Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-04 / 7382. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Expoziția VASILE POP SILAGHI Sezonul estivial la Cluj con­semnează un eveniment plas­­tic deosebit, expoziția Vasile Pop Silaghi. Este a doua ex­poziție personală a artistului clujean, deschisă la Galeria mare a Fondului plastic, pri­ma organizînd-o în 1966, tot la Cluj. Această nouă con­fruntare cu publicul înseam­nă o treaptă în plus pe un plan evolutiv ce se definea tot mai clar din lucrările ex­puse în cadrul manifestărilor colective din ultimul timp. De reținut faptul că Vasile Pop Silaghi este unul dintre membrii cei mai activi ai fi­lialei clujene a Uniunii Ar­tiștilor Plastici, mereu pre­zent, începînd din 1958, în expozițiile locale sau de stat, iar în 1968 expunând și în străinătate, la Titograd. Ceea ce a concretizat în­totdeauna expresia plastică a creației lui Vasile Pop Si­laghi este fiorul ei liric, poe­zia inefabilă a intonației dis­crete, cristaline. Timbrul evo­cării sale a fost mereu scutit de intervenția semitonurilor disonante. In stadiul actual de creație, el adaugă noi va­lențe armonice, ciștigind în acuratețe și sobrietate. La această predispoziție și permanență lirică se afirmă, îndeosebi, din exponatele ac­tualei expoziții, o orientare spre elanul constructiv. Dar elementul constructivist ce-i întregește și definește stilul nu trebuie înțeles ca un amă­nunt strict tehnicist, ci ca o preferință spre vigoare și or­dine. De fapt, întreaga crea­ție a lui Vasile Pop Silaghi stă sub semnul unui echili- CARNET PLASTIC brn, determinat nu de o curgere lină, ci din subordo­narea și integrarea unui ritm interior al stărilor convul­sive. Ansamblul expozițional, aparent unitar sub raportul limbajului, impune ca mij­loace de expresie asocierea a trei componente: dinamica liniei, fluența volumului și sobrietatea cromatică. Cu­rioasă acea frecvență obse­sivă a negrului! Această aso­ciere de mijloace înseamnă o negare a canoanelor spe­cifice diverselor domenii plastice (pictură, sculptură, grafică) și o întâlnire a lor într-o sinteză ce sondează adine sensul devenirilor. Ne întâlnim aici cu o întoarcere spre limbajul ideogramatic, cu o pătrundere în structura elementară a materiei, pre­cum și în zonele absconse ale spiritului. Este, am putea spune rezumativ, o împli­nire a ceea ce urmărește ar­tistul, după cum se confe­sează în catalogul expoziției: „încerc să creez raporturi de mare tensiune pe fondul de culoare, urmărind să-mi ex­tind pînzele în construcții tri­dimensionale. Aș vrea ca vo­lumele mele să contrazică materialitatea prin caracte­rul lor plutitor — să devină structuri aeriene. Imaginea să fie capabilă deopotrivă să contrazică forma obiectu­lui real și s-o întărească. De fapt, întrepătrunderea aces­tor două elemente constituie una din preocupările mele majore“. Expoziția Vasile Pop Si­laghi face un bun serviciu experimentului plastic mo­dern, cu un cîștig al expre­siei — sinteză, obținută prin­­tr-o elaborare atentă în timp ce reușește să elimine datele meșteșugului. Nu putem încheia fără a sublinia profunzimea și­ per­tinența considerațiilor critice afirmate în prefața catalo­gului de către conf. univ. Ion Vlad­ Negoiță LAPT01U Concentrație verticală M­ill ECHINOX NR. 6­? Ultimul număr, dublu, al revistei studenților Universi­tății din Cluj se deschide cu editorialul 23 August, la răs­­pintia istoriei, semnat de Lu­dovic Báthory. In paginile 2 și 3, „Echinox“, întrebări și răspunsuri — interviuri de Eugen Uricaru cu redactori