Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-25 / 7452. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Amil XXVI — IMI. 7452 Duminică 25 octombrie 1970 6 pagini 30 bani A XXVI A ANIVERSARE A ZILEI FORȚELOR NOASTRE ARMATE Ceneral-locotenent MARIN DRAGNEA Ziua de 25 octombrie este înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate națio­nală și socială. Cu 26 de ani în urmă, în această memorabilă zi, armata română, luptînd umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hortyste de pe ultima brazdă de pă­­mînt românesc, desăvîrșind astfel eliberarea întregului teritoriu al României. Continuatoare a glorioaselor tradiții de luptă ale poporului, ale înălțătoarelor pilde de eroism ale înaintașilor, Forțele Arma­te ale Republicii Socialiste România constituie o realizare de seamă a politicii partidului și statului nostru, o parte integrantă a transformărilor revoluționare, a edificării noii orînduiri so­ciale în patria noastră. Traducînd în fapt voința întregului popor, Partidul Comunist Român și celelalte forțe antifasciste coalizate în jurul său au trecu­t la 23 August 1944 — în condițiile favorabile create de victoriile coaliției antihitleriste — la înfăptuirea, pe baza planu­rilor stabilite inițial, a marelui act insurecțional. Animați de nestinsa dragoste față de patrie, de voința ne­strămutată de a trăi în libertate, ostașii țării noastre, la chema­rea înflăcărată a partidului s-au angajat cu abnegație și hotărîre în lupta, pentru eliberare, vărsîndu-și sîngele pentru glia strămo­șească. Filele de cronică nepieritoare din timpul celor 260 de zile de încleștare pe viață și pe moarte cu dușmanul cotropitor, consem­nează înălțătoarele acte de bărbăție, curaj și dîrzenie săvîrșite de ostașii români în luptele purtate pentru eliberarea întregului te­ritoriu al patriei și în luptele de pe teritoriul Ungariei, Ceho­slovaciei și Austriei pînă la însfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste, în bătăliile purtate pe frontul antihitlerist — străbătînd, alături de armata sovietică, un drum de luptă de peste 1 000 km, de pe Mureșul Mijlociu, pînă în apropiere de Praga, armata română a trecut un adevărat examen de foc care a relevat capacitatea or­­gani­zatorică și de comandament a cadrelor, iscusința militară și abnegația ostașilor. Justețea cauzei lor, patriotismul înflăcărat, victoriile repurtate de forțele democratice și revoluționare sub conducerea Partidu­lui Comunist Român în luptele pentru propășirea patriei pe ca­lea progresului social au generat în rîndul ostașilor și ofițerilor români pilduitoare fapte de eroism. Vor rămîne pentru totdea­una în conștiința națiunii noastre faptele de arme ale eroilor «Detașamentul Păuliș» care au zăgăzuit încercarea a șapte regi­mente ale dușmanului de a pătrunde în defileul Mureșulu­i ,spi­ritul de jertfă al generalului Grigore Bălan, căzut în apropiere de orașul Sfîntul Gheorghe în timp ce își îmbărbăta ostașii în luptă, al generalului Victor Georgescu, rănit mortal la trecerea (Continuare în pag. a­li-a) Monumentul ostașului român din Baia Mare i Depuneri de coroane Cu ocazia Zilei Forțelor Ar­mate, ieri înainte de amiază au avut loc, la mormintele și monumentul eroilor căzuți in luptele pentru eliberarea pa­triei, depuneri de coroane. La depuneri au participat tovarășii Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului Jude­țean Cluj al P.C.R., Constan­tin Crișan și Roman Morar, secretari ai Comitetului Jude­țean de partid, acad. Constantin Daicoviciu, Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular județean, alți membri ai birourilor comite­telor județean și municipal de partid, vicepreședinți ai con­siliilor populare județean și municipal, generali, ofițeri su­periori, conducători de între­prinderi și instituții, repre­zentanți ai vieții cultural-ar­­tistice. A fost intonat Imnul de Stat al României socialiste, iar în acordurile Imnului eroi­lor au fost depuse coroane de flori pe mormintele celor că­zuți pentru eliberarea patriei. De asemenea, pionieri și elevi din școlile municipiului au cinstit memoria eroilor de­­punînd buchete de flori. In încheierea solemnității, a urmat defilarea gărzii de onoare. in construcțiile forestiere ACORDUL GLOBAL ȘI-A DOVEDIT EFICACITATEA Cu patru ani în urmă, la în­treprinderea de construcții fo­restiere s-a produs o schim­bare miraculoasă. Această u­­nitate care avea șantiere răs­pândite pe o arie foarte în­tinsă și care încheia fiecare an cu rezultate slabe, și-a îmbu­nătățit aproape instantaneu activitatea. Planul anual pe 1965 l-a îndeplinit integral, iar productivitatea muncii a crescut considerabil. Conco­mitent cu dotarea întreprin­derii cu utilaje de mare pro­ductivitate, tocmai pentru ob­ținerea randamentului maxim posibil din partea acestora și pentru a contracara greutăți­le determinate de răspîndirea locurilor de muncă și șantie­relor, conducerea