae Doboș, directorul întreprinderii de transporturi auto, sătenii din Berind beneficiază azi de cursă regulată spre Cluj. Dar ceea ce m-a impresionat deosebit de profund a fost programul artistic pregătit și desfășurat sub conducerea învățătorului Traian Canta, completat de cel al ansamblului de cîntece și dansuri al Casei municipale de cultură Cluj. Corul pe patru voci, care a interpretat cîntece populare și de masă, a fost format numai din bărbați și femei intre 50 și 70 ani. Erau cei mai vechi membri ai formației corale, cei dinții care, în 1934, la chemarea tînărului — pe atunci — învățător Traian Canta au pus bazele faimosului cor din Berind, cor ce a repurtat atîtea succese în țară și peste hotare. Și m-am gîndit atunci cit de mare păcat săvîrșim că nu reînviem asemenea tradiții atît de valoroase și că astfel de exemple nu sunt suficient cunoscute și popularizate ca ele să constituie un îndemn pentru masa largă a cadrelor didactice din școlile sătești, căci mai există încă — sunt convins de asta — in satele noastre — cu toate, mutațiile firești care au loc în structura lor — însemnate resurse insuficient valorificate. La Berind, un sat întreg cu toți fiii lui, și-a lăsat rosturile pentru o zi, ca să aducă un omagiu deplin meritat învățătorului iubit care își încheie, după 40 de ani, activitatea, o activitate cum nu se poate mai bogată închinată luminării oamenilor, ridicării nivelului lor de cultură și civilizație. Iată un gest cu profunde și multiple semnificații. Felre BUCȘA fi Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. mail ENDRE A FOST SALVAT La clinica de ortopedie și chirurgie infantilă din Tg. Mureș, a fost adus in stare de inconștiență, fără puls și tensiune arterială, un copil în vîrstă de 9 ani, pe nume Mathe Endre, de loc**dintr-o comună apropiată. Sărind peste un gard, într-o grădiniță, copilul a căzut într-un atac care i s-a înfipt în corp, traversînd partea dreaptă a abdomenului pînă la omoplatul sting, peste 40 cm. Țeapa de lemn a perforat abdomenul, a străpuns ficatul, diafragma, pericardul și a intrat la baza ventriculului drept, ieșind apoi la numai un centimetru ■ distanță de artera pulmonară, a traversat mai departe lobul pulmonar superior sting și peretele toracic, oprindu-se în omoplat. Grosimea țepei în zona inimii era de circa 25 mm. După două ore de intensă muncă pe masa de operație, echipa de chirurgi condusă de prof dr. Svaza Ion, șeful clinicii, a reușit să refacă țesut cu țesut, să restabilească pulsul și activitatea cardiacă regulată. La numai 7 zile după operație, copilul s-a putut ridica. Acum, Endre este în afara oricărui pericol: se joacă împreună cu ceilalți copii din sat. (Ager preș) COMBINATUL DE PIELĂRIE $1 ÎNCĂLȚĂMINTE CLUJ recrutează absolvenți a 8 clase - băieți din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj în vederea examenelor de admitere din sesiunea septembrie 1970 în următoarele specialități: - CONFECTII-INCALTAMINTE - curs de zi, 43 locuri • TABACARI - curs de zi, 25 locuri • UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA - CONFECȚIIÎNCĂLȚĂMINTE — 30 locuri, 9 TIMPLARI — curs de zi, 5 locuri. Dosarele de înscriere vor cuprinde următoarele acte: • Adeverință de 8 clase 9 Certificat de naștere (în original și copie) 9 Cerere de înscriere 9 Adeverință de vaccinări de la 0—15 ani . Analiza singelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar. înscrierile se fac în perioada 5 august - 3 septembrie 1970, la Combinatul de pielărie și încălțăminte Cluj, Piața 1 Mai