Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-16 / 7418. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Dialoguri in marginea toamnei De cine știe cînd, poate dintotdeauna, toamna vine spre noi cu daruri alese. Să nu fim, totuși, sentimentali, să renunțăm la metaforele cam uzate cu frunza ruginită sau cu bobul de strugure prin care lumina trece spre vin. Dar adevărul e că toamna ne mulțumește pe toți, de la muritorul de rînd pînă la rafinații culorii și sunetelor. In special rafinații aceștia din urmă au toate motivele să încercuiască în calendar un septembrie bogat ca niciodată. Un anotimp al muzicii? Anotimp al festivalurilor? Iată că, la puține zile după deschiderea marelui festival-concurs din Capitală, desfășurat sub profilul transfigurat de sunete al lui Enescu, toamna și-a mutat concertele la Cluj, promițîndu-ne două săptămîni de neuitat, într-o manifestare artistică devenită tradiție. Să apărăm un prestigiu La Filarmonică, un fel de cartier general: agitație, telefoane, zgomot de voci și, din cînd în cînd, prin uși deschise, răzbat sunetele încă dezacordate ale instrumentelor. Pridesc un moment de reflux și intru în vorbă cu directorul adjunct al instituției, Iosif Covaciu. Un singur subiect: prezența Filarmonicii clujene pe scena festivalului „George Enescu“. — Trebuie sa apărăm un prestigiu cîștigat în ediția precedentă a festivalului. Am fost cu toții conștienți de faptul că noua noastră apariție în fața publicului bucureștean și, prin intermediul televiziunii, în fața întregii țări, trebuia să confirme părerile bune formate atunci. Ne-am prezentat, așadar, în capitală cu un ansamblu omogen, disciplinat, bine pregătit profesional și receptiv la concepțiile dirijorilor. — Cunoscîndu-vă exigențele, vă declarați satisfăcut de concertele susținute în cadrul festivalului Enescu? — Uite, am aici materiale decupate din ziare. Citește și spune-mi dacă e sau nu cazul să fim mulțumiți. Ecouri, ecouri... ...sau, mai bine zis, elogii, elogii. Citesc în presa bucureșteană: „Cu fiecare nou concert audiat in interpretarea Filarmonicii din Cluj, ne întărim convingerea că această formație de elită urcă vertiginos treptele consacrării, impunîndu-se prin calități de omogenitate a grupelor instrumentale, de disciplină de ansamblu, de plenitudine sonoră, proprii marilor „falange“ simfonice, de renume mondial bine stabilit“. Sunt destule superlative adunate pe centimetrul pătrat și nu am nici un motiv să cred că au fost acordate din politețe. Ziarele revin și elogiază, fără rezerve, după fiecare concert, subliniind „calitatea excepțională a întregului ansamblu, care prin toate elementele de muzicalitate poate susține comparația cu cele mai renumite orchestre europene“. Pus în fața acestor aprecieri la unison, ce poți pretinde mai mult? Publicul așteaptă Reluăm discuția. Seria succeselor a deschis-o, după cum știi, Cornel Țăranu cu formația „Ars Nova“, cucerind aprecierile unanime ale celor aflați in sală. Au urmat concertele orchestrei. Să vorbesc despre public? Da, am avut un public excepțional, care s-a lăsat captivat din ce in ce mai mult de interpreții noștri, ajungînd în final să ovaționeze la scenă deschisă orchestra. De altfel, reacția publicului nu ne-a surprins; o așteptam, contam pe ea, fiindcă venea să confirme încă o dată valoarea orchestrei. — Am impresia că nu numai opinia publică muzicală din țară s-a lăsat convinsă de arta interpretativă a Filarmonicii clujene, ci și oaspeții din străinătate care au onorat cu prezența lor festivalul. — Intr-adevăr, am avut plăcerea să