întreprinde­rii a căutat (și a găsit) o for­mă adecvată de organizare și stimulare a formațiilor de muncă. Noua formă de orga­nizare trebuia să asigure eli­minarea subiectivismului în plata muncii, să determine stabilitatea oamenilor în bri­găzi, să-i cointereseze pe mun­citori în folosirea integrală a timpului de muncă, a capaci­tății utilajelor și mecanisme­lor, în executarea ireproșabilă a lucrărilor etc. Acestor ce­rințe a răspuns forma de re­tribuire a muncii în acord glo­bal, însoțit de contract-an­­gajament încheiat între for­mația de lucru și întreprin­dere. Intrucit în multe întreprin­deri, în special de construcții și montaje, se fac încercări — mai mult sau mai puțin reu­șite — pentru introducerea a­­cestei forme de retribuire, am considerat util să profităm de experiența cîștigată de între­prinderea de construcții fo­restiere Cluj în acest domeniu și să o facem cunoscută prin intermediul unei convorbiri avute cu ing. Nicolae Frandeș, directorul întreprinderii. — Deși o retrospectivă, în­­tr-o asemenea problemă vastă, greu se poate formula în cî­­teva cuvinte, vă rugăm, tova­rășe director, să expuneți cî­­teva aspecte de început. — Acordul global, pentru colectivul nostru nu era o no­țiune nouă nici cu cinci ani în urmă. Din acest motiv au și apărut controverse, chiar păreri sceptice în legătură cu utilitatea introducerii lui. Bri­găzile, uneori, s-au declarat nemulțumite din cauza dere­glărilor în aprovizionare, funcționării defectuoase a uti­lajelor care nu erau cuprinse în acord global, a părerilor sceptice și a fenomenelor ne­gative. Cu toate acestea, in­troducerea acordului global pe bază de contract-angajament încă în 1965 și-a dovedit efica­citatea: planul anual a fost îndeplinit Neajunsurile însă ne-au năpădit. O examinare profundă a situației ne-a per- A. VARGA (Continuare în pag. a V-a) I ÎNCHEIEREA SESIUNII JUBILIARE A ONU Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă NEW YORK. 24. De la tri­mișii speciali, Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consa­crată celebrării unui sfert de secol de existență a Organiza­ției Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a des­fășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pa­ce, justiție, progres“. La ora 10,45 (ora New York­­ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organiza­ției Națiunilor Unite au in­trat în sala Adunării Gene­rale, la pupitrul rezervat Ro­mâniei au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Gheor­­ghe Diaconescu, reprezentan­tul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități a­­le vieții politice internaționale prezente la New York cu o­­cazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința,­­ Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru docu­mente finale supuse examină­rii și aprobării sesiunii jubi­liare. Adunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente: Declarația so­lemnă de reafirmare a încre­derii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolu­lui și eficacității organizației, în scopul de a deveni un in­strument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tutu­ror popoarelor: Declarația privind strategia și metodele desvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980). Declarația cu privire la prin­cipiile relațiilor prietenești și cooperarea între state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., con­ținând o serie de măsuri efi­ciente pentru lichidarea defi­nitivă și cât mai urgentă a ul­timelor vestigii ale colonialis­mului. Potrivit protocolului ședin­ței festive, s-a dat apoi cuvîn­­tul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okol Arikpo, ministrul aface­rilor externe al Nigeriei, San­­ga Kittikad­orn, ministrul a­­facerilor exterrte­t al Tailandei, Stefan Jedrychowski, minis­trul afacerilor externe al Polo­niei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, re­prezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocând activitatea Organiza­ției Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor po­poarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care a­­cest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor re­lații normale între state, ba­zate pe principiile Cartei, vor­bitorii au exprimat un larg (Continuare în pag. a VI-a) Recepție in onoarea președintelui NICOLAE CEaUȘESCU și a soției sale, Elena Ceaușescu In onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, reprezentan­tul țării noastre la Națiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recep­ție în saloanele Misiunii per­manente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegații la sesiunea jubi­liară a O.N.U., miniștri ai afa­cerilor externe, ambasadori și șefi de misiuni permanente a­­creditați la Națiunile Unite, senatori și alți reprezentanți ai vieții politice americane, precum și ai cercurilor de a­­faceri, ziariști. Au fost prezenți Dumitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Ma­rea Adunare Națională, Cor­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai de­legației României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Președintele Nicolae Ceaușes­cu l-a întreținut cordial cu personalitățile prezente la re­cepție. ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Sîmbătă seara a avut loc, în sala Teatrului Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din Capita­lă, adunarea festivă consacra­tă celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. La adunare au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumi­tru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Io­niță, ministrul forțelor arma­te, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statu­lui, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, reprezentanți ai unor instituții centrale și orga­nizații obștești, generali și ofițeri activi și în rezervă, ve­terani din războiul antifascist, reprezentanți ai gărzilor pa­triotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, oameni de știință și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene, ziariști. Au luat parte, de asemenea, atașați militari ai misiunilor diplomatice acreditate la București. Despre Ziua Forțelor Arma­te a vorbit general-colonel Sterian Țîrcă, adjunct al mi­nistrului forțelor armate, în încheierea adunării festi­ve. Ansamblul artistic al For­țelor Armate a prezentat un bogat program de cîntece și dansuri. (Agerpres) ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie sărbătorim, împreună cu întregul popor, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Intrată în pa­trimoniul tradițiilor noastre naționale, Ziua Forțelor Armate evocă vitejia și eroismul Armatei Române în luptele purtate, umăr la umăr cu glorioasa Armată Sovietică, pentru izgonirea trupelor hitleristo-hortyste de pe ultima brazdă a pămîntului străbun, prileju­iește reliefarea contribuției aduse de țara noastră la înfrîngerea Germaniei naziste și încheierea victorioasă a războiului în Europa, împlinirea a 26 de ani de la acest istoric eveniment al eliberării întregului teritoriu al României de sub jugul fascist are loc în con­dițiile avîntului creator cu care oamenii muncii dau viață mărețului program de edi­ficare a societății socialiste multilateral dez­voltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în atmosfera entuziastă cu care întreaga noastră națiune întîmpină aniversarea semicentenarului glo­riosului nostru partid. La aniversarea, în acest an, a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, îndepli­nind sarcinile trasate de comandantul su­prem al armatei — tovarășul Nicolae Ceaușescu se prezintă cu un bilanț bogat de realizări în perfecționarea pregătirii lor de luptă și politice, în întărirea capacității com­bative a unităților și marilor unități. Profund devotați patriei, poporului și parti­dului, militarii armatei noastre populare, îm­preună cu membrii gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, străjuiesc cu fermi­tate cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea de stat a Ro­mâniei socialiste. în același timp, forțele noastre armate sînt gata oricînd ca, alături de armatele celorlalte state membre ale Tra­tatului de la Varșovia, ale tuturor țărilor so­cialiste, să apere cauza socialismului și păcii. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate, adresei tuturor soldaților, gradaților, subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și generalilor, întregului personal al armatei, urări de noi succese în activitatea consacrată slujirii cu credință a patriei, în cinstea celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România,­ ­­O­R­D­O­N. La 25 octombrie 1970, ora 21.00 la Bucu­rești se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Partidul Comunist Român — for­ța politică conducătoare a societății noastre! Trăiască Forțele Armate ale Republicii So­cialiste România! Trăiască și înflorească scumpa noastră pa­trie — Republica Socialistă România! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE General-colonel ION IONIȚĂ Urgentați pregătirile pentru iernatul animalelor! Asigurarea unor condiții cât mai bune de adăpostire, îngri­jire și furajare a animalelor pentru perioada de stabulație trebuie să constituie una din­tre cele mai importante preo­cupări ale consiliilor de con­ducere din C.A.P. și șefilor de ferme zootehnice. De măsuri­le care s-au luat și se iau a­­cum pentru ca toate adăpos­turile pentru animale — graj­duri, saivane, maternități — să fie reparate, curățite și dezinfectate, iar animalele să fie bine îngrijite și furajate, va depinde în bună măsură realizarea producțiilor de lap­te și carne planificate să se obțină în fiecare cooperativă agricolă în perioada de iarnă. Care este stadiul pregătiri­lor pentru iernarea animale­lor? Vizitînd zilele trecute coo­­perativele agricole din Mera, Cîmpaul și Mihăiești, am soli­citat conducerile și specialiștii acestor unități să ne dea răs­puns acestei întrebări. La C.A.P. Mera, după cum ne-a relatat tov. Butyka Ala­dár, inginerul șef al unității, s-au terminat reparațiile la 3 din cele 5 grajduri, au fost înlocuite țiglele deteriorate­­ și s-au amenajat alene d­e fura­jare. Pentru ca animalele să nu sufere din cauza frigului, au fost executate la acoperi­șuri izolațiile corespunzătoare. Dar, cu toate acestea,­­­ două din adăposturi încă nu sunt puse în stare de funcționare adăpătorile automate, deoare­ce piesele care ar trebui înlo­cuite nu au putut fi procurate de la baza de aprovizionare a C.A.P.