Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-21 / 7475. szám

PAGINA 2 FĂCLIA BICENTENARUL COMPOZITORULUI Ori de­ cite ori ne apropiem de muzica lui Beethoven, a­vem sentimentul unei verita­bile ți permanente reînnoiri spirituale, sentimentul unei acțiuni purificatoare, care ne face să ne cunoaștem mai bi­ne. Ascultînd și azi unele din genialele sale lucrări ■— sona­ta ,Patetica, Appassionata, u­­vertura Egmont, simfonia a Treia, a Cincea și mai ales a Noua — avem în față imensa tragedie a celui ce visase în­că de tin­ăr o „solidaritate u­­niversală", care vedea în splendida demnitate morală a maselor un motiv,in plus de a avea încredere în destinul și forța umanității. Avîntîn­­du-se in spațiile nesfîrșite ale muzicii, Beethoven a reușit să sfarme porțile rebele ale ătitor tăine și să legitimeze pentru sine și posteritate uria­șele progrese de conținut și formă. Cu „Eroica“ — după cum se exprimă Romain Rol­land -- „Beethoven a descope­rit un nou continent muzical*. Adevărat Prometeu al muzicii, și a­ inaugurat un nou stil monumental, cu o respirație, o dimensiune și cu o viziune pe măsura miilor de oameni, ...o apoteoză ce înalță pe noi Culmi vechea construcție, o du­ce pe drumuri noi, pe drumul generației „napoleoniene“, a­­dică al generației care a tre­cut prin revoluția de la 1789 — încheie același Romain Rolland. Beethoven a intro­dus în muzică flacăra arză­toare și mistuitoare a marilor neliniști, începutul unei noi epoici­ care va renunța la con­fortul paradisului clasic, pen­tru a se exprima în dezlăn­țuiri furtunoase și tragice atît­­ de complexe în arta stăpînită de el. Originala problematică bee­thoveniană, originea tensiunii și agitației sale dramatice, e­­rbism­­ul și măreția ideilor sale trebuie căutate în Revoluția franceză de la 1789, eveni­mentul cel mai important al epocii sale, care a produs un puternic ecou în sufletul ado­lescentului de 19 ani. Această constatare luminează căile în­țelegerii muzicii beethovenie­­ne, a profundului său mesaj u­­man, strădaniile artistului în luptă pentru ideile eliberatoa­re cărora li se opunea o epo­că frapantă pentru reacționa­rismul ei. Elanul revoluției a schimbat mecanismul sufle­tesc al celor mai înaintați ar­tiști, iar Beethoven a înregis­trat nu numai semnificația, dar și acțiunea spre care se îndrepta umanitatea epocii sa­le. Mărturie a acestor schim­bări ne stau cuvintele lui Gretry care nu se sfiise să re­cunoască: „Dup­ă căderea Bastiliei n-am mai compus muzică în formă de canon; a­­ceasta și pentru că gustul pu­blicului se schimbase, fusese corupt". Intr-adevăr, caracte­risticile revoluției sunt canta­tele, odele, imnurile pentru desfășurarea muzicii în aer li­ber, in cadrul festivităților re­publicane ce se desfășurau cu mare pompă și alai. Cert este că muzica lui Bee­thoven nu poate fi înțeleasă în partea ei cea mai valoroa­să, aceea consacrată marilor probleme etico-sociale, în afa­ra acestei lumi care jubila plină de iluzii, de a-șî vedea în sfîrșit obținută libertatea de la un tribun care le fasci­nase imaginația și care îl in­spirase și pe el în Simfonia a III-a „Eroica". Pentru Bee­thoven, doctrinele revoluțio­nare cu plăsmuirile lor arză­toare au avut o mare impor­tanță. Desigur că și în creația altor poeți sau muzicieni adie vin tul marilor transformări sociale și neliniști personale, dar la niciunul nu răzbate cu atîta forță, la niciunul furia dezlănțuită, gestul superior, prometeie, de a­ a­juta omeni­rea în drumul ei spre fericire, nu se petrece cu atîta în­tensitate. Aspirațiile spre o lume mai bună, mai