Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-02-26 / 7556. szám
JPAGINA 2 FACLIA INTRUNIRI CU INTELECTUALII DE LASATE Zilele acestea, în cuprinsul județului nostru au continuat să se desfășoare întîlniri ale membrilor Biroului și Comitetului Județean de partid, ale altor activiști de partid și de stat precum și ale unor oameni de știință, artă și cultură clujeni, cu intelectualii de la orașe și sate. Desfășurate sub semnul unei înalte exigențe față de aportul fiecăruia pentru traducerea în viață a importantelor măsuri adoptate de Congresul al X-lea al partidului și de plenarele ulterioare ale C.C. al P.C.R., întilnirile prilejuiesc, în același timp, un deosebit de util schimb de opinii asupra multiplelor sarcini ce stau în prezent în fața intelectualilor de la sate. Iată cîteva din întîlnirile ce au avut loc în ultimele zile: Intelectualii din Aghireșu s-au întilnit cu tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, conf. univ. Constantin Olah, publicistul Kantor Ludovic, și prof. univ. Virgil Moldovan. La Dăbîca au fost prezenți la mijlocul intelectualilor tovarășul Alexandru Galoș, secretar al Comitetului județean de partid, poetul Aurel Rău și prof. univ. Roth Andrei. Tovarășii prof. univ. Peterfi Ștefan, Balogh Alexandru, activist de partid, și Valacmai Francisc au participat la întîlnirea de la Sic. La Aluniș au participat tovarășii Aurelia Dănilă, membră a Biroului Comitetului județean de partid, acad. Victor Preda și prof. Vasile Popa. Tovarășii acad. Tiberiu Popovici, scriitorul Milo Erwin și Alexandru Mihăilă, activist de partid, au participat la întilnirea de la Așchileul Mare. La Buza, intelectualii au avut in mijlocul lor pe tovarășii conf. Univ. Marțian Niciu, Iosif Vida, activist de partid, și Gheorghe Horedt. La întîlnirea de la Chinteni, au participat: conf. univ. Daniel Popescu, actrița Orosz Luiza și Adrian Stoica, activist de partid. Intelectualii din Cîțcău s-au întilnit cu prof. univ. Virgil Cîmpeanu, Ilie Boca, activist de partid, și prof. Alexandru Popa. Tovarășii Vasile Lădaru, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid, și Petre Pruneanu, activist de partid, s-au întilnit cu intelectualii din Dej. La Izvorul Crișului, au participat tovarășii Ioan Hanuschi, membru, și conf. univ. Kovács Iosif, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid. Intelectualii din Recea-Cristur au avut în mijlocul lor pe tovarășul Laurențiu Pop, directorul Cabinetului județean de partid. La Sîmpaul și Sîncrai, au participat prof. dr. docent Chircev Anatol, Liviu Truță, activist de partid, și Szabó Vasile, activist cultural. Cei din Tureni au avut în mijlocul lor pe actrița Maria Cupcea, prof. Ioan Bindea și prof univ. Stoica Oliver. La Țaga au participat tovarășii Aurel Iancea, vicepreședinte al Consiliului popular Județean, prof. univ. Gheorghe Marcu și poetul Aurel Gurghianu. La Vultureni, ing. Crișan Moise, ing. Costin Miron și Grigore Marian, activist de partid. La Poieni au participat tov, asist, univ. Mircea Borcilă, prozatorul Augustin Buzura și ing. Ion Mărgineanu. Actualități dejene . Zilele trecute, la Casa municipală de cultură din Dej, a fost organizat un simpozion avînd ca temă istoricul luptei clasei muncitoare din România sub conducerea comuniștilor în anii ilegalității partidului. Au vorbit tovarășii George Protopopescu și cercetătorul științific Ladislau Fodor. Expunerile au fost urmate de un bogat program artistic, prezentat de către formațiile Casei municipale de cultură și clubului C.F.R. . Incepînd din 25 februarie și pînă duminică, 28 februarie a.c., la cinematograful „Bobîlna“ din Dej va fi prezentat un ciclu de producții ale studiourilor cinematografice românești. Filmele programate cu acest prilej sunt: „Setea“, „Cartierul veseliei“, „Cerul n-are gratii“ și „Duminică la ora 6“. • Pe lângă cele 16 albume foto ce vor fi confecționate în cadrul unităților școlare din raza municipiului Dej pînă la 8 mai 1971, în cinstea semicentenarului partidului va fi făcut și un album-ștafetă, cuprinzînd imagini fotografice din activitatea și succesele tuturor unităților pionierești dejene. E. L. Pe urmele materialelor publicate Masuri operative si eficiente In ziarul