ai revistei, Cenaclu, floare de noapte de Dinu Flămând, în­demnări despre inundațiile din miai de Mihai Bărbulescu și I. C. Patruțoiu. Alt dialog cu redactori ai „Echinoxului": Schlusstrich und Fazit fler Perspektiven. La Fotografii de noapte — Noaptea cu ochii deschiși de N. Prelipcearau. La Cronica literară, Patru Poantă scrie despre cartea Conceptul modern de poezie de Matei Călinescu. In celelalte pagini rezervate criticii și isto­riografiei literare: două recen­­zii de Horia Alupului-Rus și Ion Livian, Ironie și vis în romanele lui Gib. I. Mihăescu de Ovidiu Moceanu, între op­țiune și tropism de Marcel Runcanu, Lautréamont — o sută de ani de la naștere de Henri Jacquier, însemnările lui Lafcadio, Lautréamont de Dinu Flămând, Scrisori către I. Al. Brătescu-Voinești, pu­blicate de Mircea Curticeanu și I. Gavrilă, Trei presupuse ipostaze maioresciene de Ion Cristcoiu, Die Bilderwelt der Else Lasker-Schüler de Ste­phan Sienerth, Vács Mihály de Nagy Gyula, Balassi Bálint vallásosságunak modernsége de Németi Rudolf, în paginile de filosofie, so­ciologie, istorie. Temeiurile opțiunii pentru comunism de Andrei Marga, interviuri de Liviu Zăpîrțan și Alexandru Stoicescu cu Traian Herseni și Radu Stoichiță — Oaspeții „Echinoxului“ —, Rolul activ al filosofiei în opera de tine­rețe a lui Marx de Ecaterina Timișan, Gép­es­ember de Seni Pál, Existență și cu­noaștere la Blaga (II) de Ioan Maxim Danciu, Mircea Flo­rian, filosof al culturii de Mircea Muthu, Semnificații filosofice în gindirea lui Al. Papiu-Ilarian de Constantin Rusu, Un studiu de la 1830 în­chinat lui Mihai Viteazul de Nicolae Bocșan. In paginile de știință: Qua­­sarii... și Controlul fuziunii termonucleare... de Petre Moldovan, Simplu despre geo­metrie de N. Both și G. Gold­­ner, Simpozionul de algebră lingvistică, Bratislava 1970 de Doru Mârza. In pagina de artă: Fernand Léger — Funcții ale picturii. Beletristică: versuri de Va­sile Sav, Alexandru Olar, Gheorghe Țărnea, Arnold Klartmann, Frieder Schuller, Gerhard Eike, Günther Schulz — în germană: Székely Endre, Szabó Katalin, traduceri din Miroslav Holub — în ma­ghiară; Robert Frost, Paul Claudel, Michel Deguy, Pierre Emmanuel — în românește de Cornel Nicolescu, Nina Șovă­­rășteanu, Dan Cul­cer, Sorin Barbul; proză de Adrian Gă­­nescu, Maria Brânzei, Kozma Mária și Soltész József — în limba maghiară; Julio Cortá­­zar — în românește de Petre Ciorobea; teatru: Plînsul în locul interzis — de Mircea Ghițulescu. - FOILETON Oricît de senzaționale ar pă­rea unele lucruri pe care vi le mărturisesc mai la vale, trebuie să vă previn că ele sînt în în­tregime un „non fiction“. Să începem. Intr-una din zi­le vine la mine un tovarăș, un inspector spunea dumnealui că este. De la secția financiară mu­nicipală din Cluj. Voia să se in­formeze de ce le-am trimis bani, adică de ce le-a trimis instituția la care lucrez bani în numele meu. „Nu știu tovarășe — l-am informat — eu, pe cît pot, nu trimit nimănui bani degeaba, sau poate că știi dumneata, din moment ce i-ai încasat... — Păi asta e. Noi nu știm. Scriptele nu ne spun nimic. De aceea m-am deranjat să vin la dumneata acasă; vreau să aflu de ce îmi trebuie bani de la dumneata, de ce te-am amendat vasăzică. Deocamdată avem nu­mai un mandat prin care insti­tuția la care lucrezi ne expedia­ză 127 de lei. De ce domnule?! — Nu știu domnule! Omul a plecat fără rezultat. A plecat dar, cum îmi spunea, nu știa ce să facă cu banii! M-am dus și eu la secția fi­nanciară și de aci mi s-a tras totul, pentru că altfel eram un om