Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-08-08 / 7386. szám
La ferma zootehnica din Așchileul Mare Programul național de dezvoltare a zootehniei a pus în fața fiecărei unități cooperatiste sarcini deosebite privind sporirea efectivelor de animale și a producției acestora, asigurarea bazei furajere, apărarea sănătății, introducerea metodelor avansate de îngrijire și întreținere a animalelor. In multe cooperative agricole de producție din județul nostru există o preocupare vizibilă pentru realizarea prevederilor progamului. Tocmai de aceea ne-a surprins situația de la Așchileul Mare, unde, parcă nici nu s-ar cunoaște conținutul acestuia. Planul de cumpărări de animale s-a realizat doar în proporție de 50 la sută; producția de lapte este destul de scăzută, doar 4,2 litri pe cap de vacă furajată și în mod cert planul, destul de modest, de 1500 litri pe vacă nu va fi realizat; efectivul de ovine, deși e cu 100 mai mare decât cel planificat, producția de lapte șilină atinge de abia 05 și respectiv 61 la sută din cea prevăzută în planul de producție. Cum se explică această stare de lucruri? Numeroși membri de partid și alți cooperatori cu care am stat de vorbă ne-au relatat că în condițiile actuale nu se poate face mai mult. Efectivele de vaci și oi sînt de slabă calitate. Au ieșit din iarnă slăbite și încă nu s-au refăcut (Din păcate cînd vor fi refăcute vor intra din nou in iarnă și situația se va repeta). La acestea se adaugă lipsa unui control concret și operativ, insuficienta îndrumare de specialitate ce trebuie acordată de consiliul de conducere și de specialiștii cooperativei. Am aflat că șefa fermei zootehnice — inginerul agronom Doina Dumitrean — nu-și îndeplinește întrutotul obligațiile. Domiciliată în Cluj, sosește la Așchileu pe la ora 7,30, uneori mai tirziu, și se întoarce cel tirziu la ora 17. Deci se află în unitate în orele cînd la grajduri nu mai este aproape nimic de făcut. De altfel activitatea și-o desfășoară mai puțin la grajduri și mai mult la sediul C.A.P., unde, după ce Își întocmește situațiile, negăsindu-și alte preocupări, stă și croșetează, apoi se urcă in autobuz și pleacă, îngrijitorii nu-și amintesc s-o fi văzut de dimineață bună la programul de grajd, să vadă cum se desfășoară munca, cum sunt hrănite animalele, să asiste la mulsul vacilor pentru a-și da seama de productivitatea fiecăreia și pentru a stabili măsurile ce se impun. N-au văzut-o nici la programul de seară, deoarece el începe chiar atunci cînd șefa fermei se urcă în autobuz. Acum, programul de activitate al inginerei e și mai lejer. Animalele se află în așazisele „tabere de vară", adică în pășune, la o oarecare distanță de sat Acolo, în afară de iarbă, „cît vor să pască“, după expresia unui cooperator, nu li se administrează nimic. Normal ar fi ca șefa fermei să se deplaseze zilnic sau la 2—3 zile pe la „tabere“, să cunoască starea pășunii, să se gindească la măsuri de îmbunătățire a ei, să urmărească adăpatul animalelor și să asiste la muls, la transportul laptelui etc. Mulgătorii susțin insă că n-a dat pe acolo în această vară. Este adevărat că uneori se deplasează pe la tabere, aruncă o privire peste animale și se întoarce. Mutarea turmelor dintr-un loc în altul, asigurarea adăposturilor (cu totul insuficiente), aprovizionarea cu sare și eventual cu tărițe sau alte furaje parcă n-ar intra în preocupările sale. Nici mulsul la timp și soarta laptelui n-o interesează. în aceste zile se lucrează intens pentru asigurarea nutrețurilor necesare. Operația ar trebui efectuată sub directa supraveghere a șefei de fermă. Dinia ar trebui să fie aceea care să insiste pentru urgentarea lucrărilor, îndeosebi a