fim asistați, uneori, chiar și la repetiții. Dintre cei care au manifestat un viu interes pentru orchestra noastră, am să-l amintesc aici doar pe dirijorul elvețian Paul Kletzky. După ce ne-a cunoscut posibilitățile, oaspetele a declarat că acceptă oricînd, cu bucurie, invitația de a urca la pupitrul Filarmonicii din Cluj. — Să vorbim puțin și despre dirijorii noștri, creatorii „versiunilor strălucitoare“ de care scriu aproape toți comentatorii concertelor. — Amîndoi au fost la înălțime, confirmindu-și valoarea și seriozitatea în abordarea fenomenului muzical. Nu știu dacă mai e cazul să reamintesc că Erich Bergel a dirijat excelent, între altele, simfonia lui Pascal Bentoiu, iar Emil Simon a smuls meritate aplauze cu balada-oratoriu „Miorița“ de Sigismund Toduță. — Cu ce intenții reveniți de la festival? — La București, la Cluj, pretutindeni, publicul așteaptă concerte de calitate. Ne vom strădui să i le oferim. Să iubești muzica Un dialog cu secretarul muzical al Filarmonicii nu numai că devine obligatoriu, dar primește parcă o semnificație aparte în timpul unui festival de importanța celui început la Cluj. Mărturisesc fără ezitări că nu intenționez să mă transform în comentatorul de ocazie al evenimentului. Discuția cu Mihaela Caranica Fulea pornește din dorința mea de a afla ce înseamnă muzica pentru o tînără care, ca puțini alții, ajutați de talent și de șansă, lucrează intr-un post cheie pentru viața culturală a orașului. — Am intrat, așadar, în plină „Toamnă muzicală clujeană“ filarmonica își susține examenul obișnuit și, tot ca de obicei, avem prilejul să-i răsplătim momentele de înaltă artă pe care ni le oferă. Chiar dacă aplauzele sunt culese de interpreți, chiar dacă secretarul muzical rămâne mereu „omul din umbră“ al instituției, într-o măsură succesul este și al lui. Ce calități esențiale pretinde funcția aceasta? — Să iubești muzica. S-o iubești ca un fanatic, și, in același timp, să ai conștiința faptului că lucrezi pentru un public pe care trebuie să-l cunoști, să-l educi, dar mai ales să-l respecți. Drumul spre perfecțiune — Dincolo de tipărirea afișelor și alcătuirea programelor de sală, ce e mai important din ceea ce faceți? — Studiul și lucru pentru orchestră. — Vă referiți la repertoriu? — Și la repertoriu. In plus, am avut aici prilejul să cunosc activitatea unui colectiv de interpreți care și-a câștigat pe merit aprecierile publicului. Repetiția îți permite să urmărești concepția dirijorului, a soliștilor, să vezi efortul îndreptat spre șlefuirea unor imperfecțiuni. Dacă produsul artistic finit este concertul, pregătirea lui rămâne însă, întotdeauna, o școală muzicală interesantă. — Sînt tentat să întreb dacă această obligație (dacă am înțeles bine) de a urmări laborioasa... naștere a unui concert nu este cumva aducătoare de plictis. — Dimpotrivă. Mai ales atunci cînd la pupitrul orchestrei se află o personalitate artistică de primă mărime. In asemenea cazuri, pînă și repetițiile au valoarea unui concert declarat. Am fost puternic impresionată de arta lui Yvry Gitlis, un specialist în interpretarea muzicii contemporane. La noi, Gitlis a interpretat un Paganini, dar într-o manieră atît de modernă, atît de originală, incit părea inedit și fascinant la fiecare repetiție. O cronică pe saptamînă — Un concert există prin el însuși, dar semnificațiile lui, sensurile artei in general și ale muzicii în mod deosebit, se rețin prin comentariu. Un bun comentator fixează într-un tipar ceea ce se pare efemer și traduce în cuvinte ceea ce pare intraductibil. Vă convine modul în