Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-16 / 7418. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Dialoguri in marginea toamnei De cine știe cînd, poate dintotdeauna, toamna vine spre noi cu daruri alese. Să nu fim, totuși, sentimentali, să re­nunțăm la metaforele cam uzate cu frunza ruginită sau cu bobul de strugure prin care lumina trece spre vin. Dar a­­devărul e că toamna ne mulțumește pe toți, de la murito­rul de rînd pînă la rafinații culorii și sunetelor. In special ra­finații aceștia din urmă au toate motivele să încercuiască în calendar un septembrie bogat ca niciodată. Un ano­timp al muzicii? Anotimp al festivalurilor? Iată că, la pu­ține zile după deschiderea marelui festival-concurs din Capitală, desfășurat sub profilul transfigurat de sunete al lui Enescu, toamna și-a mutat concertele la Cluj, promițîn­­du-ne două săptămîni de neuitat, într-o manifestare artis­­­tică devenită tradiție. Să apărăm un prestigiu La Filarmonică, un fel de cartier general: agitație, tele­foane, zgomot de voci și, din cînd în cînd, prin uși deschi­se, răzbat sunetele încă de­zacordate ale instrumentelor. Pridesc un moment de reflux și intru în vorbă cu directo­rul adjunct al instituției, Io­sif Covaciu. Un singur su­biect: prezența Filarmonicii clujene pe scena festivalului „George Enescu“. — Trebuie sa apărăm un prestigiu cîștigat în ediția precedentă a festivalului. Am fost cu toții conștienți de faptul că noua noastră apari­ție în fața publicului bucu­­reștean și, prin intermediul televiziunii, în fața întregii țări, trebuia să confirme pă­rerile bune formate atunci. Ne-am prezentat, așadar, în capitală cu un ansamblu o­­mogen, disciplinat, bine pre­gătit profesional și receptiv la concepțiile dirijorilor. — Cunoscîndu-vă exigențe­le, vă declarați satisfăcut de concertele susținute în ca­drul festivalului Enescu? — Uite, am aici materiale decupate din ziare. Citește și spune-mi dacă e sau nu ca­zul să fim mulțumiți. Ecouri, ecouri... ...sau, mai bine zis, elogii, elogii. Citesc în presa bucu­­reșteană: „Cu fiecare nou concert audiat in interpreta­rea Filarmonicii din Cluj, ne întărim convingerea că a­­ceastă formație de elită urcă vertiginos treptele consacrării, impunîndu-se prin calități de omogenitate a grupelor in­strumentale, de disciplină de ansamblu, de plenitudine so­noră, proprii marilor „falan­ge“ simfonice, de renume mondial bine stabilit“. Sunt destule superlative adunate pe centimetrul pătrat și nu am nici un motiv să cred că au fost acordate din poli­tețe. Ziarele revin și elogia­ză, fără rezerve, după fieca­re concert, subliniind „calita­tea excepțională a întregului ansamblu, care prin toate e­­lementele de muzicalitate poate susține comparația cu cele mai renumite orchestre europene“. Pus în fața aces­tor aprecieri la unison, ce poți pretinde mai mult? Publicul așteaptă Reluăm discuția. Seria succeselor a deschis-o, după cum știi, Cornel Țăra­­nu cu formația „Ars Nova“, cucerind aprecierile unanime ale celor aflați in sală. Au urmat concertele orchestrei. Să vorbesc despre public? Da, am avut un public excepțio­nal, care s-a lăsat captivat din ce in ce mai mult de in­terpreții noștri, ajungînd în final să ovaționeze la sce­nă deschisă orchestra. De alt­fel, reacția publicului nu ne-a surprins; o așteptam, contam pe ea, fiindcă venea să con­firme încă o dată valoarea or­chestrei. — Am impresia că nu nu­mai opinia publică muzicală din țară s-a lăsat convinsă de arta interpretativă a Fi­larmonicii clujene, ci și oas­peții din străinătate care au onorat cu prezența lor festi­valul. — Intr-adevăr, am avut plăcerea să fim asistați, une­ori, chiar