transportului și depozitării, să asigure sortarea finului pe calități, stabilind locul și modul de efectuare a șirelor, urmărind ca nici o căpiță de furaje să nu se înstrăineze. Dar practic de toate acestea se ocupă alții. Intr-o zi a fost solicitată să dea o mină de ajutor la cîntăritul carelor de fin, dar n-a acceptat. S-a așezat in apropierea basculei, urmărind cum alții lucrează și apoi ... s-a apucat de croșetat. In altă zi a fost solicitată să asiste la evaluarea unei pagube produsă de anumiți cetățeni. Deși distanța era de numai vreo doi kilometri a refuzat să meargă dacă nu i se pune la dispoziție un mijloc de transport Intrucît acesta lipsea, nu s-a dus. Ascultîndu-i pe oamenii care relatează asemenea fapte, îți pui, pe bună dreptate întrebarea: Oare la Așchileul Mare nu există organizație de partid sau consiliu de conducere, care să analizeze situația și să ia măsurile corespunzătoare? Din spusele secretarului comitetului comunal de partid și a președintelui C.A.P. rezultă că asemenea analize s-au făcut, dar de fiecare dată șefa fermei găsea contraargumente. A încercat mereu să iasă de sub controlul consiliului de conducere, susținând că ea primește dispoziții și îndrumări numai de la inginerul șef. In luna mai, cînd comitetul executiv comunal și-a propus să analizeze activitatea fermei zootehnice, inginera s-a lăsat mult așteptată și a venit la ședință numai după repetate insistențe. In asemenea condiții, președintele C.A.P. pentru a nu mai avea discuții, a slăbit controlul asupra activității fermei și drept urmare neajunsurile se înmulțesc și se amplifică, iar producția și veniturile cooperativei sunt lăsate la voia intîmplării. Considerăm că acestei stări de lucruri trebuie să i se pună capăt, acuma și nu mai tirziu. Organele competente au datoria să intervină cu măsuri concrete și să ajute cooperativa să iasă din impas. Victor LENȚA Cînd ochiul specialistului nu vede lipsurile din fermă Minerii, consătenii mei de De obicei cînd merg la lucru, mai ales în schimburile de zi, mă opresc puțin să-mi potolesc bătăile inimii, aici sus, aproape de gura puțului minier, de unde Hniștii îmi întorc privirea în jur și cu ochii minții văd ca într-un vis neuitat desfășurarea faptelor. De fiecare dată îmi aducminte de ziua aceea de primăvară în care vîntul se strecura prin micul defileu, făcînd să coboare de prin fundături nevăzute, ultimele petece de zăpadă. Atunci, în primăvara aceea, pășteam pe aceste pămînturi puținele oițe, fără să ghicesc rostul atîtor lucruri și fapte. Uite, parcă văd și cum urcînd spre mine un bărbat bărbos, cu fruntea înaltă, de care i se lipiseră cîteva fire de păr argintiu. Mi-l amintesc după atîția ani, urcînd spre mine cu rucsacul în spate, greoi, sprijinindu-se în ciocanul său ascuțit și pe care atunci cînd Bob, clinele meu, a început să mîrîie, i l-a întins să-l miroase, floîndu-mă să zîmbesc. Cînd a ajuns sus, m-a privit drept în față cu ochi prietenoși, zicîndu-mi: — Ajută-mă, nepoate, să las această comoară. I-am ajutat. Scăpînd de povară, străinul s-a așezat lingă mine. — De unde ești tu, ciobănașule? I-am răspuns fără să mă bîlbîi. — Vasăzi că ești băișorean, nepoate? Aceasta vine de la tâișoara, nu? Apoi, gînditor, continuă. —- Ei, tinere, nu peste mulți ,nu vei fi martor sau părtaș la „cîntecul* ce-i vom începe noi aici. Da, da, un cîntec nou, răscolitor pentru oamenii și măruntaiele acestor pămînturi. Oile au intrat lacome în holduța plăpîndă, iar eu am alergat cu Bob după mine să le scot. în timpul acela, străinul, pregătit de drum, cu rucsacul in spate, îmi făcea semn de bun rămas. Au trecut anii, lăsînd în urma mea sau purtînd cumine pînă în ceasul acesta imagini