liniștit. Acolo am nimerit un tovarăș care m-a întîmpinat cu o neascunsă bucurie de parcă de multă vreme aștepta un pro­fan — pe mine — căruia să-i dezvăluie secretul, mecanismele și sistemul cumplit de circulație a hîrtiilor și banilor în urma — spunea omul — organizării științifice a registrelor și a muncii. „Ei vedeți — îmi zîm­­bea larg, popular, politicos — pentru fiecare caz ori nuanță posibilă de interpretare noi a­­vem un registru, un cont sau o idee. Ce păcat că dumneavoas­tră nu cunoașteți și, desigur — mă proteja — nu pot să vă în­vinuiesc pentru asta, frumusețea interioară a problemelor noas­tre. De­ o pildă, banii cu care ați fost amendat. Știm de ce ați fost? Nu uiu... Ei, ce credeți că facem noi în acest caz care își are particularitățile sale? Tre­cem banii într-un cont special care conține numai sume care nu și-au găsit rostul! Hi, ci — rîdea sincer, ghiduș, omul. Tot v-ați ales cu ceva învățătură da­că ați venit la noi. — învățătura ca învățătura, dar banii, ce facem cu banii? Funcționarul își așeză mîini­­le, protejate de două manșoane mari, negre, pe masă și mă privi cu milă. In fața d-sale nu eram decît un „materialist“ obișnuit, lipsit de interes. Mă trimisese la contabilitate, îmi dăduse un nu­măr al unei camere. Acolo, o to­varășă cu ținută prestigioasă mă luă la rost: „nu știi de ce ne trebuie bani de la dumneata?“ „Dar dumneavoastră nu știți? — i-am întors-o. „Dacă am ști nu am mai întreba­t mă ataca dumneaei cu logica. „Atunci­ da­­ți-mi banii!“ — am sărit cu o idee ce-mi era net favorabilă. Și mă privi și aici cu milă, ca pe unul din afara cetății, un in­trus. Banii, mi se explică, nu pot fi dați, ei trec într-un cont al nedestinației pînă facem in­vestigații să vedem de ce i-am cerut... Au trecut cîteva luni și în­tr-o zi mă trezesc iar cu inspec­torul de la secția financiară: „Vedeți, am vrut să vă liniștesc. Vă comunic că ați fost amen­dat de C.F.R. pentru călătorie fără bilet. Noi numai am înca­sat banii...“ — Dar nu am călătorit în viața mea fraudulos, tovarășe ! Și iar mă privi cu compătimi­re inspectorul zicînd: „cu ce pu­teți dovedi?“. Intr-adevăr, trebuia să dove­desc. Și am luat calea C.F.R.­­ului. Și am umblat mult, trei zile de vară pînă-n seară și un tovarăș de la direcția regională m-a lămurit: „dumneavoastră nu aveți nici o vină. Ați fost a­­mendat pe nedrept. Ați plătit biletele ca toți oamenii...“. Mă opresc aci. Pentru că din caruselul în care am intrat, tri­mis mereu dintr-un birou în al­tul, pe la sumedenie de funcțio­nari, aș putea constitui cea mai întortocheată stație de triaj din lume. Dar, în sfîrșit, ies de la Regionala C.F.R. aflîndu-mă în posesia hîrtiilor cu numerele 391 992f380/3021, 882 779, 72 515, 118 325, 86 904... care, toate la un loc îmi dovedeau nevinovăția și curățenia sufletească! Acum — după bani! Mă prezint la secția financiară însoțit și de o adresă prin care C.F.R.-ul renunța „tactica la pretenții, adică scria acolo că trebuie să înceteze urmărirea mea, întrucît am plătit la C.F.R. amenda, ceea ce nu era deloc adevărat, pentru că nici nu trebuia să fiu amendat (lu­crurile se pot verifica în scrip­te!) dar esențialul era că rein­tram în posesia banilor. La ghișeu, același funcționar erudit, superior. — Am venit după bani. — A, cazul dumitale este cu­noscut, sigur că da, vei primi banii, da, da, trebuie să facem formele, știți cum se fac aces­tea? Vedeți cum nu știți dumnea­voastră nimic, dar eu am să vă lămuresc... — îmi trebuie vreo... pilă? . — Vai de mine tovarășe, nu- i mai o cerere... — Pentru banii mei? Păi să­­ o fac repede. Am făcut atîtea... ! Poftim — îi dau cererea aștep­­­­tînd să fiu trimis la casă. — Hi, hi, — chicoii sincer­­ bucuros pentru mine funcțio­­­­nărul — duceți-o la registratu­ră, la etajul III, camera... Am dus-o. In două locuri. Am­­ primit, ca urmare, două... hîrtii cu numerele 96 513 și 96 514. I „Vedeți, îmi spune cuceritor de­­ amabil același funcționar ini­țial de la ghișeu, trebuie forme...