Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-18 / 7446. szám
3 /u PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 6 pagini 30 bani Anul XXVI Nr. 7446 • Duminică 18 octombrie 1970 • LA SFIRȘITUL EPOCII OPTIME DE SEMĂNAT Pe terenurile destinate snsămințărilor mai foșnește porumbul. De ce? Pe măsurâ ce toamna devine tot mai tîrzie, eforturile din fiecare unitate se cer îndreptate spre terminarea lucrărilor în cîmp, în unele unități agricole cooperatiste însă aceste lucrări se desfășoară intr-un ritm cu totul nesatisfăcâtor ca și cum ne-am găsi într-o perioadă de început de toamnă... Deși consiliile de conducere și specialiștii au fost puși în stare de alertă, atrăgîndu-li-se atenția că în perioada următoare se așteaptă o evoluție nefavorabilă a timpului, se pare că asemenea îndemnuri și sfaturi, în unele cooperative agicole. .. nu au găsit ecoul cuvenit. Am vizitat, la mijlocul acestei săptămîni, mai multe cooperative agricole de producție din zona de cîmpie a județului: Viișoara, Boian, Ceanu Mare, Frata, unități care au de însămînțat mari suprafețe cu grîu și de recoltat porumbul de pe sute și sute de hectare. In fiecare din acestea însă, însămînțatul griului și orzului de toamnă este deosebit de rămas în urmă; în cîmp se mai găsesc încă mari cantități de sfeclă de zahăr netransportate, iar recoltatul porumbului pentru boabe abia a început. Cum explică conducerile cooperativelor agricole, președinții și specialiștii acestora întîrzierea recoltării porumbului ca și stadiul deosebit de rămas în urmă în care se găsește însămînțatul griului și orzului? Am primit fel de fel de justificări, dar care nu duc la... grăbirea strîngerii recoltei și a însămînțărilor. La cooperativa agricolă din Viișoara, din 510 hectare prevăzute a fi însămînțate cu grîu și orz, pînă la mijlocul acestei săptămîni nu erau însămînțate decît 188 hectare, iar porumbul nu a fost recoltat decît pe 80 de hectare din 247 pe care urmează să fie însfimînțat grîul. — Avem în afară de suprafața însămînțată pînă acum 137 de hectare de teren eliberat, din care peste 50 de hectare sînt arate — ne spunea inginerul șef al cooperativei din Viișoara, tov. Valentin Ciupercescu. Incepînd de ieri lucrăm la arat cu 11 tractoare din cele 13 pe care le are în dotare secția I.M.A. Prin intensificarea ritmului la recoltarea porumbului boabe — în primul rînd de pe tarlalele ce urmează să fie însămînțate cu grîu — și prin măsurile luate ca tractoarele să lucreze de la 6 dimineața pînă la 7 seara, rămînerile în urmă vor fi recuperate în cel mai scurt timp. Mult rămas în urmă este însămînțatul cerealelor păioase de toamnă și în celelalte unități vizitate. La cooperativa agricolă din Boian nu au fost însămînțate pînă la mijlocul acestei săptămîni decît 164 de hectare din 410 ha, la cea din Ceanu Mare abia 240 din 880 ha, iar la cea din Frata 220 de ha din 750. Pe sute de hectare pe care urmează să fie însămînțat grîul de toamnă și orzul mai foșnesc lanurile de porumb. La cooperativa agricolă din Boian au fost stabilite să fie însămînțate cu grîu — avînd ca plantă premergătoare porumbul — 130 de hectare; la Ceanu Mare și Frata cîte 300 de hectare. Dar la Boian și Ceanu Mare recoltatul porumbului nici n-a început, iar la Frata au fost recoltate abia 35 de hectare. — Pînă acum am fost ocupați cu recoltatul sfeclei de zahăr, cartofilor și cu însilozatul furajelor — încerca să motiveze tov. Simion Drăgan, președintele C.A.P. Boian, rămînerile în urmă ce există la însămînțat și la recoltatul porumbului. Dar cu toate că brațele de muncă, după „spusele“ președintelui, au fost ocupate cu asemenea lucrări, recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 63 de hectare încă nu era încheiat, iar transportul acesteia de pe cîmp nu s-a făcut decît în mică măsură. In același timp, din 600 de tone de siloz planificate se realizase abia 400 de tone. „Motive“ asemănătoare au fost invocate și de tov. Nicolas Suciu, președintele C.A.P. din Ceanu Mare. Cu deosebirea că din discuția avută cu dînsul a reieșit o foarte slabă cunoaștere a sar V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) Doamna. Scurtul popas al aurului cules din lanurile de porumb, Înaintea drumului spre pătule Fotografia! K. NEGREA „Omul contemporan și tehnica modernă” In