despre locuri și obiceiuri despre oameni și fapte. Nimic nu m-a obsedat însă mai mult decit cintecul acela despre care bătrînul geolog mi-a vorbit că o să înceapă pe aceste pămînturi. Și întvadevăr el a început. Tonul acestui cîntec l-au dat ei, geologii, iar noi cei de astăzi și de miine îl „fredonăm“ mai departe, înainte, spre adîncuri. Ani la rînd, neîntrerupt, a răsunat acest cîntec la sondele de foraj pentru a depista zăcămîntul de minereu, comoara aceea despre care geologul îmi vorbise în pragul tinereții mele-Cînd au început cercetările geologice, majoritatea consătenilor mei au îmbrăcat salopetele de sondori sau hainele impermeabile de mineri. Le-am citit atunci în ochi bucuria și emoția. Am trăit ani la rînd alături de ei sentimentul de mîndrie și satisfacție pentru deosebitele rezultate obținute în cercetarea geologică. Majoritatea consătenilor mei au părăsit cărăușia, îmbrățișînd o nouă meserie. Și sfertul de veac de viață liberă care a trecut de atunci i-a ridicat în rîndul adevăraților oameni, le-a deschis orizonturi noi. Astăzi de putem mîndri cu ingineri mineri, artificierii, minerii și alte meserii din ramura minieră, pe care le-au îmbrățișat mulți dintre băișeni, fără să amintim, bineînțeles, de zecile de cadre noi, calificate, din celelalte domenii de activitate. Nu există adunare a organizației de partid în care se analizează activitatea de producție unde să nu se vorbească despre comuniștii Motroclean și Zai Octavian, care au obținut cu echipele ce le conduc rezultate deosebite în fronturile de lucru. Sunt amintite, de asemenea, numele minerilor Joldea Ioan, Vintilă Alexandru, Coroban Vasile, Zai Dionisie, Tehei Ioan și alții, care sînt mereu în frunte, străpungînd zeci de metri peste plan. Mulți dintre consătenii mei care lucrează în subteran, sau la sectorul auxiliar se bucură de aprecierea conducerii șantierului pentru neobosita lor preocupare și hărnicie. Frații Pîc: Mihai, astăzi Vasile și Nicolae, care lucrează de la începutul lucrărilor miniere, sunt mîndria noastră. Și pe bună dreptate, Mihai, artificierul, face să se cutremure adîncurile. Vasile, semnalist în subteran, la rampa orizontului 2, este poreclit ochiul magic al minei, iar Nicolae. Naia, cum îi spunem noi, colegii de muncă, e foarte bun mașinist. O reputație identică și-au cîștigat și comuniștii Bălaj Vasile — lăcătuș de mină, Grecu Gligor, mașinist, mecanicii Botaș Vasile, Vîtca Gligor și alții, care asigură o exploatare și întreținere bună a utilajelor din dotarea șantierului. Cîteva nume de care sînt: mîndru, nume la care se vor adăuga altele, pentru că în curînd va începe un nou curs de calificare la locul de muncă, și care dovedesc că probele din rucsacul geologului dovedeau nu numai comoara ascunsă de milenii sub această glie strămoșească, ci și pe cea de la suprafață. Astăzi, aici, la Șantierul I.P.E.G. Băișoara, colectivul nostru muncește fără preget pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în subteran, pentru lucrări de calitate, la termen și la un preț de cost redus... Gîndindu-mă la înnoirile ce s-au produs în viața consătenilor mei, cît și a locuitorilor din satele vecine, simt deodată că pămîntul se cutremură, făcîndumă să pierd firul gîndurilor mele. Ce s-o fi întîmplat? O, dar nu-i nimic deosebit, a pușcat schimbul lui Joldea de la orizontul 160 m. Gavrilă GRECU, mecanic Băișoara FILE DE CARNET \ cronica măruntă. • Prima impresie pe care turistul sosit în gara Cluj și-o poate face, mergind in stația de autobuze vis-a-vis de gară, nu este prea bună. Motivul — în stație e plin de hârtii și de murdării. Apelîndu-se la conștiința civică a cetățenilor și grija gospodarilor orașului, cînd apelul