­­ La noi totul este planificat. In­­ sfîrșit, v-ați lămurit. Cam greu, dar cu bunăvoință... Dacă nu I sînteți de specialitate!“ Am plecat acasă. Și m-am gîn­­dit dintr-odată că­ binevoitorilor mei funcționari le pot face rost de alte slujbe mai interesante. Ii fac profesori. Profesori la Aca­demia generală, cetățenească, de studiere a mișcării hîrtiilor fără om. Nu se poate ca iniția­tiva mea culturală să nu se bucure de apreciere unanimă. Gîndiți-vă, dacă eu eram un ne­priceput, mai bine spus, dacă nu întîlneam niște oameni atît de săritori la nevoie, răbdători din fire, nu rămîneam și fără bani? Ce spuneți? Timpul costă bani? ! Păi eu, cu tot prețul adreselor­­ (recomandate) pornite spre mine sau între instituțiile din cauză,­­ cu toată valoarea muncii pre- I­state de toți funcționarii în cau­za mea (numai­ cel de la Direc­­­­ție a cheltuit trei ore cu cău­­­­tarea situației mele prin dosare), suma banilor pe care i-am primit , a rămas aceeași: 127 lei. * V. FILONESCU I \ tv Programul de azi: 18.00 — Deschiderea emisiu­nii — Microavanpremiera. 18,05 — Dialog cu sala. Emi­siune pentru tineret. Ce vreți să știți despre calificarea la locul de muncă? 18,35 — Studioul artistului amator — Film — vă prezen­tăm Cineclubul C.F.R. Timi­șoara. — Estradă — Muzică u­­șoară și cuplete satirice și umo­ristice. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de sea­ră. 20.00 — Seară de teatru: „Luceafărul“ de Barbu Ștefă­­nescu-Delavrancea. 21,40 — Acvanautică. 22,10 — Anunțuri — publi­citate. 22.20 — Studio dans TV. 22,50 — Telejurnalul de noapte. 23.00 — închiderea emisiu­nii­ radio Programul Studioului Cluj MARȚI, 4 august, 17,45 — Deschiderea ediției de după­­amiază. „Actualitatea sonoră" — panoramic asupra eveni­mentelor zilei, în știri, comen­tarii, interviuri și reportaje; 18,00 — Ansambluri folclori­ce studențești — grupul vocal folcloric al Facultății­ de filo­logie a Universității clujene, laureat al Festivalului național al artei studențești. Dirijor Gheorghe Petrescu. Prezentarea — Dumitru Vîrtic. 18,25 — Radioreportaj: Pe șantierele de muncă patriotică ale tineretu­lui din județul Sălaj. Redactor Constantin Iacob. 18,40 — Program muzical alcătuit la cererea tinerilor brigadieri să­­lăjeni; 19,05 — Agendă știin­țifică. Din sumar: Institutul de fizică atomică din Cluj în al 26-lea an al Eliberării. Cerce­tare și rezultate la Institutul de oncologic din Cluj. „Proce­sul vrăjitoarelor“ — retrospec­tivă istorică de conf. dr. S. Goldenberg. Noutăți în li­brării. Mapamond științific. 19­ 25 — .Recomandări. MIERCURI, 5 august, 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor! Ediție specială pen­tru sate, cuprinzînd însemnări și reportaje din campania de seceriș, cuvîntul specialistului, informații utile, curiozități, muzică populară și ușoară. Realizatori Mircea Munteanu și Ștefan Barna. filme ACEASTA FEMEIE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30, 21) — Re­publica. ACEASTĂ FEMEIE (20,30) — Grădina Republica. MARELE SEMN­ ALBAS­TRU — Victoria. DAMA CU CAMELII (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. CAZUL