și la repetiții. Din­tre cei care au manifestat un viu interes pentru orchestra noastră, am să-l amintesc aici doar pe dirijorul elvețian Paul Kletzky. După ce ne-a cunoscut posibilitățile, oaspe­tele a declarat că acceptă oricînd, cu bucurie, invitația de a urca la pupitrul Filar­monicii din Cluj. — Să vorbim puțin și des­pre dirijorii noștri, creatorii „versiunilor strălucitoare“ de care scriu aproape toți co­mentatorii concertelor. — Amîndoi au fost la înăl­țime, confirmindu-și valoarea și seriozitatea în abordarea fenomenului muzical. Nu știu dacă mai e cazul să reamin­tesc că Erich Bergel a dirijat excelent, între altele, simfo­nia lui Pascal Bentoiu, iar E­­mil Simon a smuls meritate aplauze cu balada-oratoriu „Miorița“ de Sigismund To­­duță. — Cu ce intenții reveniți de la festival? — La București, la Cluj, pretutindeni, publicul așteap­tă concerte de calitate. Ne vom strădui să i le oferim. Să iubești muzica Un dialog cu secretarul mu­zical al Filarmonicii nu nu­­mai că devine obligatoriu, dar primește parcă o semnificație aparte în timpul unui festival de importanța celui început la Cluj. Mărturisesc fără ezitări că nu intenționez să mă transform în comentatorul de ocazie al evenimentului. Dis­­­cuția cu Mihaela Caranica Fulea pornește din dorința mea de a afla ce înseamnă muzica pentru o tînără care, ca puțini alții, ajutați de ta­lent și de șansă, lucrează in­tr-un post cheie pentru viața culturală a orașului. — Am intrat, așadar, în plină „Toamnă muzicală clu­jeană“ filarmonica își susți­ne examenul obișnuit și, tot ca de obicei, avem prilejul să-i răsplătim momentele de înaltă artă pe care ni le ofe­ră. Chiar dacă aplauzele sunt culese de interpreți, chiar da­că secretarul muzical rămâne mereu „omul din umbră“ al instituției, într-o măsură suc­cesul este și al lui. Ce cali­tăți esențiale pretinde func­ția aceasta? — Să iubești muzica. S-o iubești ca un fanatic, și, in același timp, să ai conștiința faptului că lucrezi pentru un public pe care trebuie să-l cunoști, să-l educi, dar mai ales să-l respecți. Drumul spre perfecțiune — Dincolo de tipărirea afi­șelor și alcătuirea programe­lor de sală, ce e mai impor­tant din ceea ce faceți? — Studiul și lucru pentru orchestră. — Vă referiți la reperto­riu? — Și la repertoriu. In plus, am avut aici prilejul să cu­nosc activitatea unui colectiv de interpreți care și-a câști­­gat pe merit aprecierile pu­blicului. Repetiția îți permite să urmărești concepția dirijo­rului, a soliștilor, să vezi e­­fortul îndreptat spre șlefuirea unor imperfecțiuni. Dacă pro­dusul artistic finit este con­certul, pregătirea lui rămâne însă, întotdeauna, o școală muzicală interesantă. — Sînt tentat să întreb da­că această obligație (dacă am înțeles bine) de a urmări la­borioasa... naștere a unui con­cert nu este cumva aducătoa­re de plictis. — Dimpotrivă. Mai ales a­­tunci cînd la pupitrul orches­trei se află o personalitate ar­tistică de primă mărime. In asemenea cazuri, pînă și re­petițiile au valoarea unui con­cert declarat. Am fost puter­nic impresionată de arta lui Yvry Gitlis, un specialist în interpretarea muzicii contem­porane. La noi, Gitlis a inter­pretat un Paganini, dar într-o manieră atît de modernă, a­­tît de originală, incit părea inedit și fascinant la fiecare repetiție. O cronică pe saptamînă — Un concert există prin el însuși, dar semnificațiile lui, sensurile artei in general și ale muzicii în mod deosebit, se rețin prin comentariu. Un bun comentator fixează în­­tr-un tipar ceea ce se pare e­­femer și traduce în cuvinte ceea ce pare intraductibil. Vă convine modul în care se co­mentează în presă activitatea