condițiile actuale, de dezvoltare impetuoasă a științei și tehnicii, omul contemporan se definește mai mult ca oricînd prin preocupările sale de „homo sapiens“ — de om cugetător, capabil de realizări spectaculare, cu implicație hotărîtoare în viața societății moderne. Se cuvine să menționăm din acest punct de vedere remarca pe care o făcea recent o revistă științifică, referitor la faptul că ultimii 30 ani, potrivit statisticilor internaționale, au adus descoperiri și realizări tehnice mai multe decît toată istoria omenirii, că progresele tehnicoștiințifice pătrund într-un ritm „explosiv“ în cele mai diverse sectoare ale activității umane. In acest context, al stimulării căutărilor creatoare, un rol tot mai important îi revine propagandei tehnice, informarea specialiștilor, și nu numai a lor, cu noutățile dintr-un domeniu sau altul de activitate, cu perspectivele de dezvoltare și de înnoire a producției, se pune astăzi cu deosebită acuitate. „A trăi activ, remarca Norbert Walner, creatorul ciberneticii, înseamnă a trăi avînd informații corespunzătoare“. Or, „homo sapiens“ nu se poate realiza, nu poate devansa căutările sale, dacă nu știe permanent ce e nou în domeniul în care lucrează, în specialitatea sa. Unor asemenea nevoi și preocupări ale diverselor categorii de salariați din unitățile economice ale județului Cluj răspunde și ampla acțiune de propagandă tehnico-științifică intitulată sugestiv: „Omul contemporan și tehnica modernă“, inițiată de Consiliul județean al sindicatelor, în colaborare cu Comitetul județean U.T.C. și Cabinetul pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii. Această acțiune, care se desfășoară pe o perioadă mai îndelungată de timp, cuprinde aproape toate întreprinderile din județ. Planul de manifestări întocmit cu concursul unor specialiști din întreprinderi, din institutele științifice și de învățămînt superior însumează o varietate de forme de difuzare a noutăților tehnico-științifice, a unor metode și procedee eficiente de lucru, de stimulare a activității creative a colectivelor de salariați, pentru rezolvarea unor probleme de primă importanță privind creșterea producției și a productivității muncii, gospodărirea și valorificarea superioară a materiilor prime, ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. Sînt astfel prevăzute simpozioane, sesiuni tehnicoștiințifice, consfătuiri, schimburi de experiență, conferințe, întîlniri ale specialiștilor din întreprinderi cu oameni de știință și altele. O mare parte din manifestările programate în lunile din urmă au avut deja loc, în întreprinderi și pe ramuri de producție. La Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, de exemplu, a avut loc un schimb de experiență în care s-a dezbătut de către inovatori, de ingineri, tehnicieni și maiștri aportul mișcării de inovații și raționalizări la sporirea producției și productivității muncii. Preocupările privind valorificarea superioară a masei lemnoase au constituit temOPREA (Continuare în pag. a ll-a) CC601 pC<N ...NAIVITATE Am asistat într-o seară la o discuție foarte aprinsă, într-o societate foarte distinsă, la o șuetă savantă dintr-o casă foarte înaltă (la figurat). Țin să precizez că eu nimerisem acolo dintr-o eroare, datorată celui mai tînăr preopinent, care crezuse că voi putea să-i susțin aserțiunile, în calitatea mea de gazetar, adică de presupus om bine informat. Polemica pornise de la o emisiune a Televiziunii — „întrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă“. Tînărul meu prieten susținea o idee — ați ghicit ! — cam îndrăzneață, riscantă chiar, pentru un om serios. — Totul nu e decît invenția unor condeie delirante de reporteri în goană după senzațional !... Care, din păcate, găsesc credit la oameni de la care speram mai multă probitate și spirit critic în analiza unor teorii fanteziste — spunea domol decanul de vîrstă al convivilor. — Dar există relatări ale unor oameni de știință de a căror onestitate nu se îndoiește nimeni, fotografii... — False, trucate ! — Toate?! Chiar și cele ale unor foruri științifice și paraștiințifice? — Basme ! — Totuși, sunt fenomene stranii, fapte neîndoielnice, care nu pot fi explicate decît... — Domnule coleg, legile științei ne îndreptățesc să afirmăm cu cugetul împăcat că