care se comentează în presă activitatea Filarmonicii? — Tonul ne este întotdeauna favorabil. Aș dori insă articole mai multe și mai nuanțate, oglindind fidel prezența noastră în viața artistică a orașului. Fără un prea mare efort suplimentar, TRIBUNA ne poate sprijini in acest sens, STEAUA la fel. — Cred că acum, în timpul festivalului, sînteți răsfățații presei. — N-ar fi rău să avem locul cuvenit într-o permanentă cronică a spectacolelor săptămînii. — In sfîrșit, ajunși la capitolul preferințe... — Bach, dintre clasici. Un maestru al tuturor maeștrilor. Apoi Webern și a doua vieneză: Schönberg, Berg. Am preferințe și printre contemporani. Dar, despre toate acestea... — Bine, să lăsăm pe altă dată. Mircea OPRIȚA „TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANA” încă de la început, „Toamna muzicală clujeană" reflectă contrastul vehement al peisajului muzical contemporan. Și chiar dacă numai dintr-un joc al întîmplării pare programatic saltul de aproape trei sute de ani pe care l-am făcut în 24 de ore — de la concertul de deschidere cu Bach-Orchester des Gewandhauses, la cel al formației Ars Novak, faptul in sine rămine un manifest al rodnicului nostru anotimp muzical. Manifest în sensul integrării tuturor valorilor semnificative, clasice și moderne, în circuitul viu al unei culturi care nu-și mai poate permite viciul exclusivismului. Concertul formației Ars Nova — al cărei inițiator și animator e compozitorul Cornel Țăranu — apare programatic și prin voința și forța cu care cea mai tînără generație de compozitori, cu o solidă formație muzicală, afirmă necesitatea înnoirii expresiei muzicale, ca un pendant al sensibilității acute la vibrațiile insolite ale sufletului omenesc proiectat în orizontul agitat al civilizației moderne. Și chiar dacă încă nu ne-am obișnuit să primim soluția kathartică pe care ne-o oferă această muzică, ne-am obișnuit s-o ascultăm. Ceea ce poate însemna foarte mult. Repertoriul formației e puternicul ei argument pentru această orientare. Ici-colo înaintașii din care se revendică — Enescu, dar și un John Cage (un concert prezent cu The wonderful widow of eighteen springs, în care melopeea dulce-monotonă a vocii n-are alt suport, decit ritmul discret bătut pe marginea pianului cu palma, efect de o despuiere ostentativă, totuși de o anumită poezie), cu precumpănire însă compozitori tineri (născuți de prin 1930 încoace), cu o optică nouă, analitică, asupra folclorului — sau tradițiilor — de la care pleacă, unii aderînd la o tehnică neschematică postserială, majoritatea preocupați de expresia nouă a unui nou climat sensibil, în cele două lieduri — 2 Epitaf pe versuri de Ion Caraion după Erza Pound — de Aurel Stroe, un pianist (C. Țăranu) și un cîntăreț (I. Budoiu) fac o adevărată orchestră de cameră cu sonorități expresive și un ARS NOVA mic spectacol — atunci cînd „prepară“ pianul sau își schimbă locurile. Soliloquium de tinărul compozitor budapestan, E. Jenei, pune flautistului (Al. Poduțiu) problemele cele mai dificile, probleme ale tehnicii de emisie și colorit sonor — efectul e straniu, incîntător sau șocant, interpretul stăpînește problemele cu mult meșteșug și înțelegere. Momentul revelator al concertului — Episoade de Vasile Herman. Sonoritățile sale încîntătoare în ineditul lor păstrează reflexele folclorului ancestral, transfigurîndu-le într-o construcție în care simți voluptatea obiectivării sunetului de către un artizan logician. Fără poze, fără ostentație, muzica lui Vasile Herman cucerește. Regreți că e prea puțin cintat și insuficient comentat. Cu