Filarmonicii? — Tonul ne este întotdeau­na favorabil. Aș dori insă ar­ticole mai multe și mai nuan­țate, oglindind fidel prezența noastră în viața artistică a o­­rașului. Fără un prea mare efort suplimentar, TRIBUNA ne poate sprijini in acest sens, STEAUA la fel. — Cred că acum, în timpul festivalului, sînteți răsfățații presei. — N-ar fi rău să avem lo­cul cuvenit într-o permanen­tă cronică a spectacolelor săp­­tămînii. — In sfîrșit, ajunși la ca­pitolul preferințe... — Bach, dintre clasici. Un maestru al tuturor maeștrilor. Apoi Webern și a doua vie­­neză: Schönberg, Berg. Am preferințe și printre contem­porani. Dar, despre toate a­­cestea... — Bine, să lăsăm pe altă dată. Mircea OPRIȚA „TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANA” încă de la început, „Toamna muzicală clujeană" reflectă contrastul vehement al peisajului muzical contemporan. Și chiar dacă numai dintr-un joc al întîmplării pare progra­matic saltul de aproape trei sute de ani pe care l-am făcut în 24 de ore — de la concertul de deschidere cu Bach-Or­­chester des Gewandhauses, la cel al formației Ars Nova­k, faptul in sine rămine un manifest al rodnicului nostru ano­timp muzical. Manifest în sensul integrării tuturor valori­lor semnificative, clasice și moderne, în circuitul viu al unei culturi care nu-și mai poate permite viciul exclusivismului. Concertul formației Ars Nova — al cărei inițiator și ani­mator e compozitorul Cornel Țăranu — apare programatic și prin voința și forța cu care cea mai tînără generație de compozitori, cu o solidă formație muzicală, afirmă necesi­tatea înnoirii expresiei muzicale, ca un pendant al sensibi­lității acute la vibrațiile insolite ale sufletului omenesc pro­iectat în orizontul agitat al civilizației moderne. Și chiar dacă încă nu ne-am obișnuit să primim soluția kathartică pe care ne-o oferă această muzică, ne-am obișnuit s-o ascul­tăm. Ceea ce poate însemna foarte mult. Repertoriul formației e puternicul ei argument pentru această orientare. Ici-colo înaintașii din care se revendică — Enescu, dar și un John Cage (un concert prezent cu The wonderful widow of eighteen springs, în care melopeea dulce-monotonă a vocii n-are alt suport, decit ritmul discret bătut pe marginea pianului cu palma, efect de o despuiere ostentativă, totuși de o anumită poezie), cu precumpănire însă compozitori tineri (născuți de prin 1930 încoace), cu o optică nouă, analitică, asupra folclorului — sau tradițiilor — de la care pleacă, unii aderînd la o tehnică neschematică postserială, majoritatea preocupați de expresia nouă a unui nou climat sensibil, în cele două lieduri — 2 Epitaf pe versuri de Ion Caraion după Erza Pound — de Aurel Stroe, un pianist (C. Țăranu) și un cîntăreț (I. Budoiu) fac o ade­vărată orchestră de cameră cu sonorități expresive și un ARS NOVA mic spectacol — atunci cînd „prepară“ pianul sau își schim­bă locurile. Soliloquium de tinărul compozitor budapestan, E. Jenei, pune flautistului (Al. Poduțiu) problemele cele mai­ dificile, probleme ale tehnicii de emisie și colorit sonor — efectul e straniu, incîntător sau șocant, interpretul stăpî­­nește problemele cu mult meșteșug și înțelegere. Momentul revelator al concertului — Episoade de Vasile Herman. Sonoritățile sale încîntătoare în ineditul lor păs­trează reflexele folclorului ancestral, transfigurîndu-le într-o construcție în care simți voluptatea obiectivării sunetului de către un artizan logician. Fără poze, fără ostentație, muzica lui Vasile Herman cucerește. Regreți că e prea puțin cin­tat și insuficient comentat. Cu Dialoguri , Cornel Țăranu se situează la un pol mai caleidoscopic, mai plin de contraste abrupte