nu dă roade, e cazul să se treacă la măsuri corespunzătoare, eficace. O situație similară în privința curățeniei se poate constata și în stația de autobuze nr. 5 și 11 de lingă hotelul „Napoca“. Peluza e plină de hirtii, bilete de autobuz. In stație nu există un coș destinat hirtiilor. Cei răspunzători de lipsa lui, unde aruncă hîrtiile și biletele de călătorie? • încă din vremea inundațiilor, podul care duce spre piața de vechituri a Clujului este rupt, împiedicînd circulația. Degeaba se mai așteaptă creșterea apelor că ele tot nu se vor repara.. • De peste 10 zile a fost terminat acostamentul pentru stația de autobuz din Piața Engels, dar I.O.T.C. •n-a reușit să mute încă stîlpul cu indicatorul stației. Să vă dăm o macara pentru a urni stîlpul sau...? pe ce mîini încredințau TEHNICA MODERNA (Urmare din pag. la) citori a dozei necesare de cunoștințe teoretice. A doua condiție este de-a repartiza pe muncitorii în formare în echipe formate din oameni cu experiență, cu stagiu mai îndelungat în întreprindere. Această condiție este valabilă și în cazul repartizării ucenicilor. Grupurile de șantiere din Cluj, aparținătoare T.C.G. au adoptat un procedeu care s-a dovedit a fi foarte eficient. La repartizarea muncitorilor și ucenicilor s-a stabilit că după dobîndirea calificării, ei vor rămîne în echipele sau brigăzile în care s-au format. Această condiționare prealabilă îi stimulează pe constructori să formeze, în timpul calificării sau uceniciei, muncitori buni cunoscători ai meseriei. Ni se pare negîndit procedeul, practicat în mai multe uzine și șantiere din județul Cluj, de a forma din muncitori recent calificați (fie prin ucenicie, fie prin calificare la locul de muncă) formații de lucru separate. Izolarea lor de muncitorii vechi, cu multă experiență înseamnă, de fapt, ruperea lor de posibilitatea îmbogățirii cunoștințelor practice profesionale, indispensabile specializării lor în meseria în care au fost ei inițiați. FORMAREA DE CADRE NU ESTE UN SCOP IN SINE In ancheta amintită am comentat și un alt aspect al creșterii fondului de cadre calificate necesare completării efectivelor în prezent și în perspectivă, pentru obiectivele care sunt în curs de construire. Din răspunsurile primite, am desprins un aspect destul de îngrijorător: întreprinderile, în general, își asigură cadrele de muncitori calificați și medii tehnice pentru producția de bază. In scopul completării efectivelor din secțiile și atelierele auxiliare și de întreținere nu prea trimit candidați la școli și nici nu organizează cursuri de calificare prin ucenicie. Astfel, colectivele unităților anexe sau de întreținere se completează cu acele „păsări călătoare“ care își „încearcă norocul“ pendulînd între diferite întreprinderi. Această observație a fost analizată și, în parte, soluționată. Dereglări, destul de pronunțate, în planificarea și calificarea cadrelor totuși apar. Uzina „Triumf“, de pildă, a pregătit, pe bază de contract, 25 de frezori și 18 strungari. Din aceștia, după absolvire, uzina a reținut 3 frezori și 8 strungari. Restul au fost cedați uzinei Unirea, care, neavînd sprijinul forurilor superioare, nu și-a putut completa efectivul cu absolvenți. Greutățile uzinei Unirea, insă, nu au fost rezolvate nici prin această operațiune. Pentru a-și asigura numărul necesar de strungari pentru anul 1971, uzina a fost nevoită a încadra în numărul mediu scriptic 35 de persoane care urmează să fie calificați în meseria de strungari. Este o soluție, dar nu cea mai fericită. Deși lipsa de muncitori calificați la Unirea a devenit proverbială, ea este rezolvată pe căi ocolite, în dauna productivității muncii și în detrimentul (cel puțin în