Dialoguri , Cornel Țăranu se situează la un pol mai caleidoscopic, mai plin de contraste abrupte și vehemență, decit Herman. Mai capricios și subiectiv,!!! proiectările sale sonore, compozitor și dirijor al formației Ars Nova o marchează programatic și temperamental. Mosaiques sonores de compozitorul sloven Ivo Petric (neoclasic și totodată de orientare postserială, înrudit spiritualicește cu tot ceea ce propagă Ars Nova) și Perspective — piesă pentru 13 instrumente de Tiberiu Olah, cu o scăpărătoare paletă de sonorități și densități sonore suprapune în desfășurare abruptă, au completat programul susținut de excelenți instrumentiști, pasionați de prea dificila explorare tehnică și expresivă a unui univers sonor inedit, în curs de constituire. Activitatea lor de pionieri e de remarcat și de apreciat. In sulă — un public care își refuză manifestările extreme: ascultă atent și vrea să poată evalua, în deplină degajare de vreo idee preconcepută, ceea ce e nou și valabil. Acest public merită elogiul nostru, cu atit mai mult cu cât a învățat să reziste la ceea ce bate la ochi și poate distrage spectacolul acestor tehnici insolite care fură uneori ochiul înaintea urechii. iHe HALEA După minutul 90 . Acum cînd meciul cu U.T.A. a trecut, iar victoria ne-a bucurat foarte mult, se cuvine să privim lucrurile și din punct de vedere critic, în primul rînd despre fazele de finalizare. Este adevărat că au fost înscrise trei goluri, dar tot atît de adevărat este și faptul că lipsa de calm și precizie a dus la irosirea unor situații cum nu se poate mai clare. Să ne amintim faza din minutul 34, cînd de la numai 5 metri Munteanu a ratat incredibil, sau cea din minutul următor cînd Barbu, pătruns în careu a șutat pe lingă Gornea și... poarta goală, în concluzie nu strică deloc ca la antrenamente să se exerseze cît mai mult șutul la poartă. 9 Moldovan nu prea a fost solicitat duminică. Deci nu prea a avut motive să se enerveze și să uite — mai bine zis să nesocotească — o prevedere regulamentară privind degajarea balonului. în minutul 44, de exemplu, el a făcut exact 6 (șase) pași în careu după care a degajat. Noroc că nu l-a observat A. Bentu. Atenție, deci la pași Moldovan ! 0 O surpriză plăcută jocul lui Stincel. A pasat cu adresă și precizie, s-a desmarcat frumos, a realizat cîteva triunghiuri reușite cu Crețu și Uifăleanu, a avut chiar și o acțiune individuală spectaculoasă — într-un cuvînt a debutat cu... dreptul. Prilej de alertă pentru ceilalți coechipieri din linia mediană. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • TONI DASCĂLU Toamna lui 1948. Mare meci la Cluj: „U“ — I.T.A. Vechea tribună de lemn arhiplină. La peluze, om lângă om. Un băț de chibrit să fi vrut să arunci și n-aveai loc. Echipa lui Toni Dascălu și Luca Mircea avea de înfruntat celebrul „11“ arădan, cu vedetele sale de prim rang — Petchowski, Marki, Farmati, Reinhard, Bonyhadi și ceilalți. Apoi meciul a început. După cîteva șuturi de probă, luate în derîdere de Marki, Toni Dascălu și-a reglat tirul și mingile au prins să scuture plasa porții arădane, spre disperarea lui Marki. Unul dintre goluri, Toni Dascălu l-a înscris sus la vinciul sting, cu un șut năucitor de la 30 metri, răpindu-i orice șansă de intervenție lui Marki, în final 5-2 pentru „U“. Mare și de neuitată victorie. Campionii, ingenunchiați la Cluj... ★ Duminică 13 septembrie 1970. Al treilea „examen“ al lui „U“ în noua stagiune fotbalistică. Brîul de beton al tribunelor aproape pline. Explicabil interesul: vizita echipei campioane, U.T.A. și dorința de revanșă