și vehemență, decit Herman. Mai capricios și subiectiv,­!!! proiectările sale sonore, compozitor și­ dirijor al formației Ars Nova o marchează programatic și tempera­mental. Mosaiques sonores de compozitorul­ sloven Ivo Petric (neoclasic și totodată de orientare postserială, înrudit spiri­tualicește cu tot ceea ce propagă Ars Nova) și Perspective — piesă pentru 13 instrumente de Tiberiu Olah, cu o scă­părătoare paletă de sonorități și densități sonore suprapune în desfășurare abruptă, au completat programul susținut de excelenți instrumentiști, pasionați de prea dificila explorare tehnică și expresivă a unui univers sonor inedit, în curs de constituire. Activitatea lor de pionieri e de remarcat și de apreciat. In­ sulă — un public care își refuză manifestările extreme: ascultă atent și vrea să poată evalua, în deplină degajare de­ vreo idee preconcepută, ceea ce e nou și valabil. Acest public merită elogiul nostru, cu atit mai mult cu cât a în­vățat să reziste la ceea ce bate la ochi și poate distrage­­ spectacolul acestor tehnici insolite care fură uneori ochiul înaintea urechii. iHe HALEA După minutul 90 . Acum cînd meciul cu U.T.A. a trecut, iar victoria ne-a bucu­rat foarte mult, se cuvine să privim lucrurile și din punct de vedere critic, în primul rînd de­spre fazele de finalizare. Este a­­devărat că au fost înscrise trei goluri, dar tot atît de adevărat este și faptul că lipsa de calm și precizie a dus la irosirea unor situații cum nu se poate mai clare. Să ne amintim faza din minutul 34, cînd de la numai 5 metri Munteanu a ratat in­credibil, sau cea din minutul ur­mător cînd Barbu, pătruns în careu a șutat pe lingă Gornea și... poarta goală, în concluzie nu strică deloc ca la antrena­mente să se exerseze cît mai mult șutul la poartă. 9 Moldovan nu prea a fost solicitat duminică. Deci nu prea a avut motive să se enerveze și să uite — mai bine zis să ne­socotească — o prevedere regu­lamentară privind degajarea ba­lonului. în minutul 44, de exemplu, el a făcut exact 6 (șa­se) pași în careu după care a degajat. Noroc că nu l-a ob­servat A. Bentu. Atenție, deci la pași Moldovan ! 0 O surpriză plăcută jocul lui Stincel. A pasat cu adresă și precizie, s-a desmarcat frumos, a realizat cîteva triunghiuri reu­șite cu Crețu și Uifăleanu, a avut chiar și o acțiune indivi­duală spectaculoasă — într-un cuvînt a debutat cu... dreptul. Prilej de alertă pentru ceilalți coechipieri din linia mediană. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • TONI DASCĂLU Toamna lui 1948. Mare meci la Cluj: „U“ — I.T.A. Vechea tribună de lemn ar­hiplină. La peluze, om lângă om. Un băț de chibrit să fi vrut să arunci și n-aveai loc. Echipa lui Toni Dascălu și Luca Mircea avea de înfrun­tat celebrul „11“ arădan, cu ve­detele sale de prim rang — Petchowski, Marki, Farmati, Reinhard, Bonyhadi și ceilalți. Apoi meciul a început. După cîteva șuturi de probă, luate în derîdere de Marki, Toni Dascălu și-a reglat tirul și mingile au prins să scuture plasa porții arădane, spre dis­perarea lui Marki. Unul din­tre goluri, Toni Dascălu l-a înscris sus la vinciul sting, cu un șut năucitor de la 30 metri, răpindu-i orice șansă de intervenție lui Marki, în final 5-2 pentru „U“. Mare și de neuitată victorie. Campio­nii, ingenunchiați la Cluj... ★ Duminică 13 septembrie 1970. Al treilea „examen“ al lui „U“ în noua stagiune fot­balistică. Brîul de beton al tribunelor aproape pline. Ex­plicabil interesul: vizita e­­chipei campioane, U.T.A. și dorința de revanșă a cluje­nilor, care de doi ani n-au mai cunoscut satisfacția suc­cesului în disputele cu arăda­­nii. Pe culoarul spre­ vestiare două siluete