nostru din 26 noiembrie 1970 a apărut un articol in care, printre altele, se criticau unele deficiențe ale procesului de producție de la C.P.L. Gherla. Răspunzînd semnalelor critice din ziar, conducerea Combinatului ne informează că articolul a fost studiat și analizat cu atenție de serviciile competente ale acestuia, de comitetul de partid și conducerea C.P.L. Gherla, luindu-se totodată măsuri de remediere. Astfel, s-a asigurat necesarul de plăci de aluminiu pentru P.A.L. și de ambreaje pentru decupatoare, iar pentru îmbunătățirea calității buștenilor s-a organizat un schimb de experiență în secțiile complexului, cu care prilej tovarășii din exploatările forestiere au putut vedea la fața locului calitatea produselor ce se obțin din buștenii livrați de ei, ascultînd în același timp observațiile și cerințele celor ce prelucrează buștenii. Rezultatele schimbului de experiență s-au concretizat în livrarea unor bușteni corespunzători. Paralel a intensificat urmărirea tehnologiei de fabricație în secția furnire, fapt ce a determinat eliminarea refuzurilor de către beneficiari. S-au luat și numeroase măsuri privind îmbunătățirea întreținerii și reparării utilajelor, stabilindu-se grafice de revizie și reparație, repartizîndu-se pentru aceste operații cei mai buni muncitori calificați ai complexului. Ca urmare, în ultima vreme, atît decupatoarele cit și restul utilajelor funcționează bine și la întreaga capacitate. Planul de producție pe 1970, cit și pe luna ianuarie a anului curent, a fost îndeplinit la toți indicatorii. Organizația de partid, toți comuniștii depun eforturi susținute pentru buna organizare și desfășurare a proceselor tehnologice, pentru aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale și ridicarea calitativă a produselor. Intervenția ziarului este apreciată și deosebit de utilă. V. L. CARNET CULTURAL Pe scenele păpușarilor La începutul acestei săptămîni, într-un interesant și util schimb de experiență,secția română a Teatrului de păpuși din Cluj s-a deplasat la Orădea, unde a susținut șase spectacole cu piesa „Albă că zăpada". Urmărite cu același interes de micii spectatori și de colegii păpușari bihoreni, spectacolele au contribuit la o mai bună cunoaștere a stilului de joc al clujenilor. Pentru oaspeți, colectivul teatrului gazdă a prezentat spectacolul Mac... Mec... Mic... Mucin primejdie, cu o piesă existentă și în repertoriul păpușarilor din Cluj. Timp de două zile s-a desfășurat astfel o confruntare prietenească, menită să scoată în evidență căutările artistice și direcțiile proprii în care își orientează activitatea cele două teatre. • Un schimb de spectacole asemănător face secția maghiară a Teatrului de păpuși din Cluj cu păpușarii din Tîrgu Mureș. In zilele de 25 și 26 februarie, clujenii prezintă piesele Ursulețul Winnie și Povești cu animale pe cîteva scene din Reghin, Brîncovenești și Tîrgu Mureș., Intilnirea cu colegii lor mureșeni, mai mult decit o simplă vizită de amabilitate, primește sensul unui dialog interesant, spre cîștigul tuturor — actori și public. Păpușarii din Tg. Mureș au dovedit (în special prin evoluția lor la Constanța, în cadrul festivalului din septembrie 1970) că nu se feresc de experimente îndrăznețe, îndreptate spre modernizarea spectacolelor cu păpuși. • Mureșul și Oltul este titlul unei piese cu care vine la Cluj, în zilele de 26 și 27 februarie, Teatrul de păpuși din Oradea. O poveste despre figuri legendare, cu semnificații de un profund umanism. Tot la festivalul constănțean, spectacolul a întrunit aprecieri elogioase, bucurîndu-se de o caldă primire din partea publicului și a specialiștilor. In sala „Armonia“, orădenii vor mai interpreta piesa Joaca, adresată preșcolarilor. „Revanșa“ teatrului clujean de același profil constă în a oferi colectivului din Bihor un spectacol demonstrativ, cu alte cuvinte o posibilă bază pentru discuțiile dintr-un mai vechi dialog pe teme profesionale. Toamna muzicală clujeanăîncepe din... februarie o recentă „masă rotundă", care a reunit reprezentanți ai Filarmonicii, ai Conservatorului de muzică ,G. Dima" și ai Comitetului județean pentru cultură și artă, a avut în centrul atenției pregătirea Festivalului „Toamna