toate astea nu sînt decît absurdități. Sîntem oameni serioși și nu avem dreptul să acredităm afirmațiile unor indivizi care nici nu sînt oameni de specialitate. — Dar o asemenea știință încă nu există, acum se inventează — de unde să fie specialiști,de vreme ce astfel de probleme nu s-au pus pînă astăzi?! De vreme ce există „întrebări la care nu s-a răspuns încă“?... — Li se va răspunde, dar nu cu naivitatea dumitale, dragul meu. Și, în plus, un om de știință — orice om, în ultimă instanță, așa ca noi, care nu sîntem specialiști în acest domeniu — omul trebuie să știe mai întîi ce întrebări se pot pune... — După cîte înțeleg — am intervenit eu, cu totul neinspirat, gasind ca orice gazetar prea curios și stîrnind resentimentele acestor simpatici interlocutori —, dacă înțeleg bine, „există întrebări care se poate, și întrebări care nu se poate“... — Da de unde ! — mi-a răspuns cu naivitate amicul meu. Toate întrebările „se poate*! — Crezi?! — l-am întrebat, și nici astăzi nu știu care dintre noi este naivul.Ilie CALIAN 4 Vizita președintelui NICOLAE CE in California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament, destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Huber Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta Agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U. A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale; în semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotăra țara noastră, președintele Consiliului de Stat, personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia foc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat Uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipament pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex“. La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordoîn localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation". James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere în continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. nate ale activității tehnice și economice. Uzina „Memorex“ fabrică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informațiile și le notează direct pe microfilm și centrale de recepționare și transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabricație, președintele Ceaușescu s-a interesat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice dle(Continuare in pag. a VI-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex” din Santa Clara cadran politic Prima ediție vine are paciența să parcurgă presa străină ori să asculte posturile de radio, va avea plăcuta surpriză să vadă tipărit sau să audă numele Capitalei românești, București, legat de inaugurarea primei ediții a Tîrgului Internațional. Ideea unanimă a gazetarilor este că Tîrgul Internațional din București reprezintă, în primul rînd, o mărturie a drumului României pe linia dezvoltării industriale, a modernizării tehnologice și colaborării comerciale internaționale de largă posibilitate. Drapelele a 27 de state din patru continente flutură azi în Piața Scînteii, consemnînd marea competiție economică dintre industrii și firme prestigioase. Oameni de afaceri și specialiști, un număr impresionant de ordinul miilor, sosesc zilnic pe porțile larg deschise și primitoare ale Bucureștiului. Este greu de imaginat ce sentimente îl stăpînesc pe vizitator în largile spații ale tîrgului, cînd întîlnește standul românesc. Peste 1300 de produse, realizate la exigențele nivelului mondial, atestă justețea politicii de industrializare a partidului nostru și ne situează într-un loc de prestigiu în manifestările economice mondiale. Potențialul nostru economic este astăzi viguros, demn de strădaniile unui popor harnic și liber, care numai într-un sfert de veac a impus un ritm de progres rar întîlnit. S-a scris mult și se va mai scrie despre această manifestare internațională. Ne umplu de mîndrie cuvintele elogioase și realiste la adresa noastră. O asemenea mîndrie este justificată pentru că toate acele imnuri tehnice de pe 19 500 mp sunt rodul mîinilor, minților, ingeniozității creatoare ale noastre. Noi toți ne simțim autorii lor. Și dacă reținem că din Cluj participă cu exponate „Tehnofrig“, „Carbochim“, „Metalul roșu", „Unirea“, „Libertatea“, „Clujeana“ și alte întreprinderi, trebuie să