principiu) nivelului de pregătire a celor 35 de viitori strungari. Nu contestăm nici dorința de a învăța meserie a candidaților și nici seriozitatea cu care sunt ei instruiți. Totuși, susținem că în școli profesionale sau prin ucenicie candidaților li se poate asigura o pregătire mult mai corespunzătoare decât prin calificare la locul de muncă. Calitatea pregătirii strungarilor de la Unirea se mai pune sub semnul incertitudinii și datorită lipsei de mijloace financiare absolut necesare. Mai este și un alt aspect care trebuie avut în vedere: muncitorii instruiți la locul de muncă, cu timpul, vor fi înlocuiți cu absolvenți ai școlilor profesionale. La Unirea, încă nu se pun asemenea probleme. La Fabrica de pielărie și încălțăminte, în schimb, cu atît mai pregnant. Lipsa de prevedere, aprecierea greșită a perspectivelor, soluțiile de moment au determinat și pregătirea unui număr mai mare de cadre medii (tehnicieni, contabili etc.) decit posibilitățile reale de angajare. Absorbirea „surplusului“ de absolvenți ai școlii de specializare postliceală, ai liceelor economice etc. a cauzat serioase bătăi de cap comitetelor de direcție și consiliilor de administrație, cu ocazia încheierii ultimilor ani de învățămînt. CE SE AȘTEAPTĂ IN ALTE UNITĂȚI? Am afirmat că cea mai mare parte a necesarului de cadre pentru completarea golurilor în efective precum și pentru capacitățile de producție în curs de construire este asigurat. Aprecierea nu este valabilă pentru o parte din unitățile din ramura construcții și de industrializare a lemnului. Eforturile depuse în vederea calificării la locul de muncă a unui număr apreciabil de muncitori s-au dovedit a fi insuficiente. Pentru realizarea sarcinilor propuse pentru anul 1971, întreprinderile încă nu dispun de suficienți zidari, dulgheri, fierari-betoniști, mineri, tîmplari etc. îngrijorător este faptul că șantierul din Gilău al întreprinderii de construcții hidrologice, deși are nevoie de un număr, din ce în ce mai mare de cadre, încă nu a întreprins nimic pentru organizarea unor cursuri de calificare în meseriile deficitare. Angajarea directă a muncitorilor calificași — procedeul practicat pînă în prezent de X.C.H. — determină slăbirea pronunțată a capacității altor unități de construcții și, implicit, realizarea în ritm scăzut a celorlalte obiective de investiții — simptome deja semnalate pe mai multe șantiere din județ. Nimeni nu poate pretinde ca anumite întreprinderi să fie transformate în furnizoare de cadre pentru completarea efectivelor unei unități care și-a întocmit un plan de școlarizare neadaptat la situația concretă din județ. Lipsa de zidari, instalatori, mineri, sudori etc. poate fi soluționată fără prea multă dificultate, dacă fiecare unitate interesată va aduce un aport corespunzător la calificarea lor. UNDE SĂ SE FACĂ PRACTICA? Instruirea practică a elevilor de tot felul nu este o treabă simplă. Ea reclamă anumite sacrificii, atît din partea întreprinderilor cît și din partea muncitorilor, maiștrilor și inginerilor instructori. Sînt unități în care aceste probleme sînt lăsate să se rezolve singure. Cu excepția Combinatului de sticlărie, a Combinatului textil și a Combinatului de pielărie și încălțăminte care pentru uzul elevilor și cursanților au înzestrat ateliere-școală, activitatea de instruire este stînjenită în aproape toate întreprinderile, uneori în dauna însușirii cunoștințelor și deprinderilor profesionale. Un exemplu, doar la uzina Triumf, la cele trei mașini de frezat de care dispune întreprinderea — mașini la care lucrează muncitori calificați — în anul școlar încheiat s-au instruit 26 de elevi. Să ne mai întrebăm de ce absolvenții școlilor profesionale, un