muzicală clujeană“ — ediția 1971. Ținând seama de faptul că ediția precedentă a festivalului a dovedit maturitate și a constituit un lăudabil început de tradiție, participanții la discuție au subliniat importanța pregătirii din timp a unui asemenea eveniment de prim ordin în viața noastră muzicală. Festivalul tinde să-și fixeze mai exact profilul, axîndu-se pe muzica secolului al XX-lea. In acest sens, s-a cerut mai multă îndrăzneală din partea organizatorilor în alegerea repertoriului, în solicitarea colaborărilor interne și externe de valoare. Dintre numeroasele propuneri făcute în vederea perfecționării festivalului muzical clujean, merită toată atenția ideea de a căuta o formulă care, dincolo de prezentarea muzicii românești și universale dintre anii 1900—1970, să atragă și publicul larg, nu numai cunoscătorii; apoi, necesitatea unei campanii publicitare la nivelul festivalurilor muzicale europenii, în programul „Toamnei muzicale clujene“ să figureze un concert susținut de cei mai buni dintre premiații Festivalului „George Enescu“, să se organizeze, cu sprijinul Uniunii Compozitorilor, un concurs bienal de compoziție al festivalului, alternînd cu un colocviu bienal de muzicologie, care ar antrena ln lucrările lui specialiști de prestigiu din țară și din străinătate. O. MIRCEA «ustin deac „ENGELS ȘI ROMÂNIA" . Cartea lui Augustin Deac — „Engels și România“ apărută cu ocazia manifestărilor românești legate de cea de-a 150-a aniversare a nașterii marelui gînditor, este o cercetare istorică asupra pătrunderii, răspîndirii și influenței în gîndirea și cultura românească, în mișcarea muncitorească și socialistă de la noi, a ideilor lui Engels, cel care alături de Marx a pus fundamentele socialismului științific și ale materialismului dialectic și istoric, concepția despre lume a proletariatului revoluționar. In primul capitol al cărții sale, Augustin Deac prezintă opiniile pe care Fr. Engels le-a formulat cu diferite ocazii în legătură cu unele momente din istoria poporului român. Observațiile lui Engels, foarte pătrunzătoare, denotă o cunoaștere aprofundată a realităților istorice din Balcani. Interesul pentru istoria românească este motivabil prin frămîntările sociale și politice din prima jumătate a secolului al XIX lea, care au atras atenția lui Engels, observator atentt al progresului istoric și asupra Principatelor românești. De la 1821 la 1877, trecînd prin evenimente de însemnătate națională ca 1848 și 1859, în decursul unei jumătăți de secol România trece prin prefaceri radicale ce schimbă fața țării, evoluînd de la o societate feudală înapoiată pentru o societate burgheză modernă. Urmărind, lupta popoarelor către libertate națională și socială, luptă în care vedea factorul de progres al istoriei, Engels s-a ocupat în nenumărate rînduri cu interes și de poporul român aflat într-un moment al ascensiunii sale istorice. Celelalte capitole ale cărții urmăresc destinul operelor și ideilor lui Engels pe pămîntul românesc, de la primul lor contact cu mișcarea muncitorească și socialistă de la noi și pînă astăzi. Pătrunderea ideilor socialismului științific al lui Marx și Engels, răspândirea filosofiei lor s-a făcut cu relativă ușurință, fără ca acestui proces să i se opună o prea mare rezistență. Se poate spune că marxismul a fost asimilat organic, integrat de la primele sale contacte cu cultura românească în fondul ei intim. Motivele care explică această situație sînt, după Augustin Deac, două. Mai întîi acela, că marxismul era cerut cu necesitate de starea social-politică în care ajunsese evoluția istorică a poporului român. In perioada cînd pe plan mondial apăruseră cele dintîi idei revoluționare ale socialismului științific, iar Marx și Engels activau pentru crearea unei organizații internaționale a proletariatului revoluționar, în aceeași vreme se constată cele dintîi începuturi organizate ale mișcării socialiste românești. Această coincidență ne pune în fața unui motiv ce ne explică ușurința cu care a fost îmbrățișat în lecturi l acel moment marxismul. Al doilea motiv care a ajutat pătrunderea marxismului în cultura românească este însăși profilul acestei culturi. Ideile lui Marx și Engels s-au putut