dreaptă, superioară. Ca și protestul în numele fericirii, omului, dru­mul spre lumină și eliberare, se obțin greu­ întreaga bogă­ție de imagini de o puternică vitalitate, în Opusurile amin­tite, de la intimitatea lirică, contemplarea subiectivă și pâ­nă la patosul revoluționar, de­monstrează o atitudine fermă, o etapă nouă a perfecționării mijloacelor de expresie. Wagner spusese că „arta es­te un drum spre fericire“... Beethoven crezuse la fel, fun­­damentîndu-șî principiile artei sale nu pe perfecționarea for­mală, ci pe principii morale, pe dilemele de conștiință ale timpului său și ale propriei sale personalități în confrun­tare cu viața, Beethoven es­te miracolul clasicismului mu­zical care a îndrăznit să aducă nu numai ceva nou în arta muzicii și s-o amplifice în toa­te direcțiile, dar a sesizat și a intuit în adîncuri, ca nimeni altul, problem­ele spirituale majore ale omului din epoca sa. Firește, Simfonia a IX-a este o utopie, pentru epoca în care a trăit compozitorul, dar consensul ei prefigurat cu ge­nialitate, abia acum devine profund actuală, mobilizînd cele mai progresive forțe ale societății contemporane. La 200 de ani de la naște­rea genialului compozitor, i­­deile și principiile — nu nu­mai estetice, ci și etice — nu­trite în decursul zbuciumatei sale vieți sînt probleme ma­jore ale vieții noastre contem­porane, în fruntea cărora se situează pacea și securitatea omenirii. In tot timpul Se­siunii jubiliare a O.N.U., de la tribuna căreia a luat cuvin­­­tul și șeful statului român, am trăit cu sentimentul și cre­dința că acest organism inter­național, care simbolizează mărețele idealuri ale lumii contemporane, nu numai că își revendică o parte a mesajului beethovenian incorporat în fi­nalul Simfoniei a IX-a: „In­­frățiți-vă popoare, îmbrăți­­șați-vă milioane“, sub aripa dulce a bucuriei, dar și che­­marea la luptă împotriva for­țelor întunecate, dușmănoase lumii libere. In finalul­ Sim­foniei a IX-a Beethoven se ex­primă cu încredere nestrămu­tată în victoria omului, în marșul său spre mai bine. Iată de ce Lunacearski îl considera pe Beethoven „un­­ precursor al muzicii pe care o va dez­volta probabil revoluția noas­tră proletară. Beethoven es­te mai aproape de ziua de azi și de mîine, mult mai intim apropiat decât vecinii crono­logici din ultimele decenii — este un vecin al artei socia­liste“. Această afirmație re­zidă și în faptul — mereu con­fruntat cu noi înșine — că e­­thosul muzicii sale și m­ai ales al Simfoniei a IX-a ne impre­sionează , și ne copleșește ne­contenit în sala de concerte cu imensele ei semnificații con­temporane. Gh. MERIȘESCU »mm IMEMME ÎN MUZICA LUI BEETHOVEN 50 DE ANI DE LA PRIMUL CONCERT SIMFONIC LA CLUJ Acum 50 de ani, afișele și­ cronicile timpului anunțau astfel, evenimentul: „Miercuri, 10 Noiemvrie 1920 va avea loc primul CONCERT SIMFONIC sub conducerea maestrului JEAN BOBESCU, cu următo­rul program: 1. Beethoven: Uvertura din opera Egmont, 2. Beethoven — Simfonia IV, 3. Verdi: a) „Credo“ monologul lui Ja­go din „Othello“, b) A­­rta cea mare a lui Renato din „Ballo in Maschera“ cintate de Dl. Gr. Teodorescu. 