SERGENTULUI GRIȘA (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21) — 23 August. SHERLOCK HOLMES — Tineretului. PICIOARE LUNGI, DEGE­TE LUNGI — Muncitoresc. VISUL DOMNULUI GEN­TIL (cinemascop) — Steaua roșie. enda SARBĂ­TO­ARE LA BERIND­ E in firea reporterului să alerge neistovit dintr-un loc in altul în căutarea unor fapte de viață mai semnificative și să se bucure nespus de mult atunci cind norocul sau întim­­plarea i le scoate In cale. O asemenea bucurie m-a încer­cat duminică, 2 august a. c. asistind la o manifestare ie­șită cu totul din comun prin scopul și amploarea ei.­ Locui­torii satului Berind, de la mic la mare, împreună cu cadrele didactice au organizat sărbăto­rirea dascălului lor, TRAIAN CANT­A, care, după 40 de ani de activitate didactică, dintre care 34 in acest sat, se pensio­nează. S-au adunat acolo, ve­nind din toate colțurile țării, toți foștii săi elevi ca să-i adu­că încă odată acestui vrednic învățător mulțumirile lor calde pentru strădania depusă și pentru dragostea cu care el­ a instruit și educat atitea ge­nerații.. Cei care au luat cu­vîntul in cadrul acestei sărbă­tori populare: top. Nicolae Vă­duva din partea Inspectoratu­lui școlar județean, precum și prof. Simion Moldovan, direc­torul Școlii generale din Be­rind, lector universitar Vasile Păcurar și prof. Simion Moldo­van de la Școala generală nr. 14 din Cluj — toți trei foști­ elevi ai sărbătoritului — ca și alți săteni de diferite vîrste, au relevat aspecte și realizări din îndelungata și bogata activitate didactică și social-culturală a lui Traian Canta, care le-a fost deopo­trivă dascălul ce i-a învățat carte, animatorul entuziast al vieții culturale, inițiatorul ce­lor mai vitale acțiuni pentru ridicarea socială a satului, dar și tovarășul de muncă pentru înfăptuirea lor. Dacă n-aș aminti aci decât unele aspecte din bilanțul activității sale și încă ar fi suficiente pentru ca cititorul să-și poată face o imagine clară despre ceea ce a fost capabil să realizeze un învățător pasionat și îndră­gostit de misiunea sa. Dintre elevii cărora le-a pus creionul în mină, 212 sunt astăzi absol­venți de școli profesionale, de licee sau institute de învăță­­mânt superior, de-a lungul ce­lor 34 de ani de dăscălie a pus in scenă cu sătenii 51 de piese de teatru, a organizat un cor pe 4 voci cu oameni de toate ■vîrstele care are in repertoriu 64 de cîntece și cu care a par­ticipat în cadrul concursurilor cultural-artistice organizate, pînă în mo de „ASTRA“, la București, Blaj, Alba Iulia, Cluj și la marele festival fol­cloric internațional de la Pra­­ga din 1938; in 1956 ansamblul coral de sub conducerea sa s-a clasat pe locul II in cadrul fazei regionale a concursului formațiilor de amatori, iar e­­chipa de teatru, tot pe locul II în 1958; în 1930 — tinăr absol­vent fiind — a pus bazele construcției unei școli în satu­l Cătălina, iar in 1932 în satul Sumurduc; dacă actualul local de școală din Berind este întru lotul corespunzător unui­ invă­­țămint modern, aceasta se da­­torește mai ales învățătorului Traian Canta care a inițiat, construirea lui și a determinat sătenii să înțeleagă necesitatea unei­ asemenea construcții în perspectiva dezvoltării învăță­­mîntului nostru; tot din iniția­tiva lui a fost ridicat monu­mentul eroilor din sat, s-a con­struit drumul pînă ia șosea, iar cu sprijinul și înțelegerea tov. ing. Nicolae Doboș, direc­torul întreprinderii de trans­porturi auto, sătenii din Be­rind beneficiază azi de cursă regulată spre Cluj. Dar ceea ce m-a impresionat