integra firesc fiindcă ele au găsit, un teren pregătit, în care să poată fi plantate prin tradițiile progresiste ale culturii românești înaintate. „Este de remarcat faptul că această însușire a ideologiei marxiste a fost favorizată de tradițiile revoluționare existente în România, de puternicele mișcări revoluționar-democratice care s-au desfășurat pe teritoriul țării noastre în întreg secolul trecut. Totodată pătrunderea și înțelegerea în România a ideilor socialismului științific au fost facilitate și de gîndirea democratică progresistă care s-a dezvoltat în lupta împotriva servituților feudale și a concepțiilor retrograde, pentru asigurarea progresului social-economic și politic pe aceste meleaguri, precum și de o veche tradiție materialistă în știința și creația literară“ (pag. 35). Este observația cea mai profundă a cărții lui A. Deac, ce dovedește o pătrundere a materialului istoric adunat. Se urmărește în amănunte semnificative pătrunderea cărților lui Engels în România. Mai. Întîi aceste lucrări circulă în limbi străine,, editarte în străinătate, în perioadă de efervescență revoluționară din jurul anului 1848. Etapa următoare este cea a traducerilor românești. . Prima lucrare din Engels tradusă integral este „Originea familiei, a proprietății private și a statului“ și apare în paginile revistei „Contemporanul“ din anii 1885—1886. După acest început, numărul de traduceri din operele lui Engels crește simțitor. Alegerea mai cu seamă a acelor lucrări ce au tangențe cu problemele mișcării muncitorești și socialiste din România în acel moment dovedește orientarea către activitatea practică revoluționară a cercurilor progresiste de la noi. Sînt prezentate, mai pe larg, cîteva personalități proeminente, care ,au contribuit la împămîntenirea ideilor lui Engels, ca: Panait Mușoiu, Ioan Nădejde. Se urmăresc ecourile în presa socialistă și muncitorească, a prezenței lui Fr. Engels în fruntea mișcării revoluționare mondiale. Contactele cu Engels sînt uneori directe: <3. Dobrogeanu-Gherea întîlnește pe Engels în iulie 1893, iar delegația PS.D.M.R la congresul de la Zürich din august 1893. După crearea P.M.R. în 1921 soarta ideilor lui Marx și Engels primește un destin nou. Activitatea revoluționară desfășurată de către P.G.R. realizează trecerea de la recepționarea teoretică — uneori mai mult sau mai puțin pasivă — a ideilor fundamentale ale marxismului la atitudinea practică de unire strînsă a mișcării muncitorești cu aceste idei. Chiar și popularizarea teoretică a ideilor lui Fr. Engels atinge un nivel superior ce poate fi considerat științific. Ideile marxiste sunt folosite ca principii teoretice și metodologice în unele lucrări românești, iar personalități de primă mărime — ca V. Madgearu, M. Ralea, P. Constantinescu-Iași — salută sau expun cu obiectivitate ce marchează uneori simpatie, concepțiile lui Marx și Engels. Ultimul capitol se referă la activitatea internă și externă a P.C.R. astăzi, cînd politica sa este o dovadă vie a triumfului definitiv al ideilor lui Marx și Engels pe pămîntul românesc. Acest drum de la prima pătrundere a ideilor socialismului științific al lui Marx și Engels și, pînă la victoria lor ce dă profil actualei epoci a istoriei românești, cartea lui Augustin Deac nu-l înfățișează într-o pasionantă imagine. Vasile MUSCA 26 FEBRUARIE Soarele răsare 6,59, 7,59. ROMÂNIA. 1733 — S-a născut Crișan (Gheorghe Marcu) țăran iobag, unul dintre conducătorii răscoalei populare din 1784 (m. 1785). 1838 — S-a născut Bogdan Petriceicu Hașdeu, scriitor realist, istoric și filolog, (m. 1907). 1946 — A murit Simonéza, militant al mișcării muncitorești din țara noastră (n. 1870); NOUA ZEELANDĂ: 1921 — Crearea Partidului Comunist din Noua Zeelandă (50 de ani); U.R.S.S.: 1869 — S-a născut N. K. Krupskaia activistă a P.C.U.S., tovarășa de viață a lui V. I. Lenin, (m. 27 11.1939); 10,00 — 11,30 — Emisiunelecție pentru lucrătorii din agricultură. 17,00 — Deschiderea emisiunii. — Telescoala. 18,00 — Căminul. 18,45 — Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba individuală masculină. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — România ’71, Azi — județul Sibiu. 20.20 — Film artistic. ..Domnul Piperet“. 