timp, nu reușesc să-și îndeplinească normele? înființarea atelierelor-școală, cu plan de producție, soluție demult propusă și însușită, a devenit, deci, o necesitate stringentă atît în interesul întreprinderilor cit și al elevilor. Posibilități in această privință există — uzina Unirea le-a și găsit. Rezolvarea definitivă a problemei locurilor de muncă pentru efectuarea practicii elevilor, ucenicilor și muncitorilor necalificați se impune și în cazul elevilor școlilor postliceale, a căror pregătire practică este încă deficitară. CETĂȚENII ȘICULUI (Urmare din pag. la țuri avantajoase. Am primit repartiții pentru 250 000 cărămizi, 25 tone ciment, 50 000 țigle, însemnate cantități de material lemnos. Discutăm cu mai mulți cetățeni sinistrați care-și construiesc case noi. Fiecare din 0 FACLIA PAGINA 3 m „ Universitatea" Cluj in pragul unui nou campionat In absența confraților mei care girează rubrica „Sport“, plăcerea — sper — de a vă furniza cîteva date și chiar noutăți despre cei care, în campionatul trecut, ne-au făcut să trăim toate stările sufletești, mi-a revenit mie. Cu recunoscuta-i vervă și amabilitate, între nenumărate telefoane și o cafea. Titus Lucalin, secretarul clubului, a înțeles intenția noastră de a oferi cititorilor și, în special, amieilor „U“, informațiile de rigoare. Vom preciza, de la bun început, convenția noastră de a discuta numai despre lucruri de-acum absolut sigure, neamăgindu-ne — și deci nici pe dumneavoastră — cu lucruri posibile în viitor. Cînd și acestea vor deveni certitudini, vă vom informa cu promptitudine. Prima întrebare s-a referit, cum era și firesc, la ceea ce fac fotbaliștii Universității în prezent. — Se odihnesc și se pregătesc la Eforie Nord. Incepînd din 3 august și pînă în 13, Moldovan, Totoiianu, Crețu, Pexa, Codrea, Anca, Uifăleanu, Adam, Barbu, Coman, Munteanu Ion I, Pripici, Iordache, Sudi, Cimpeanu, Solomon, Licfi, Bungău și Stîncel, sub conducerea tehnică a antrenorului Andrei Șepci, vor căuta să recupereze eforturile unui campionat agitat, căruia li s-au adăugat și cele ale recentului campionat european studențesc din Iugoslavia și, bineînțeles, să acumuleze forțe pentru cel care va începe la 30 august. In chiar timpul șederii lor la mare, vor susține un meci amical cu Farul (azi, 8 august, n.n.) și, probabil, și cu Portul. — Am reținut, din lotul care se află la mare, absența citorva nume. Motivul? — Lipsesc, intr-adevăr, cîțiva: Ștefan, Mihăilă și Neșu, care au fost înainte, și Negru, care nu suportă marea. Și aceștia, însă, se pregătesc pentru noul campionat Ștefan și Mureșan, de exemplu, sunt cu echipa de juniori într-un turneu în Cehoslovacia, din 6 august și pînă în 11. — In ultima vreme, ziarul „Sportul“ ne-a oferit informații privind noile achiziții făcute de divizionarele A pentru viitorul campionat. Care sunt achizițiile, evident sigure, ale Universității? , — In general, nume mai puțin cunoscute, tinere și, sperăm, talentate: Ciocan, de la Minaur Zlatna, de 18 ani, pentru care U.T.A., grație condescendenței președintelui ei, Nicolae Brezoieanu, pentru „U“, al cărei jucător a fost, și-a retras cererea de dezlegare, Cristian Popa, tot de 18 ani, de la Poiana Cîmpina, frații gemeni Sorin și Dorin Mocanu, de 19 ani, de la Dinamo București, și Penteș, de la Steagul roșu. Urmează să mai vină Mincioagă de la Caracal, care nu are încă formele de transfer, dar pentru care nu avem nici un motiv de îngrijorare, dat fiind că vine de la o categorie inferioară. — Alte noutăți? — A revenit Martin Crișan, de la C.S.M. Reșița, și are, în sfîrșit, drept de joc Ardeleanu, după un an de tușe... De asemenea, cîteva promovări din echipa de juniori. — Și cine pleacă? — Definitiv Oprea (Farul) și Mustețea (Dinamo București), iar pe un an, împrumutați C.F.R.