recunoaștem că sîntem și mai îndreptățiți să fim mîndri. Intrat în circuitul mondial, cu o bogată participare încă de la prima ediție, Tîrgul Internațional București întărește eficiența uneia dintre cele mai frecvente practici în relațiile dintre state, schimburile comerciale, tehnice și științifice fără nici un fel de interdicții. Următoarele ediții vor marca, fără îndoială, efectele pozitive ale confruntării. O instituție accesibilă Audiențele au fost instituționalizate. La toate nivelele activității politice, de stat și economice, conform unor principii și legi riguroase, cetățenii au dreptul să reclame anomalii de interes public, să sesizeze situații, să ceară sprijin în rezolvarea unor probleme obștești, de muncă sau de interes personal. Dacă organele de partid și ale puterii de stat au introdus în practica muncii zilnice audiențele și rezolvă operativ cele mai variate probleme, există, de asemeni, întreprinderi și instituții care au adoptat același stil de muncă; altele sînt însă pîndite de formalism și superficialitate, de nereceptivitate și birocrație. întrucît numeroși cititori ne sesizează deficiențe în sistemul de audiențe, mai ales la locul de muncă, este util să atragem atenția celor care acordă audiențe, că această instituție trebuie să fie accesibilă tuturor, dar nu numai accesibilă, ci și potențial eficientă. Ne întrebăm cum pot decurge audiențele unui director de la care majoritatea salariaților ies furioși sau, uneori, plîngînd? Or, în altă ordine de idei, cît de oportune mai sînt sesizările unor salariați asupra unor probleme de producție dacă ei trebuie să aștepte „ziua de audiențe la director"? Sau ce impresie produce asupra celui care cere audiență discrepanța dintre asigurările verbale și soluțiile practice total diferite? Un cititor ne COMENTATOR (Continuare in pag. all-a) Produse românești pentru export Pavilionul U.F.S.S. DRUMUL AFIRMĂRII UN NEÎNTRERUPT DIALOG CU VIITORUL In suplimentul duminical: o anchetă cu tineri și sfătuitori ai lor din Cluj IN ATENȚIA ABONAȚILOR TELEFONICI Intr-un interviu cu tovarășul NERTAN TEOFIL, șeful Oficiului municipal de poștă și telecomunicații, publicat în urmă cu cîteva zile, promiteam cititorilor noștri să le furnizăm noi amănunte în legătură cu exploatarea aparatelor telefonice. Ieri dimineață, tovarășul Nertan ne-a comunicat că datorită lucrărilor foarte avansate din centrala telefonică automată, abonații care au numărul de apel incepînd cu cifra 3 pot folosi rețeaua telefonică interurbană. Pînă în prezent, de acest lucru beneficiau doar abonații ale căror telefoane aveau primele numere 1 și 2. întrucît lucrările nu sunt complet terminate, s-ar putea să existe în primele zile anumite neplăceri în exploatarea aparatelor, care însă vor fi remediate în cel mai scurt timp. Jurnal indiscret: „BARMANUL”... Indiscutabil, Ospătarul, barmanul, cu alte cuvinte lucrătorul din comerț trebuie să fie la dispoziția clientului și nu invers. Adevărul, cunoscut de cînd lumea, se împarte în vînzători și cumpărători, izvorăște din legile nescrise ale meseriei în sine, din civilizația și tradiția ei. S-a scris și se scrie, se vorbește mult despre acest subiect mereu la modă. Și asta deoarece și în acest domeniu este mult loc pentru mai bine. Nu vreau să neg faptul că în comerț nu există oameni puși pe căpătuială, că nu mai sunt chelneri din aceia care te întreabă în așa fel ce poftești de-ți vine să ieși afară, că stai uneori liniștit destulă vreme pînă la masa ta și oprește un ospătar. Nu vreau nici să-i compătimesc. Fiecare meserie poate să ți se pară sau nu interesantă. Dar o cunoști abia după ce încerci să vezi ce face omul care o practică, ce efort i se cere. Iată, bunăoară, intr-o zi (10 octombrie), barmanul de la bufetul expres Opera, lucrînd de la 7,30 la 23,15, a vîndut băuturi în valoare de peste 14 000 lei: 138 kg vin, țuică, rom, vodcă ș.a.m.d. Toată cantitatea, măsurată bucățică cu bucățică în „romuri mici sau mari”. Adăugați că acelui om i-au mai trecut prin mînă 100 de sticle cu sifon, 30 kg apă minerali și 2 443 sticle cu bere. Oare e chiar atît de simplu să fii barman?! (Nu mai vorbesc de condițiile în care lucrează!). El trebuie să fie ager, amabil, atent cu toți cei 2—3000 de clienți pe care-i servește într-o zi. V. IONESCU