deosebit de profund a fost pro­gramul artistic pregătit și des­fășurat sub conducerea învăță­torului Traian Canta, comple­tat de cel al ansamblului de cîntece și dansuri al Casei mu­nicipale de cultură Cluj. Co­rul pe patru voci, care a in­terpretat cîntece populare și de masă, a fost format numai din bărbați și femei intre 50 și­ 70 ani. Erau cei mai vechi membri ai formației corale, cei dinții care, în 1934, la che­marea tînărului — pe atunci — învățător Traian Canta au pus bazele faimosului cor din Berind, cor ce­ a repurtat atî­tea succese în țară și peste hotare. Și m-am gîndit atunci cit de mare păcat săvîrșim că nu reînviem asemenea tradiții atît de valoroase și că astfel de exemple nu sunt suficient cunoscute și popularizate ca ele să constituie un îndemn pentru masa largă a cadrelor didactice din școlile sătești, căci mai există încă — sunt convins de asta — in satele noastre — cu toate, mutațiile firești care au loc în structura lor — însemnate resurse insu­ficient valorificate. La Berind, un sat întreg cu toți fiii lui, și-a lăsat rosturile pentru o zi, ca să aducă un omagiu deplin meritat învăță­torului iubit care își încheie, după 40 de ani, activitatea, o activitate cum nu se poate mai bogată închinată lumină­rii oamenilor, ridicării nive­lului lor de cultură și civili­zație. Iată un gest cu pro­funde și multiple semnificații. Felre BUCȘA f­i Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada E­­mil Isac nr. 2, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. mail ENDRE A FOST SALVAT La clinica de ortopedie și chirurgie infantilă din Tg. Mureș, a fost adus in stare de inconștiență, fără puls și tensiune arterială, un copil în vîrstă de 9 ani, pe nume Mathe Endre, de loc**dintr-o comună apropiată. Sărind peste un gard, într-o grădini­ță, copilul a căzut într-un a­­tac care i s-a înfipt în corp, traversînd partea dreaptă a abdomenului pînă­­ la omopla­tul sting, peste 40 cm. Țeapa de lemn a perforat abdome­nul, a străpuns ficatul, dia­fragma, pericardul și a intrat la baza ventriculului drept, ieșind apoi la numai un centi­metru ■ distanță de artera pulmonară, a traversat mai departe lobul pulmonar supe­rior sting și peretele toracic, oprindu-se în omoplat. Grosi­mea țepei în zona inimii era de circa 25 mm. După două ore de intensă muncă pe masa de operație, echipa de chirurgi condusă de prof dr. Svaza Ion, șeful cli­nicii, a reușit să refacă țesut cu țesut, să restabilească pul­­­­sul și activitatea cardiacă re­gulată. La numai 7 zile după operație, copilul s-a putut ri­dica. Acum, Endre este în a­­fara oricărui pericol: se joacă împreună cu ceilalți copii din sat. (Ager preș) COMBINATUL DE PIELĂRIE $1 ÎNCĂLȚĂMINTE CLU­J recrutează absolvenți a 8 clase - băieți­­ din jude­­țele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj în vederea examene­lor de admitere din sesiunea septembrie 1970 în urmă­toarele specialități: - CONFECTII-INCALTAMINTE - curs de zi, 43 locuri • TABACARI - curs de zi, 25 locuri • UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA - CONFECȚII­­ÎNCĂLȚĂMINTE — 30 locuri, 9 TIMPLARI — curs de zi, 5 locuri. Dosarele de înscriere vor cuprinde următoarele acte: • Adeverință de 8 clase 9 Certificat de naștere (în original și copie) 9 Cerere de înscriere 9 Adeverință de vaccinări de la 0—15 ani . Analiza singelui și rezultatul examenului radiolo­gic pulmonar. înscrierile se fac în perioada 5 august - 3 septem­brie 1970, la Combinatul de pielărie și încălțăminte Cluj, Piața 1 Mai nr. 4­ 5, zilnic între orele 