-ului Cluj, Fanea Lazăr, Sirbu Mircea și Nichiti. — Care este programul de pregătire al echipei după venirea de la mare? — Antrenamente obișnuite, cărora li se vor adăuga meciuri de verificare, numai cu echipe de divizia A, dat fiind că divizionarele B încep întrecerea oficială la 16 august Sîntem în tratative zilnice cu U.T.A., Steagul roșu, Progresul București și, eventual, Steaua și Dinamo București. Vom evita obișnuitul amical cu Rapid, dat fiind că vom juca în prima etapă ... — A avut loc ședința de analiză? — Nu, și asta și datorită faptului că majoritatea jucătorilor au fost plecați în Iugoslavia. Ea va avea loc, însă, înainte de începerea campionatului și va fi o retrospecțiune a comportării din ediția trecută și un punct de plecare pentru cea viitoare. — Ce mobiluri vor anima „Universitatea" în noul campionat? — înainte de toate, o întinerire substanțială, hotărîtă de antrenori, o comportare bună și, în orice caz, mai puțin fluctuantă ca în trecutul campionat. Mulțumind pentru informațiile oferite, am hotărât să vă ținem la curent cu tot ce va interveni nou în cadrul echipei. De asemenea, în zilele care urmează, vă vom informa și despre ceea ce se întâmplă cu cealaltă divizionară A clujeană, C.F.R. Traian BARA Programul competițiilor sportive • AEROMODELISM: Astăzi după masă, cu începere de la ora 16 se vor da primele starturi din cadrul fazei a doua a campionatul național de aeromodelism (zbor liber). Pe stadionul „Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii se vor prezenta cei mai buni aeromodeliști din Cluj, Dej, Cîmpia-Turzii, Gherla și Turda. întrecerea continuă mâine, la ora 9. • FOTBAL: In cadrul competiției dotate cu „Cupa 23 August“ astăzi sunt programate următoarele întâlniri: Terenul nr. 2. (str. Aurel Vladcu), ora 17:30, Porțelan — Textila. Terenul C.F.R. (str. Mășiniștilor), ora 16: Metalul roșu — Armătura, ora 17,45: C.M.C. — Electrica. • ORIENTARE TURISTICA: Sîmbătă, la ora 16 începe în Pădurea Făget concursul republican dotat cu „Cupa Clujului“, întrecerea continuă duminică (ora 7) și luni (ora 6,30). Paralel cu concursul susamintit se va desfășura și concursul internațional dotat cu „Cupa României" la care, pe lângă cei mai buni sportivi autohtoni, vor lua startul concurenți din Cehoslovacia, Republica Democrată Germană și Ungaria. 0 POPICE: Astăzi și miine, în ambele zile cu începere de la ora 8 vor continua pe terenurile popicăriei A.S. Record (Bulevardul Stenia nr. 77) întrecerile fazei I, a campionatului național individual și pe perechi. 0 TENIS DE CIMP. Astăzi și mîine, între orele 8-13, respectiv 15-19 vor avea loc ultimele întâlniri din cadrul campionatului național de juniori mici și mari. Jocurile sunt programate pe terenurile din Parcul orașului, respectiv din parcul Universității ,,Babeș-Bolyai“. Reamintim totodată cititorilor noștri, că pe terenurile din Parcul orașului va începe luni competiția internațională de tenis de eîrp „Turneul speranțelor“, la care vor lua parte 29 de jucători și jucătoare din Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, R. D. Germană, Turcia, Ungaria și U.R.S.S., precum și 42 de tenismeni români. Vor avea loc meciuri la două categorii de vîrstă, 15-18 ani, respectiv 19-20 ani. ei are cuvinte de înaltă apreciere la adresa politicii partidului nostru, pentru ajutorul pe care-l primesc în refacerea căminelor distruse. — Nu mă așteptam la un asemenea ajutor — ne declara Ștefan Szilagy. Am primit 15 000 lei pentru casă și 3 000 lei pentru anexele gospodărești. Am cumpărat și materiale la prețuri scăzute. In numele meu și a