4. Oldest: Suita „Feer Gynt“: începutul la orele 8 seara precis. Odată cu începutul audițiu­­nii ușile sălei se inchid“. După succesul concertului, tânărului Jean Bobescu i se făcea in presă următorul portret­: „Senin, cald și comu­nicativ, plin de exuberanță, a ciștigat repede sufletele ce­lor pe care ii conduce cu un simt muzical care vibrează cu intensitate fiecare frază din marii compozitori. Gesturile de conducere, expresia feței, exteriorizează cu exactitate ceea ce spune muzica și in­dică executanților interpreta­rea pe care ei o simt desă­­vîrșit. Corespunzătoare compo­ziției". Din 1920 pînă azi viața muzicală a Clujului s-a Îm­bogățit, cu noi valențe, reprezentate strălucit prin cele două Opere: Filar­monică, Conservator și Li­ceul de muzică. Activitatea simfonică cunoaște o eferves­cență unanim recunoscută în țară și in străinătate, prin prezența Filarmonicii de Stat, principalul motor al simfonis­mului la Cluj. Concertul jubiliar de astă seară și mîine dimineață ii are ca oaspete de seamă pe același maestru Jean Bobescu, astăzi profesor emerit și artist al po­porului, care in urmă cu 50 de ani, marca începutul unui drum, continuat apoi cu atîta strălucire și abnegație de An­­tonin Ciolan și școala sa. Concertul jubiliar dirijat de Jean Bobescu, cu colaborarea violoniștilor Ștefan Ruha și Andrei Ágoston are următo­rul program: Uvertura la opera „Tanhauser“ de Wag­ner, Simfonia spaniolă de La­­lo și Simfonia a IV-a de Ceaikovski, începutul la orele 7 jumă­tate seara precis. M.C.F. Jean Bobescu ,,Decada cărții românești”- 20-29 noiembrie Editura „DACIA“, scriitorii și cititorii săi In cadrul „Decadei cărții românești“, Editura „DACIA“ și-a propus să organizeze o serie de întilniri ale cititori­lor cu scriitori ale căror cărți au fost recent tipărite de edi­tura clujeană. Cititorii vor a­­vea ocazia să cunoască mai îndeaproape preocupările, pla­nurile scriitorilor și editurii, să se informeze asupra­ ulti­melor apariții in Editura ..DACIA“ și să... primească autografe. Astăzi, la Sibiu, editorii­­critici literari Alexandru Că­­prariu, directorul Editurii „DACIA“, și Mircea Tomuș vor prezenta cititorilor sî­­bîeni " Cărți. De mult te-am iubit, ediția in limba germa­nă, de Zaharia Stancu, și Glose de Mircea Zarin, pre­cum și pe autorii lor. La Cluj, in 24 noiembrie, ora 18, la Librăria „Univer­sității", Mircea Tomuș, Virgil Ardeleanu și Ion Lungu îi vor prezenta cititorilor pe Nicolae Balotă cu Urmuz, Ni­­colae Mărgeanu cu Romanul care ucide, Ion Negoițescu cu Însemnări critice și Dumitru Isac cu Frumosul în filosofia clasică greacă. La Bistrița, în 25 noiem­brie, Mihail Triteanu, redac­­tor-șef al Editurii­ „DACIA“ îl va prezenta pe Domițian Cesereanu, autorul volumului de critică Ipostaze, iar Domi­țian Cesereanu — pe Vasile Rebreanu și Negoiță Irimie, autorii volumelor Securi pen­tru funii și Patima ciocîrliei. In 26 noiembrie, la Libră­ria „Mihail Sadoveanu" din București, vor fi prezentați cititorilor Zaharia Stancu, Ion Brad și Nicolae Mărgeanu, autorii volumelor Ce mult te-am iubit, Orga de meste­ceni și Romanul care ucide. Ieri după-amiază, la Alba- Iulia, Mihail Triteanu, redac­­tor-șef al Editurii „DACIA“, a avut o întîlnire cu citito­rii... întâlniri similare ale re­prezentanților editurii cu citi­torii­­— în cadrul cărora va avea loc un schimb de opinii, va fi prezentat planul edito­rial pe 1971, vor fi notate preferințele și sugestiile Citi­torilor — vor mai avea loc la Timișoara, Sf. Gh­eorghe, Craiova, Reghin, Baia Mare, Satu-Mare. ÎN ATENȚIA CELOR CE STUDIAZĂ ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI A MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI ÎN CADRUL INVĂȚĂMÎNTULUI DE PARTID (1970-1971) Revistă „Anale de Istorie” va deschide, incepînd cu nr. 6/1970, o rubrică permanen­tă, intitulată: In ajutorul celor ce studiază istoria Partidului Comunist Român și a miș­cării muncitorești din România. Rubrica va cuprinde un ciclu de consultații în care vor fi expuse problemele din tematica orienta­tivă pentru invățâmîntul de partid (1970— 1971), apărută in revistă „In ajutorul pro­pagandiștilor“, nr. 9—10/1970, pe următoare­le teme mari: 1. De la începuturile mișcării muncitorești și pină la crearea P.C.R. (in nr. 6/1970); 2 Mișcarea muncitorească între anii 1921 șî 1933 (in nr. 1/1971); 3. P.C.R. în fruntea mișcării antifasciste. 