21.45 — Handbal masculin: Steaua — Partizan Bjelovar (semifinala Cupei campionilor europeni). 22.15 — Dinamica societății românești. Exigențe ale perfecționării democrației. 22,45 — Telejurnalul de noapte, radio Programul Studioului Cluj VINERI, 26 februarie: 17,45 Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, comentarii și reportaje la zi; 17,55— Cincinale— însemnări de George Ivașcu; 18,00 — Program de cîntece; 18,15 — Războiul lacătelor; Misterioase acumulări de beneficii; Două surori, in cuțite; Happyend; părțile „beligerante“ își dau mina. Radioanchetă de ing. Constantin Mustață; 18,30 — Artiști la microfon; dirijorul sibian Henri Selbing. Redactor Sanda Dragan; 18,55 — „Planete“ de scriitorul Vasile Rebreanu; 19.00 — Interludiu muzical; 19,05 — Incunabulum — ediție realizată de Ioan Chindriș la Tg. Mureș; 19,20 — Sport. SIMBATA, 27 februarie: 6.00 — Unda preferințelor — muzică populară cerută de ascultători. ■ 13LlmL( MIHAI VITEAZUL Jamie), film românesc, I și II, orele 8, 12, 16, 20 — Republica; ȘOIMII, cinemascop (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta; PATRICIA 23 August; POVEȘTILE PITICULUI BIMBO, orele 9,30; II, 12,30; 14; 15,30; 17; 18,30; 20 . Timpuri noi, MARELE SEMN ALBASTRU — Muncitoresc. ULTIMA LUNA DE TOAMNĂ — Steaua roșie, Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac, nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul memorial „Emil Isac", strada 1 Mai, nr. 23, 11—18. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul Botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, zilnic între 9—19. Serele deschise zilnic între orele 9—17. FARMACIE DE SERVICIU Farmacia nr. 4 Cluj, strada Doja, nr. 34—36. Telefon 3-09-90 și Farmacia nr. 27, cartierul Gheorgheni, complex „Mercur“, telefon 1-41-52.Impune URSUL Victoria,panoseriile ȘI Păpușa ȘI MUZICA EXPOZIȚIE CU PREPARATE DIN PEȘTE Ieri, înainte de amiază, la restaurantul „Someșul“ s-a deschis o expoziție cu preparate din pește oceanic congelat, prezentate de către maiștri bucătari de la unitățile aparținătoare LAP. „Someșul“ în cele mai variate Sortimente. Expoziția, așa cum remarcam și, cu un alt prilej, se înscrie în acțiunea lăudabilă a întreprinderii de a demonstra gospodinelor multiplele posibilități de preparare a peștelui și de a satisface cerințele consumatorilor curenți. Pentru cei interesați vom mai spune că expoziția, cu vînzare, este deschisă și astăzi. minimul pn L_ publicitate . Vînd mașină tricotat 5— 51/* stare excepțională. Strada Porumbeilor 6. Szederjesi. (827). © închirie o cameră separată pentru doi tineri căsătoriți sau două fete. Strada Gheorgheni 190, Bloc ", scara IV, nr. 51, Prisecan. (809) • Duminică, 28 februarie, orele 12, la Capela din strada Moților nr. 25 se va oficia pomenirea de 6 luni de la moartea sculptorului LADEA. Soția roagă pe cei care l-au iubit, să ia parte. (837) FABRICA DE CONFECȚII „FLACĂRA” CLUJ Cluj, strada Constanța nr. 32 angajează urgent • Un mecanic auto cu înaltă calificare • Un fochist • Un electrocarist. Angajarea se face în condițiile H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare se primesc de la biroul personal din întreprindere. (811) INTRIPIINDIREA DE CONSTRUCȚII FORISINRE CLUJ strada Horea nr. 1 angajează: UN REVIZOR CONTABIL sau REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL. Condiții de angajare conform H.C.M. nr. 914/1968, (793) Produse • refractare „SILICA“ cu caracteristici fizico-chimice superioare, avînd forme și dimensiuni variate, utilizate la construcția și repararea cuptoarelor de cocsificare și a retortelor de degazeificare Execute- FABRICA DE PRODUSE REFRACTARE „9mi” TuVdo,* Awr. CM Stil? Armata Telefon ;U$0 CONCURSUL SPECIAL AL MĂRȚIȘORULUI 3*® k -O AUTOTURISME ■ EXCURSII MOSCOVA SI LENINGRAD ( CU AVIONUL) •PREMII IN BANI CETĂȚENII DIN JURUL TURZII POT CUMPĂRA PRIN COOPERATIVĂ? DE CONSUM POTAISA" TURDA, STR. REPUBLICII NR.28JEL 1091, CU RIDICAREA DIRECT DIN FABRICĂ OCOLUL SILVIC TURDA strada G. Coșbuc nr. 15, telefon nr. 1478 produce și livrează din pepiniera Mihai Viteazul pentru instituții, întreprinderi și particulari, arbuști și arbori ornamentali de rășinoase și foioase, contra comenzi ferme, (783)