masive: Mircea Luca și... Toni Dascălu. — Servus Toni. Ce vînt te-a adus pe la Cluj? — U.T.A. — Te încumeți să dai un pronostic? — De ce nu­ cîștigă „U“ la trei goluri diferență! — Pe ce te bazezi? — Pe Trumpli și pe mine. Sau ai uitat meciul din 1948 cînd am fost „nănașul“ ară­­danilor? — Așa ceva nu se uită To­ni. Deci azi cîștigă băieții. — Sigur. ★ Minutul 78. Uifăleanu, ser­vit de Barbu, trage de la 25 metri și mingea merge ca un trăznet sus la vinclu. — Fain gol — se agită ca un copil Toni Dascălu spre Mircea Luca. Aproape ca­ și ăla al meu din ’48. — Cum adică, aproape... — Eu am tras de la 30 de metri... — Meciul s-a terminat. Cînd mă văzu, Toni Dascălu nu se rabdă să nu-mi spună: — Am avut dreptate? Nu ți-am spus că azi cîștigăm cu trei goluri diferență? Faină victorie. Ca acum 122 de ani... (v. m.) UIFÄLEANU cronica mărunta. 9 .Recent, Bala și Ioan, domi­ciliat în satul Răchițele, munci­tor la Sectorul de exploatare a lemnului din Valea Someșului, aflat în raza comunei Mărgău, deplasîndu-se în locul numit Lunca Oii a început să taie ar­bori fără a respecta regulile de protecția muncii. Tăind doi ar­bori, aceștia s-au accidentat mor­tal.­­ Duminică, la doua ore du­pă deschiderea restaurantului din parc, cîteva blocuri de gheață așteptau în soare, chiar la intrarea în grădină, obligînd consumatorii să execute echili­bristică pentru a putea trece. Dar, traversînd cu bine balta formată prin topirea gheții, comn­sumatorii erau așteptați și de o surpriză, berea se servea caldă. " Ieri am primit un tele­fon la redacție. O gospodină ne-a informat că la unitatea de legume și fructe de pe str. Tu­. a tunului, colț cu Budai Nagy. An­­o­mal, vînzarea roșiilor este condi­­­­ționată de... cumpărarea altor­­ produse. ” Pe str. Napoca, luni. Au­­­­toturismul I-CJ-3625, la orele­­ 11, a circulat peste singura bal­­o­tă rămasă lînga trotuar în urma­­ ploii, stropind trei pietoni. Au-­­­toturismul a trecut mai departe. ? Proprietarul nu le-a cerut nici­­ măcar scuzele de circumstanță.­­ în dimineața aceleași zile au­­­­toturismul l-Cj-3625, circulînd­­ în Piața Muzeului, a semnalizat­­, în stînga, dar a luat-o în dreap­­­­ta. Un pieton era să fie acei­ g­dentat. 9 Luni, 14 septembrie, între orele 8,30—9 nici o mașină de pe linia nr. 11 n-a oprit în sta­­ția Banul Udrea. Situația s-a re­petat între 10—11. Mai mulți locuitori ai cartierului Dîmbul Rotund sesizează că transportul pe această linie lasă mult de dorit. 9 în ziuă de 12 septembrie, în jurul orei 17, Igna. Traian, de meserie sudor, domiciliat în Huedin, în timp ce lucra la su­darea unei piese, a fost electro­cutat mortal.­­ Cetățeanul Bogăteanu Emil din Cluj ne sesizează că în urma unei greșeli făcute la Oficiul PTTR, la achitarea ta­xei pentru telefon i s-a pretins cu 60 de lei în plus. Reclamînd greșeala i s-a cerut totuși a­­chitarea plusului, urmînd ca în luna următoare să se­­ reme­dieze! Totuși, după multe in­sistențe, greșeala a fost re­mediată. De ce nu se putea proceda astfel de la început, fără insistențe! Cabinetul județean de partid comunică: In ziua de 14 septem­brie a. c. a început cursul de pregătire a propagan­diștilor de la toate for­mele de învățămînt de partid și ideologic din municipiul Cluj. Cursul va avea loc zilele de 16, 18, 21, 23, 25, 28 și 30 sep­tembrie, între orele 17—19, in sala mare din str. Moți­lor nr. 18. Vor participa toți propagandiștii din mu­nicipiul Cluj. 16,00 — Deschiderea emisiu­nii. Fotbal. Dinamo — P.A.O.K. Salonic. (Cupa europeană a orașelor-tîr­șuri). Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 17,50 — Microavanpremiera zilei. 