1934—1944 (in nr. 2/ 1971); 4. Desăvîrșirea revoluției burghezo-demo­cratice și trecerea la revoluția socialistă (în nr. 3/1971). In afară de acestea, la finele fiecărei con­sultații vom insera o bibliografie cu studii și articole apărute în „Anale de Istorie“, incepînd cu anul 1967. Specificăm că revis­ta poate fi consultată la bibliotecile Comite­telor de partid și la toate bibliotecile mai importante din orașe și comune mai mari. De la caz la caz, în bibliografie vom re­comanda și unele lucrări sau capitole care pot fi folositoare unor studii mai complete, îndeosebi pentru propagandiști. În vederea procurării la timp a revistei „Anale de Istorie". REÎNNOIȚI ABONAMEN­TELE. Abonamentele se fac la oficiile poș­tale, prin factorii poștali și difuzorii din în­treprinderi, instituții și de la sate. Prețul unui abonament pe un an — 36 lei. 4 eroruca măruntă . Transcriem cu exactitate citeva formulări tipărite in­tr-un catalog recent apărut al unei expoziții: „Uniunea ar­tiștilor plastici AL (!) R.S.R., filiala Cluj, Fondul plastic Cluj“... și „Binevoiți a vizi­ta EXPOZIȚIA DE GRAFICA ORGANIZAT (!) de... Cluj în (!) galeria mică a Fondu­lui (!) Plastic (,) din Piața Li­bertății (,) nr. 14 Cluj. Des­chisă in luna noiembrie 1970, zilnic între orele 8—13, 17—­­20 (!!!). Comentariile le lăsăm în seama conducerii filialei din Cluj a UNIUNII ARTIȘ­TILOR PLASTICE , Sudorul Horga Emil, de la I.C.S. Alimentara Turda, a provocat un incendiu la maga­zia frigotehnica a depozitului de produse alimentare, din cauza nerespectării regulilor tehnice de sudare. „ Am intrat în magazinul de mezeluri din Piața Liber­tății, ne scrie M. Tudor­ Mol­­dovan. Vînzătoarea m-a son­dat politicoasă asupra prefe­rințelor. O surpriză plăcută, de care dorim să aibă parte cit mai des, toți cumpărătorii. 0 In cartierul Gheorgheni s-a deschis în luna iulie a.c. un magazin al I.A.S. bine a­­provizionat, ne informează Ștefan Miloiu. Totul ar fi bi­ne dacă s-ar afla o modalitate de a fi serviți mai operativ in acest magazin. O Ladă Ana, domiciliată în Cluj, a lăsat focul aprins în sobă. S-a aprins planșeul vertical și acoperișul locuinței. Pagubele și le suportă singură de data asta. După cum, sin­gură este vinovată de provo­carea incendiului. comb­inuL a . Știați că în Piața 1 Mai și în fața Combinatului textil Someșul. Bulevardul Lenin 77 sunt rulote cu produce textile de calitate superioară, modele moderne, culori asor­tate, rămase de la export. Rulotele sunt deschise între orele 10:16, în fiecare zi de lucru. Găsiți tricotaje pentru toate virstele. (4842) AGENȚIA JUDEȚEANĂ CIT. CLUJ Dispune de locuri la PREDEAL, cu cazare în vile confortabile, de la 3 zile în sus, pînă la data de 15 decembrie 1970. ★ S-au pus în vînzare locuri la odihnă și tratament cu preț redus la toate stațiunile. ★ Incepînd din 25 noiembrie a.c. se pun în vînzare locurile pentru Revelion la unitățile din țară și din județ. ★ / Pentru trimestrul I 1971 au început înscrierile la excursiile în: R P. BULGARIA, R. S. CEHOSLOVACA, R. D. GERMANĂ, (Tirgul Internațional de la Leipzig), R. P. POLONĂ, U.R.S.S. și R. P. UNGARĂ. (4860) COMBINATUL TEXTIL CLUJ Bulevardul Lenin nr. 77 Angajează prin concurs, un specialist în