familiei exprim întreaga mulțumire pentru acest ajutor, care exprimă grija deosebită pe care partidul și statul nostru o poartă tuturor cetățenilor țării, indiferent de naționalitate, întotdeauna, dar mai ales în aceste momente grele prin care o parte din cetățenii patriei noastre trec. — Mulțumesc din inimă (Armata din pag, ro ducția marfă vîndută și încasată — 100,5%. Complexul de prelucrare a lemnului, întreprinderea industrială locală de stat „Someșul“ și Întreprinderea de gospodărie comunală și locativă și-au depășit substanțial sarcinile planificate la producția globală și producția marfă. De exemplu, în cele 7 luni au produs suplimentar — Complexul de prelucrare a lemnului: 58 mc de placaj, 45 514 mp de furnire estetice, 11400 mp de plăci aglomerate din așchii de lemn și 336 scaune. „Someșul": 43.000 cărămizi, 121 mp covoare orientale, mobilă partidului, că a fost și este alături de noi în toate — ne spunea Lengyel Martin. — Fără ajutor de la stat nu ne-am vedea acum casele sub acoperiș. Singuri nu ne puteam descurca. Așa în curînd ne vom muta în ele, vom avea din nou căminele noastre ne declarau Iosif Csorba și Ioan Fülöp. Ajutorul multilateral primit de către sinistrații din Sic a creiat o atmosferă de muncă entuziastă nu numai la reconstrucția caselor, dar și în cooperativa agricolă de producție, pe șantiere, acolo unde după cum spuneam lucrează șicanii, căci fiecare la locul lui de muncă își dovedește dragostea față de partidul și statul nostru, față de politica sa înțeleaptă, în valoare de 29.000 lei. O situație mai puțin favorabilă deține cooperativa „Meseriașul“, care, datorită unor dificultăți de asigurare a materialelor necesare, a rămas în urmă în iulie la producția de încălțăminte și de covoare, ceea ce i-a afectat și realizarea planului pe 7 luni. Un capitol deosebit de important al activității unităților economice din Gherla este, fără îndoială, onorarea promptă a livrărilor la export. In această privință, atît O. P.Br. cît și „Someșul“, principalele întreprinderi furnizoare de mărfuri pentru străinătate, și-au îndeplinit și depășit sarcinile stabilite, expediind beneficiarilor importante cantități de placaj, furnire estetice, plăci aglomerate din așchii de lemn, mobilă, covoare și diverse alte produse de calitate superioară. Succesele întreprinderilor gherlene ar fi incomplet înfățișate dacă nu ne-am referi și la activitatea lor de investiții, care asigură lărgirea capacităților de producție și modernizarea proceselor de fabricarie. Din planul anual de investiții, în primele 7 luni s-a realizat la nivelul orașului o cotă de 56,2%, din care construcții montaje — 47,4%, cifre satisfăcătoare dacă ținem seama de implicațiile multiple ale inundațiilor. Lucrări mai importante se execută la C.P.Iv (dezvoltarea fabricii de plăci aglomerate din așchii de lemn), I.G.C.L. (construcții de locuințe, extinderea rețelei de apă și canalizare, achiziții de utilaje), „Someșul“ (încheierea dezvoltării fabricii de cărămizi și achiziții de utilaje), „Meseriașul" (darea completă în exploatare a fabricii de calapoade și achiziții de utilaje). In prima decadă a lunii august, o dată cu apropierea marii noastre sărbători naționale, colectivele de muncă ale unităților economice din Gherla își intensifică eforturile pentru a obține rezultate și mai edificatoare în toate compartimentele activității lor complexe. Aceste colective sînt ferm hotărîte să cinstească măreața zi de 23 August cu succese demne de efortul uriaș al întregii țări, de a încheia acest an cît mai bine și de a păși cu dreptul în noul cincinal — etapă decisivă pentru construirea societății socialiste multilateral dezvoltata. Unitățile economice