a clujenilor, care de doi ani n-au mai cunoscut satisfacția succesului în disputele cu arădanii. Pe culoarul spre vestiare două siluete masive: Mircea Luca și... Toni Dascălu. — Servus Toni. Ce vînt te-a adus pe la Cluj? — U.T.A. — Te încumeți să dai un pronostic? — De ce nu cîștigă „U“ la trei goluri diferență! — Pe ce te bazezi? — Pe Trumpli și pe mine. Sau ai uitat meciul din 1948 cînd am fost „nănașul“ arădanilor? — Așa ceva nu se uită Toni. Deci azi cîștigă băieții. — Sigur. ★ Minutul 78. Uifăleanu, servit de Barbu, trage de la 25 metri și mingea merge ca un trăznet sus la vinclu. — Fain gol — se agită ca un copil Toni Dascălu spre Mircea Luca. Aproape ca și ăla al meu din ’48. — Cum adică, aproape... — Eu am tras de la 30 de metri... — Meciul s-a terminat. Cînd mă văzu, Toni Dascălu nu se rabdă să nu-mi spună: — Am avut dreptate? Nu ți-am spus că azi cîștigăm cu trei goluri diferență? Faină victorie. Ca acum 122 de ani... (v. m.) UIFÄLEANU cronica mărunta. 9 .Recent, Bala și Ioan, domiciliat în satul Răchițele, muncitor la Sectorul de exploatare a lemnului din Valea Someșului, aflat în raza comunei Mărgău, deplasîndu-se în locul numit Lunca Oii a început să taie arbori fără a respecta regulile de protecția muncii. Tăind doi arbori, aceștia s-au accidentat mortal. Duminică, la doua ore după deschiderea restaurantului din parc, cîteva blocuri de gheață așteptau în soare, chiar la intrarea în grădină, obligînd consumatorii să execute echilibristică pentru a putea trece. Dar, traversînd cu bine balta formată prin topirea gheții, comnsumatorii erau așteptați și de o surpriză, berea se servea caldă. " Ieri am primit un telefon la redacție. O gospodină ne-a informat că la unitatea de legume și fructe de pe str. Tu. a tunului, colț cu Budai Nagy. Anomal, vînzarea roșiilor este condiționată de... cumpărarea altor produse. ” Pe str. Napoca, luni. Autoturismul I-CJ-3625, la orele 11, a circulat peste singura balotă rămasă lînga trotuar în urma ploii, stropind trei pietoni. Au-toturismul a trecut mai departe. ? Proprietarul nu le-a cerut nici măcar scuzele de circumstanță. în dimineața aceleași zile autoturismul l-Cj-3625, circulînd în Piața Muzeului, a semnalizat, în stînga, dar a luat-o în dreapta. Un pieton era să fie acei gdentat. 9 Luni, 14 septembrie, între orele 8,30—9 nici o mașină de pe linia nr. 11 n-a oprit în stația Banul Udrea. Situația s-a repetat între 10—11. Mai mulți locuitori ai cartierului Dîmbul Rotund sesizează că transportul pe această linie lasă mult de dorit. 9 în ziuă de 12 septembrie, în jurul orei 17, Igna. Traian, de meserie sudor, domiciliat în Huedin, în timp ce lucra la sudarea unei piese, a fost electrocutat mortal. Cetățeanul Bogăteanu Emil din Cluj ne sesizează că în urma unei greșeli făcute la Oficiul PTTR, la achitarea taxei pentru telefon i s-a pretins cu 60 de lei în plus. Reclamînd greșeala i s-a cerut totuși achitarea plusului, urmînd ca în luna următoare să se remedieze! Totuși, după multe insistențe, greșeala a fost remediată. De ce nu se putea proceda astfel de la început, fără insistențe! Cabinetul județean de partid comunică: In ziua de 14 septembrie a. c. a început cursul de pregătire a propagandiștilor de la toate formele de învățămînt de partid și ideologic din municipiul Cluj. Cursul va avea loc zilele de 16, 18, 21, 23, 25, 28 și 30 septembrie, între orele 17—19, in sala mare din str. Moților nr. 18. Vor participa toți propagandiștii din municipiul Cluj. 16,00 — Deschiderea emisiunii. Fotbal. Dinamo — P.A.O.K. Salonic. (Cupa europeană a orașelor-tîrșuri). Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 17,50 — Microavanpremiera zilei. 18,00 — Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor. 18,30 — Cabinetul economic TV. „Asigurarea și controlul calității produselor”. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20 00 — Concursul și Festivalul internațional „George Enescu". „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă și Balet „5. M. Kirov“ din Leningrad (actul 1). 20,50 — Cronica literară. 21,05 — „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea). 22,00 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al 3-lea). 23,00 — închiderea emisiunii. E3EE25H1 Programul Studioului Cluj MIERCURI, 16 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. „Actualitatea sonora” — informații, comentarii și interviuri la zi. 18,00 — Cu cîntecul și jocul de-a lungul Someșului. 18,15 — Radioreportaj: „în împărăția apelor. Delta" (III); Cu șalupa „Nutria" prin canalele Deltei; Un nou popas la Muzeul Deltei din Tulcea: peștii... pacienți; Un tînăr visător... ghid ! Radioinstantaneu la comandamentul Complexului turistic „Delta Dunării" al Biroului de turism pentru tineret; Invitație în Deltă; dialog cu Oscar Bîra, director al Agenției județene O.N.T. Tulcea. Realizator Constantin Mustață; 18,30 — Interludiu muzical: madrigale; 18,35 — 1 Meridiane literare. Antologie austriacă; versuri și proză de Rainer Maria Rilke, Robert Musil și Hugo von Hofmannstahl. Redactor Horia Budescu. 18,55 — Concert de seară. Ciclul consacrat aniversării bicentenarului ,nașterii lui Beethoven. Cvartetul de coarde opus 127 în Mi bemolmajor. Prezintă compozitorul Dan Voiculescu. JOi. 17 septembrie, 6,00 — Bună dimineața ! program _ mutinal cuprinzînd rubricile „Mărturii contemporane“ de scriitorul Dumitru Mircea și „Semafor" de Teodor Florea, informații utile, prognoza vremii, muzică, filme DRAGOSTE ȘI VITEZĂ — Republica; PROFESORUL INFERNULUI — Victoria; LUCIA, seriile I și II (9; 12; 15; 18; 21) — Arta. DREPTUL DE A TE NAȘTE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — 23 August; FILME PENTRU COPII, ora 9,30; PROFESIONIȘTII, (11; 13,30; 16; 18,30 și 21), cinemascop — Tineretului; MARILE, VACANȚE, cinemascop — Muncitoresc; URMĂRIREA — Steaua roșie. .LHUájng Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Expoziția „Arta populară din Renania“ — în localul muzeului de artă (orele 10—13 și 16-19). Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolygi“ strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15-19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. INSTITUTUL DE FIZICĂ ATOMICĂ ȘCOALA DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ DE FIZICĂ ATOMICĂ Organizează concurs de admitere la specialitatea IZOTOPI STABILI (curs seral) între 25—30 septembrie a.c. din materia claselor IX—XII. Probele de examen sunt: 9 MATEMATICĂ (algebră și trigonometrie) - scris și oral. 9 FIZICĂ (mecanică, electricitate și electromagnetism) - oral; înscrierile se fac la sediul institutului, din strada Donath nr. 59, pe baza unei cereri însoțită de următoarele acte: 9 CERTIFICAT DE NAȘTERE (copie) 9 DIPLOMA DE BACALAUREAT (in original) 9 CERTIFICAT DE SĂNĂTATE CU REZULTATUL ANALIZEI SINGELUI ȘI AL RADIOSCOPIEI PULMONARE. 