probleme de psihologie industriala. Candidații la concurs se vor adresa, pentru relații și tematica de concurs, la serviciul p­e­r­so­­­al -î­n­vă­ță­m­î­n­t din cadrul combinatului, Bulevardul Lenin nr. 77. Concursul va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1970, ora 9, la sediul Combinatului. (4856) MICA PUBLICITATE 6 Mobile, aparat de radio, televizor și articole casnice, urgent de vînzare. Foctor, stra­da Petuniei, bloc VII, scara D., apartament 44. (4835) • Ofer apartament 3 ca­mere confort, casă familiară, dependințe, curte, grădină. Cluj, strada Drapelului 1. Cer apartament 2 camere, plus o garsonieră, sau 3 camere. (4852) • Solicit in schimbul lo­cuinței mele centrale, compu­să din 2 camere confort în bloc, o locuință compusă din 3—4 camere mari. Oferta pe adresa: Michael Belgrader, căsuța poștală 36, Cluj I. (4854) • Ofert ,în plin centru, 2 camere (39 mp), cu intrare se­parată, cu accesorii mari în folosință comună. Cer două camere 40 mp și bucătărie, eventual locuință de bloc cu 2 camere. Informații: telefon 1-39-54, intre orele 10—14, (4790) 9 Cu adîncă durere anun­țăm moartea scumpului nos­tru soț, tată, bunic, unchi și rudă-MIRON AUREL, în etate de 71 de ani. înhumarea in ziua de 21 noiembrie 1970, ora 14,00, de la domiciliu, Cluj, strada Flo­­rești 91. Familia îndurerată E2525 SEE3 T­iv 'im 21 NOIEMBRIE: soarele răsare 7.19, apune 16,43. ROMÂNIA: 188? — A murit scriitorul Petre Ispi­­r­escu (n. 1830). 1895 — S-a născut cântărețul Traian Grozăvescu (m. 1927). FRAN­ȚA: 1604 — S-a născut Francois Marie Arouet Vol­taire, filozof și scriitor (m. 1778). tv In jurul orei 8,30 — Transmisiune de la Sofia a plecării sure untice a dele­gației de partid și guverna­­mentale a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, care a făcut o vizită ofi­cială de prietenie in Repu­blica Populară Bulgaria. 17:00 — Deschiderea emi­siunii. Emisiune in limbă germană. 18,10 — Publicita­te. 18,35 — Bună seara, fe­te ! Bună seara, băieți!. E­­misiune de Maria Moscu și Eugen Todoran. 19,15 — Pu­blicitate. 19,20 — .­1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Handbal: România — Iugoslavia (mas­culin) — repriza a 2-a: Transmisiune de la Cluj. 20,30 — Tele­enciclopedia. 21,30 — Film serial „In­coruptibilii“ —• „Coniacul de Bouverais“. 22,30 — Comici vestiți ai eerariului: Char­iot. 22,60 — Telejurnalul de noapte. 23,00 — Cîntec de dor — Transmisiune de la restaurantul „Bucur“. 23,30 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj SIMBATA. 21 noiembrie, 17,45 — Deschiderea emi­siunii. Actualitatea sonoră — știri, comentarii și interviuri la zi. 18,00 — Anima-disc. Noua ediție a emisiunii vă prezintă citeva dintre cele mai critate melodii în vara și toamna lui 1970. 18,30 — Universitaria. Redactor Adriana Călian; 1­8,50 — U­­morul­­ de la A la Z: Meda­lion Dorel Vișan; 19,10 — Interludiu, muzical; 19,15 — 150 de ani de la nașterea lui Fr. Engels; 19,23 — Transmisie in direct de la „Trofeul Gărpați“. Gra­nic­­reporter Constantin Mustața, DUMINICA, 22 noiembrie: 7,30 —­ Album cultural Re­alizator Dumitru Vîrtîc; 7,50 — Unda preferințelor 1— muzică ușoară cerută de as­cultători; 12,00 — 13,00 — Transmisii sportive in di­rect teatru Teatrul Național Cluj (20,30): UN VIS DIN NOAP­TEA MIEZULUI DE VARĂ. Abonamentul S 3. Teatrul Maghiar de Stat (20,00): ȘAPTE CA­N­DASME. Opera Maghiară de Stat (15,30): CARMEN. filme SUNETUL MUZICII (pa­noramic) —­ 8; 12; 16; 20 — seriile I și II — Republica; MAYERLING, cinemascop, seriile I și II (9; 12; 15; 18; 21) — Victoria; TE IUBESC, TE