13-15,30, la biroul învățămînt camera nr. 53 din clădirea admi­nistrativă. (3087) I.C.S. METALO-CHIMICE CLUJ Vinde prin strada Dr. Petru Groza nr. 21 licitație publică în ziua de 18 august, 1970, la ora 10 strada 6 Martie nr. 18 în curtea din Un autoturism marca Fiat 1100 D Culoare gri, tip 1958, 4 uși, 4 cilindri, nr. motor 352- 066-E-000, uzură cca. 50 la sută. La licitație poate participa orice persoană fizică ma­joră, personal sau prin mandatar, cu procură autenti­că, dacă a consemnat la C.E.C. în contul I.C.S. Me­­talo-chimice Cluj, contul nr. 30-60-03-51 B. N. R.S.R. Cluj, cel puțin 10 la sută din prețul stabilit. La sediul I.C.S. Metalo-chimice Cluj, strada Dr. Pe­tru Groza nr. 21, între orele 8-15, se poate consulta prețul de începere a licitației, procesul verbal de in­ventariere și autoturismul ce se vinde la licitație. Autoturismul se adjudecă persoanei care oferă cel mai mare preț, cu plata imediată. (3086) SECTORUL DE PROIECTARE AL MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII cu sediul în Brașov, strada Carpaților 24, telefon 1­44-80, interior 8 angajează urgent • INGINERI CONSTRUCTORI DE Înalta specialitate pentru posturile de inginer proiectant șef și inginer proiectant principal (2932) întreprinderea intercooperatistă DE REPARAȚII UTILAJE, MAȘINI AGRICOLE ȘI PRESTĂRI CONSTRUCȚII CLUJ strada 6 Martie, nr. 25, telefon 2­36-42 Angajează­ o dactilografă principală pentru proiectări (3085) C.A.P. UNIREA CLUJ strada Oașului 76 ANGAJEAZĂ­ UN ȘOFER cu vechime de minimum 3 ani. (3089) C.A.P. FLOREȘTI județul Cluj ANUNȚĂ: 1 VINDEM CĂRĂMIZI (3088) MICA PUBLICITATE 0 Vînd Fiat 600, Turda, stra­da CJTtului 26, telefon 16­50, Turda. (3063) 9 Vînd mobilă combinată, televizor Cosmos, radio Stassfurt, îmbrăcăminte, diferite obiecte casnice. Strada Soporului 66, a­­partament 19, cartier Gheor­­gheni, Naftali. (3081) 9 Vînd covor persan fabricat 260/150, Ioan Ghica 24, ulti­ma ușă. (3071) 9 Vînd frigider Fram, bo­canci schi, radio, picap, dulap stejar afumat stil românesc 2x2 metri, demontabil. Făcliei 26, a­­partament 6, telefon 1­41-22. (3075) 9 Ofer: cameră 18 mp, hol, bucătărie, baie, pivniță, acces pod — strada Turzii 66, aparta­ment 2; solicit: două camere, dependințe (în folosință exclu­­­sivă). Informații: la adresa de mai sus, zilnic, orele 18—22. (3065) . închirie o cameră mobilată cu intrare separată. Informații: strada Pajiștei nr. 20. (3084) . Primesc o fată în gazdă. Strada Unirii 27, apartament 12, telefenic 8-18-12. (3066) • Pierdut index pe numele Mitrofan Martin. Declar nul. (3077) 9 Declar­aulă legitimația de întreprindere („Someșul“ Cluj). Băgăreanu Ileana. (3070) 9 Anunțăm clienta noastră care a uitat o jachetă buret în magazinul de încălțăminte, stra­da Doja 22, să se prezinte pen­tru a o ridica. (3069) 9 Cu adîncă durere facem cunoscută încetarea din viață a scumpului nostru soț, tată și frate BUTEANU GHEORGHE, în vîrstă de 57 ani. înhumarea va avea loc în ziua de 4 august 1970, ora 16, din capela cimitirului central. Familia îndurerată (3076) 9 Familia anunță încetarea din viață a Dr. NICOLAE GANEA-ROTH, medic primar la Spitalul din Gherla înmor­mîntarea va avea loc marți, 4 august ax., ora 15 de la capela Cimitirului central din Cluj. (3083) Cu durere anunțăm înce­tarea din viată a Dr. NICOLAE GANEA-ROTH, medic primar, șeful secției in­terne a Spitalului Gherla înhumarea va avea loc în 4 august 1970, ora 15, la cimitirul central Cluj. Amintirea lui va rămîne ne­ ștearsă în inimile noastre. Salariații Spitalului Gherla* (3092)

Next