-urilor. De asemenea, datorită neglijenței brigadie­rului zootehnic Teglas Ale­xandru, în satul Rădaia încă nu au fost luate măsuri de amenajare a adăposturilor pentru iernatul animalelor. O slabă preocupare a avut con­­siliul de conducere față de a­­sigurarea furajelor necesare pe timpul iernii, pentru cele 440 de bovine. Cantitățile de suculente sunt departe de a fi satisfăcătoare și aceasta în condițiile cînd nici concentra­tele nu vor putea fi asigurate. Din cele 380 de tone de siloz planificate, nu au fost însilo­­zate pînă în prezent decît 48 de tone. „Fînurile pe care le avem sînt de cea mai bună calitate“ — ne-a declarat in­ginerul șef, dar acestea nu vor putea totuși suplini sortimen­tele de furaje deficitare. De aceea, este de datoria consiliului de conducere de a întreprinde neîntîrziat toate măsurile pentru a se însiloza în întregime porumbul de si­loz, cocenii de porumb și res­turile vegetale în scopul echi­librării balanței suculentelor. în ce privește pregătirile pentru iernarea animalelor la C.A.P. Mihăiești, din relatări­le tov. ing. loan Ciupei, pre­ședintele cooperativei, rezultă că acestea se găsesc într-un stadiu avansat. Pentru efec­tuarea reparațiilor necesare la cele 4 grajduri și două saiva­ne, au fost angajați meșteri locali și s-au procurat toate materialele necesare: cheres­tea, var, ciment etc. In pre­zent, sunt executate reparații­le la adăposturile din Mihă­ V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) In noile laboratoare ale Facultății de chimie din Cluj DESCHIDEREA MUZEULUI SPORTIV DIN CLUJ La Cluj, ieri la amiază, a avut loc inaugurarea Muzeului sportiv. La festivitate au participat tovarășii Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Constantin Crișan și Roman Morar, secretari ai Comitetului județean de partid, acad. Constantin Daicoviciu, Gheorghe Giurgiu, secretar al Comi­tetului municipal Cluj al P.C.R., Nicolae Mureșan, preșe­dintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport, precum și activiști pe tărîm sportiv, antrenori și alți in­vitați. Muzeul sportiv cuprinde exponate extrem de semnifica­tive: statuete de bronz de pe vremea stăpînirii romane în Dacia, înfățișînd un gimnast, „Macrobiotica sau măiestria de a prelungi viața“, carte cu caractere cirilice datînd din 1840, o suită de fotografii, trofee sportive, albume, medalii cucerite în întrecerile sportive, drapele ale asociațiilor spor­tive, din secolul trecut și pînă în zilele noastre, diploma acordată de C.N.E.F.S. Consiliului județean Cluj pentru rod­nica activitate desfășurată în 1969. Muzeul se înscrie ca o deplină reușită a respectului pen­tru mișcarea sportivă clujeană. > EXPOZIȚIA CÂRTII EDITURILOR POLONEZE P.W.N. Și OSSOLINEUM Ieri la prînz a avut loc, la Librăria „George Coșbuc“, des­chiderea expoziției de carte a editurilor poloneze Pawstwowe Wydawnictwo Naukowe și Ossolineum Wydawnictwo Pol­skiei Akademii Nauk, organi­zată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, ca răspuns la expoziția acesteia, la Poznan și Wroclaw. Cele două edituri științifice expun 250 de cărți și reviste, în polonă și alte limbi, de eco­nomie, științe exacte, sociale, medicale, filosofie, artă plasti­că, filologie și istorie literară, drept etc. La deschiderea expoziției au participat tovarășii Liviu Vi­­cariu, șef de secție la Comitetul județean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetu­lui municipal de partid Cluj, Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, universitari, e­­ditori și librari clujeni, oameni de cultură. Din partea celor două edituri au participat to­varășii Jerzy Kozlowski, di­rector adjunct al Editurii P.W.N., Hipolit Szkilodz, re­dactor șef de secție la P.W.N., Michał Sewerski, redactor șef al Editurii Ossolineum, Jadwiga Kobuszewska, șef de secție la biroul editurii și bibliotecii al Academiei Republicii Populare Polone. In numele conducerii filialei clujene a Academiei Republicii Socialiste România și al Edi­turii Academiei, acad. Raluca Ripan, președintele Filialei Cluj a Academiei, a mulțumit oaspeților pentru organizarea acestei expoziții. Din partea editurilor poloneze a răspuns și a prezentat expoziția tova­rășul Michal Sewerski. t

Next