18,00 — Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schi­­por. 18,30 — Cabinetul econo­mic TV. „Asigurarea și con­trolul calității produselor”. 19,20 — „1001 de seri“ — e­­misiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20­ 00 — Concursul și Festivalul inter­național „George Enescu". „La­cul lebedelor“ de P. I. Ceai­­kovski. Interpretează Ansam­blul de balet al Teatrului Aca­demic­ de Operă și Balet „5. M. Kirov“ din Leningrad (ac­tul 1). 20,50 — Cronica litera­ră. 21,05 — „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea). 22,00 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — „Lacul lebe­delor" de P. I. Ceaikovski (ac­tul al 3-lea). 23,00 — închide­rea emisiunii. E3EE25H1 Programul Studioului Cluj MIERCURI, 16 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiu­nii. „Actualitatea sonora” — informații, comentarii și in­terviuri la zi. 18,00 — Cu cîn­tecul și jocul de-a lungul So­meșului. 18,15 — Radiorepor­­taj: „în împărăția apelor. Del­ta" (III); Cu șalupa „Nutria" prin canalele Deltei; Un nou popas la Muzeul Deltei din Tulcea: peștii... pacienți; Un tînăr visător... ghid ! Radio­­instantaneu la comandamentul Complexului turistic „Delta Dunării" al Biroului de turism pentru tineret; Invitație în Deltă; dialog cu Oscar Bîra, di­rector al Agenției județene O.N.T. Tulcea. Realizator Con­stantin Mustață; 18,30 — In­terludiu muzical: madrigale; 18,35 — 1 Meridiane literare. Antologie austriacă; versuri și proză de Rainer Maria Rilke, Robert Musil și Hugo von Hofmannstahl. Redactor Horia Budescu. 18,55 — Concert de seară. Ciclul consacrat ani­versării bicentenarului ,nașterii lui Beethoven. Cvartetul de coarde opus 127 în Mi bemol­­major. Prezintă compozitorul Dan Voiculescu. JOi. 17 sep­tembrie, 6,00 — Bună dimi­neața ! program _ mutinal cu­­prinzînd rubricile „Mărturii contemporane“ de scriitorul Dumitru Mircea și „Semafor" de Teodor Florea, informații utile, prognoza vremii, mu­zică, filme DRAGOSTE ȘI VITEZĂ — Republica; PROFESORUL INFERNU­LUI — Victoria; LUCIA, seriile I și II (9; 12; 15; 18; 21) — Arta. DREPTUL DE A TE NAȘ­TE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — 23 August; FILME PENTRU COPII, ora 9,30; PROFESIONIȘTII, (11; 13,30; 16;­­ 18,30 și­ 21), cinemascop — Tineretului; MARILE, VACANȚE, cine­mascop — Muncitoresc; URMĂRIREA — Steaua ro­șie. .LHU­ájng Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lu­crări de reorganizare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Expoziția „Arta populară din Renania“ — în localul muzeu­lui de artă (orele 10—13 și 16-19). Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolygi“ strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15-19. *) Redacția nu răspunde pen­tru eventualele modificări sur­venite în program. INSTITUTUL DE FIZICĂ ATOMICĂ ȘCOALA DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ DE FIZICĂ ATOMICĂ Organizează concurs de admitere la specialitatea IZOTOPI STABILI (curs seral) între 25—30 septembrie a.c. din materia claselor IX—XII. Probele de examen sunt: 9 MATEMATICĂ (algebră și trigonometrie) - scris și oral. 9 FIZICĂ (mecanică, electricitate și electro­magne­tism) - oral; înscrierile se fac la sediul institutului, din strada Donath nr. 59, pe baza unei cereri însoțită de urmă­toarele acte: 9 CERTIFICAT DE NAȘTERE (copie) 9 DIPLOMA DE BACALAUREAT (in original) 9 CERTIFICAT DE SĂNĂTATE CU REZULTATUL ANALIZEI SINGELUI ȘI AL RADIOSCOPIEI PULMO­NARE. 9 ADEVERINȚĂ DE SERVICIU, CARE SĂ CONȚINĂ ȘI AVIZUL INSTITUȚIEI SAU AL ÎNTREPRINDERII. Se primesc candidați care lucrează în specialități înrudite. (3780) GRUPUL ȘCOLAR SANITAR CLUJ Bulevardul Lenin nr. 7, telefon 1-34-48 anunță că pentru