IUBESC (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. FILME PENTRU COPII (Ora. 11); ÎNTÎLNIRE LA VECHEA MOSCHEE, cine­mascop­a Tineretului: FRAȚII S­AROIAN, (Ora 9, 6; 13,30; 16; 18,30; 21) — 23 August; SALARIUL GROAZEI (9, 12; 15; 18, 21) — Muncito­resc; NOUL ANGAJAT —Stea­ua roșie, Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—­18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2­­9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății, nr. 28, închis pen­tru renovare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, este închis pen­tru lucrări de organizare. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, zilnic între 9—19. Serele deschise zilnic intre orele 9—17. m JLt ________ (4846) • Cu adîncă durere anun­țăm încetarea din viață a scumpei noastre mamă,­ mă­tușă și soră TEREK­ANICA, pensionară, in vîrstă de 81 ani. Înmormântarea in ziua de 21 noiembrie 1970, Or­a 12,30 de la capela nr. 1 a Cimitiru­lui central, Familia îndurerată (4867) LOTO Tragerea din 20 noiem­brie 1970. Extragerea I: 1, 82, 2, 14, 7, 11, 3­0, 85, 52. Fond de premii: 553 120 lei. Extragerea a­ II-a: 66, 22, 42, 74, 88, 55, 76. Fond de premii: 408 305 lei. întreprinderea de rețele electrice CLUJ Anunță consumatorii săi din orașul Cîmpia Turzii și localitățile aparținătoare acestui centru că facturile de energie electrică neachitate la domiciliu pot fi achitate la casieria centrului, care are următorul orar: • LUNI: 7—9 și 17-18. • MARȚI: 7-10. • MIERCURI: 7-10. • JOI: 7-9 și 17-18. • VINERI: 7-11. • SIMBATA: 7-9. Pentru a evita pierderea de timp este indicată plata facturilor la domiciliul abonaților, cu ocazia citirii con­toarelor. (4830) ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICĂ A JUDEȚULUI CLUJ Piața Libertății nr. 24 anunță organizațiile socialiste deținătoare de apara­tură de proiecție și sonorizare cinematografică pentru film cu bandă de 16 și 35 mm, că pînă la data de 1 decembrie 1970 încheie contracte pentru reparații de toate gradele pe anul 1971. Informații la serviciul tehnic, telefon 2-31-00 și 1-13-88. (4857) ÎNTREPRINDEREA JUDEȚEANĂ DE CONSTRUCȚII MONTAJ ALBA angajează de urgență: • MACARAGII autorizați de I.S.C.J.R. pentru maca­rale turn pînă la 10 tone. Condiții de salarizare conform H.C.M. 914/1970. Se asigură cazare gratuită și masă contra cost. Doritorii se vor adresa I.J.C.M. Alba, serviciul sala­rizare, strada Trandafirilor nr. 16 Alba Iul­ia, telefon 15-57 sau 13-65. (4827) PRODUCĂTORI! INDUSTRIA LAPTELUI CLUJ, prin centrele și punctele de colectare din comune și sate, încheie contracte pen­tru livrarea laptelui, în condiții de preț foarte avan­tajoase, precum și acordarea de furaje concentrate la preț de stat. In perioada 1 noiembrie — 30 aprilie, prețurile de cumpărare sunt următoarele: 1 Lapte de vacă cu 3,5 la sută gră­sime lei 2,20/litru I Lapte de bivoliță cu 7 la sută gră­sime lei 3,75/litru Producătorii contractanți vor putea cumpăra la preț de stat furaje concentrate (tărîțe) după cum urmează: • In perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, eite 0,200 kg pentru un litru lapte de vacă cu 3,5 la sută grăsime și 0,400 kg pentru un litru lapte de bivoliță cu 7 la sută grăsime. • In perioada 1 ianuarie - 30 aprilie cîte 0,300 kg pentru un litru lapte de vacă cu 3,5 la sută­ grăsime și 0,600 kg pentru un litru de lapte de bivoliță cu 7 la sută grăsime. (4559) m­are program dE VARIETĂȚI IN FIECARE SEARĂ la RESTAURANTUL METROPOL ora 22.30-23.30 RESTAURANTUL BAR MELODY ora 24-01 rețineți locuri TELEFON: 1-60-40 DIN TIMP! (4845)

Next