9 ADEVERINȚĂ DE SERVICIU, CARE SĂ CONȚINĂ ȘI AVIZUL INSTITUȚIEI SAU AL ÎNTREPRINDERII. Se primesc candidați care lucrează în specialități înrudite. (3780) GRUPUL ȘCOLAR SANITAR CLUJ Bulevardul Lenin nr. 7, telefon 1-34-48 anunță că pentru anul școlar 1970-1971, ȘCOALA TEHNICĂ SANITARĂ DIN CLUJ va funcționa cu următoarele profile: • ASISTENȚI MEDICALI • ASISTENȚI MEDICALI DE PEDIATRIE • ASISTENȚI MEDICALI DE LABORATOR • ASISTENȚI DE FARMACIE. înscrierile la concursul de admitere vor avea loc pînă la data de 22 septembrie 1970, ora 15, candidații prezentînd cererea de înscriere însoțită de următoarele acte, într-un dosar plic: · Certificat de naștere în original și o copie (legalizată de școală). · Diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire a liceului (în original). _ Certificat medical eliberat de circumscripția sanitară la care candidatul este în evidență. © Buletin de analiza sîngelui, efectuat cu cel mult trei săptămîni inainte de concurs. ¹ Rezultatul examenului radiologic pulmonar, efectuat cu cel mult 3 luni inainte de concurs. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 septembrie a.c., precedat de o vizită medicală. PROBELE DE CONCURS SUNT URMĂTOARELE: - Anatomia și fiziologia omului (scris și oral) • Chimie (scris) LA SPECIALITATEA ASISTENȚI DE FARMACIE: - Chimie (scris și oral) © Botanică (scris). Se pot înscrie candidați și candidate și din afara județului Cluj, cu obligația ca în baza contractului semnat la intrarea în școală să accepte repartizarea acolo unde există locuri vacante. Școala nu asigură internat și nici cantină. (3764) ANUNȚ! Grupul școlar de materiale de construcții Turda organizează un concurs de admitere, la data de 20 septembrie 1970, pentru școala profesională și ucenicie la locul de muncă, în următoarele meserii: • BETONIST • CERAMIST • OPERATOR GEAMURI • LĂCĂTUȘI» • SUDORI• Absolvenții de școală generală care doresc să participe la concursul de admitere se pot înscrie la sediul școlii, din Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 1. (3718) PREȚURI LA LEGUME ȘI FRUCTE Comisia județeană de prețuri ne face cunoscut că prin decizia nr. 513, din 15 septembrie 1970, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Cluj a stabilit următoarele prețuri pentru comerțul socialist: PREȚURI DE CONTRACTARE: CALITATEA extra S. N. — gogonele kg — 0,60 — Prețul de contractare intră în vigoare la data de 16 septembrie 1970 ora 0. PREȚURI DE VÎNZARE CU AMĂNUNTUL: Prețurile de vînzare cu amănuntul intră în vigoare la dată de 17 septembrie 1970, ora 0, cu excepția roșiilor, a căror prețuri de vînzare intră în vigoare la data de 22 septembrie 1970, ora 0. La restul legumelor și fructelor rănim în vigoare prețurile de vînzare cu amănuntul, comunicate în numărul 7412 al ziarului nostru. *) La aceste produse prețurile de contractare sunt stabilite prin anexa 1 la H.C.M. nr. 508/1969. —• castraveți - cornișon 3—6 cm*) kg i— 5,20 — — castraveți cornîșon 6—9 cm*) kg — 2,85 — — castraveți cornîșon 9—12*) kg — 1,45 — — cartofi de vară* kg — 1,50 1,20 — roșii* , kg 2,35 2,00 1,70 — vinete*) kg 2,10 1,75 1,45 — gogonele kg — 1,00 — — pepeni galbeni kg — 3,30 2,30 MICA PUBLICITATE 9 Vînd dărăci și torcătoare cu 12 fuse. Preț convenabil. Rotaru, satul Pata, județul Cluj. (3798) . Frigider Fram, de vînzare. Strada Brașov 52, între 17—18. 379) . Pierdut geantă, culoare neagră, în stația cap de linie autobuz nr. 6 (strada profesor Marinescu). Găsitorul să o aducă la adresa: colonia Hajongard nr. 5, Măluțan Iosif Matei, Cluj, contra recompensă. (3796) 9 Studenți căsătoriți caută cameră mobilată, intrare separată. Telefon 1 41-13. (3797) 9 Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață, după o grea suferință, a scumpei noastre GUȚIOANA ADRIANA 3 luni înhumarea va avea loc în 16 septembrie 1970, în comuna Vultureni. Familia îndurerată (3812)