anul școlar 1970-1971, ȘCOALA TEHNICĂ SANITARĂ DIN CLUJ va funcționa cu urmă­toarele profile: • ASISTENȚI MEDICALI • ASISTENȚI MEDICALI DE PEDIATRIE • ASISTENȚI MEDICALI DE LABORATOR • ASISTENȚI DE FARMACIE. înscrierile la concursul de admitere vor avea loc pînă la data de 22 septembrie 1970, ora 15, candidații prezentînd cererea de înscriere însoțită de următoare­le acte, într-un dosar plic: · Certificat de naștere în original și o copie (le­galizată de școală). · Diploma de bacalaureat sau certificat de absol­vire a liceului (în original). _­­ Certificat medical eliberat de circumscripția sa­nitară la care candidatul este în evidență. © Buletin de analiza sîngelui, efectuat cu cel mult trei săptămîni inainte de concurs. ¹ Rezultatul examenului radiologic pulmonar, efec­tuat cu cel mult 3 luni inainte de concurs. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 septembrie a.c., precedat de o vizită medicală. PROBELE DE CONCURS SUNT URMĂTOARELE: - Anatomia și fiziologia omului (scris și oral) • Chimie (scris) LA SPECIALITATEA ASISTENȚI DE FARMACIE: - Chimie (scris și oral) © Botanică (scris). Se pot înscrie candidați și candidate și din afara județului Cluj, cu obligația ca în baza contractului semnat la intrarea în școală să accepte repartizarea acolo unde există locuri vacante. Școala nu asigură internat și nici cantină. (3764) ANUNȚ! Grupul școlar de materiale de construcții Turda orga­nizează un concurs de admitere, la data de 20 sep­tembrie 1970, pentru școala profesională și ucenicie la locul de muncă, în următoarele meserii: • BETONIST • CERAMIST • OPERATOR GEAMURI • LĂCĂTUȘI» • SUDORI• Absolvenții de școală generală care doresc să parti­cipe la concursul de admitere se pot înscrie la sediul școlii, din Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 1. (3718) PREȚURI LA LEGUME ȘI FRUCTE Comisia județeană de prețuri ne face cunoscut că prin decizia nr. 513, din 15 septembrie 1970, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Cluj a stabilit urmă­toarele­ prețuri pentru comerțul socialist: PREȚURI DE CONTRACTARE: CALITATEA extra S. N­. — gogonele kg — 0,60 — Prețul de contractare intră în vigoare la data de 16 sep­tembrie 1970 ora 0. PREȚURI DE VÎNZARE CU AMĂNUNTUL: Prețurile­­ de vînzare cu amănuntul intră în vigoare la dată de 17 septembrie 1970, ora 0, cu excepția roșiilor, a căror prețuri de vînzare intră în vigoare la data de 22 septembrie 1970, ora 0. La restul legumelor și fructelor rănim în vigoare prețu­rile de vînzare cu amănuntul, comunicate în numărul 7412 al ziarului nostru. *) La aceste produse prețurile de contractare sunt stabi­lite prin anexa 1 la H.C.M. nr. 508/1969. —• castraveți - cornișon 3—6 cm*) kg i— 5,20 — — castraveți cornîșon 6—9 cm*) kg — 2,85 — — castraveți cornîșon 9—12*) kg — 1,45 — — cartofi de vară*­ kg — 1,50 1,20 —­ roșii*­ , kg 2,35 2,00 1,70 — vinete*) kg 2,10 1,75 1,45 — gogonele kg — 1,00 — — pepeni galbeni kg — 3,30 2,30 MICA PUBLICITATE 9 Vînd dărăci și torcătoare cu 12 fuse. Preț convenabil. Ro­­taru, satul Pata, județul Cluj. (3798) . Frigider Fram, de vînzare. Strada Brașov 52, între 17—18. 379­) . Pierdut geantă­, culoare neagră, în stația cap de linie autobuz nr. 6 (strada profesor Marinescu). Găsitorul să o adu­că la adresa: colonia Hajongard nr. 5, Măluțan Iosif Matei, Cluj, contra recompensă. (3796) 9 Studenți căsătoriți caută cameră mobilată, intrare separa­­tă. Telefon 1­ 41-13. (3797) 9 Cu adîncă durere anun­țăm încetarea­­ din viață, după o grea suferință, a scumpei noastre GUȚ­IOANA ADRIANA 3 luni înhumarea va avea loc în 16 septembrie 1970, în comuna Vultureni. Familia îndurerată (3812)

Next