nr. 4 5, zilnic între orele 13-15,30, la biroul învățămînt camera nr. 53 din clădirea administrativă. (3087) I.C.S. METALO-CHIMICE CLUJ Vinde prin strada Dr. Petru Groza nr. 21 licitație publică în ziua de 18 august, 1970, la ora 10 strada 6 Martie nr. 18 în curtea din Un autoturism marca Fiat 1100 D Culoare gri, tip 1958, 4 uși, 4 cilindri, nr. motor 352- 066-E-000, uzură cca. 50 la sută. La licitație poate participa orice persoană fizică majoră, personal sau prin mandatar, cu procură autentică, dacă a consemnat la C.E.C. în contul I.C.S. Metalo-chimice Cluj, contul nr. 30-60-03-51 B. N. R.S.R. Cluj, cel puțin 10 la sută din prețul stabilit. La sediul I.C.S. Metalo-chimice Cluj, strada Dr. Petru Groza nr. 21, între orele 8-15, se poate consulta prețul de începere a licitației, procesul verbal de inventariere și autoturismul ce se vinde la licitație. Autoturismul se adjudecă persoanei care oferă cel mai mare preț, cu plata imediată. (3086) SECTORUL DE PROIECTARE AL MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII cu sediul în Brașov, strada Carpaților 24, telefon 144-80, interior 8 angajează urgent • INGINERI CONSTRUCTORI DE Înalta specialitate pentru posturile de inginer proiectant șef și inginer proiectant principal (2932) întreprinderea intercooperatistă DE REPARAȚII UTILAJE, MAȘINI AGRICOLE ȘI PRESTĂRI CONSTRUCȚII CLUJ strada 6 Martie, nr. 25, telefon 236-42 Angajează o dactilografă principală pentru proiectări (3085) C.A.P. UNIREA CLUJ strada Oașului 76 ANGAJEAZĂ UN ȘOFER cu vechime de minimum 3 ani. (3089) C.A.P. FLOREȘTI județul Cluj ANUNȚĂ: 1 VINDEM CĂRĂMIZI (3088) MICA PUBLICITATE 0 Vînd Fiat 600, Turda, strada CJTtului 26, telefon 1650, Turda. (3063) 9 Vînd mobilă combinată, televizor Cosmos, radio Stassfurt, îmbrăcăminte, diferite obiecte casnice. Strada Soporului 66, apartament 19, cartier Gheorgheni, Naftali. (3081) 9 Vînd covor persan fabricat 260/150, Ioan Ghica 24, ultima ușă. (3071) 9 Vînd frigider Fram, bocanci schi, radio, picap, dulap stejar afumat stil românesc 2x2 metri, demontabil. Făcliei 26, apartament 6, telefon 141-22. (3075) 9 Ofer: cameră 18 mp, hol, bucătărie, baie, pivniță, acces pod — strada Turzii 66, apartament 2; solicit: două camere, dependințe (în folosință exclusivă). Informații: la adresa de mai sus, zilnic, orele 18—22. (3065) . închirie o cameră mobilată cu intrare separată. Informații: strada Pajiștei nr. 20. (3084) . Primesc o fată în gazdă. Strada Unirii 27, apartament 12, telefenic 8-18-12. (3066) • Pierdut index pe numele Mitrofan Martin. Declar nul. (3077) 9 Declaraulă legitimația de întreprindere („Someșul“ Cluj). Băgăreanu Ileana. (3070) 9 Anunțăm clienta noastră care a uitat o jachetă buret în magazinul de încălțăminte, strada Doja 22, să se prezinte pentru a o ridica. (3069) 9 Cu adîncă durere facem cunoscută încetarea din viață a scumpului nostru soț, tată și frate BUTEANU GHEORGHE, în vîrstă de 57 ani. înhumarea va avea loc în ziua de 4 august 1970, ora 16, din capela cimitirului central. Familia îndurerată (3076) 9 Familia anunță încetarea din viață a Dr. NICOLAE GANEA-ROTH, medic primar la Spitalul din Gherla înmormîntarea va avea loc marți, 4 august ax., ora 15 de la capela Cimitirului central din Cluj. (3083) Cu durere anunțăm încetarea din viată a Dr. NICOLAE GANEA-ROTH, medic primar, șeful secției interne a Spitalului Gherla înhumarea va avea loc în 4 august 1970, ora 15, la cimitirul central Cluj. Amintirea lui va rămîne ne ștearsă în inimile noastre. Salariații Spitalului Gherla* (3092)