Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-13 / 7518. szám
MOMENT DE BILANȚ ÎN ELECTRIFICAREA RURALĂ Pe baza unui material documentar trimis redacției de tovarășul Ispas BÎTEA, tehnician principal la Consiliul popular al județului Cluj, ne propunem in acest articol să surprindem bilanțul la zi, în domeniul electrificării rurale, să punem în evidentă realizările și perspectivele, să analizăm concret modul în care a fost îndeplinit planul , pe 1970 și măsurile luate pentru înfăptuirea planului pe 1971. In județul Cluj, pină la 1 ianuarie 1971, din totalul de 428 de sate și de localități subordonate municipiilor și orașelor au fost electrificate 340, adică 79,5 la sută (270 de sate sunt complet electrificate, iar in 63 de sate mai sunt de executat extinderi de rețele electrice). In cincinalul 1971—1975 se vor electrifica 87 de sate și se vor executa extinderi de rețele electrice în 63 de sate. Totodată, va fi electrificată și ultima dintre localitățile subordonate municipiilor și orașelor. In felul acesta, potrivit Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, în actualul cincinal va fi complet încheiată electrificarea satelor din județul Cluj, ca de altfel din întreaga țară. EXPERIENȚA ANULUI 1970 Anul 1970 a fost un an de noi progrese în electrificarea rurală din județul Cluj. Potrivit planului, trebuiau electrificate 8 sate, iar rețelele electrice extinse și schimbările de surse executate în 56 de sate. Datorită eforturilor depuse de toți factorii interesați, planul a fost depășit la electrificare cu un sat, iar la extinderea de rețele electrice și la executarea schimbărilor de surse cu trei sate. Acest succes a fost determinat de măsuri preliminare chibzuite: întocmirea timpurie a proiectelor de execuție, repartizarea și încasarea contribuției bănești a cetățenilor și a unităților economice socialiste, finanțarea lucrărilor, procurarea stupilor din surse locale etc. Consiliile populare comunale angajate în această acțiune importantă au desfășurat o activitate eficientă, ilustrată și de faptul că în cele 9 sate electrificate în 1970 lucrările au fost integral executate, conform proiectelor și în limitele vetrelor respective; de asemenea, acțiunea de electrificare a fost terminată în 30 din cele 59 de sate care au avut regim de extindere a rețelelor. Pe plan local, ... 1 rtAA <AU fvrtsl» tigi * i/uv ■ stâlpi de lemn, rezultind — față de documentațiile care prevedeau stîlpi de beton — economii în valoare de 500 000 lei. Prima și cea mai substanțială apreciere pozitivă socotim că revine Consiliului popular al comunei Vad, care a încheiat electrificarea a 4 sate. PLANUL PE 1971 Planul pe 1971 prevede electrificarea a 15 sate și extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în 30 de sate. Proiectele sunt asigurate pentru Î1 sate, iar pentru 4 sate se află fn curs de elaborare. Votarea contribuției voluntară bănești a cetățenilor în vederea electrificării s-a făcut în 14 sate, mai puțin Leurda, comuna Cășei, unde se va efectua în această lună. Fondurile din contribuția cetățenilor sînt asigurate pentru 12 sate, în 8 dintre acestea dîndu-se curs și finanțării lucrărilor. S-au creat astfel premize pentru îndeplinirea și depășirea planului din primul semestru, în cursul căruia vor fi electrificate in total 7 sate. Din cele 15 sate în care se vor executa în semestrul I extinderi de rețele, 11 au întrunite condițiile favorabile pentru reușita acestei acțiuni. Intr-o situație lăudabilă se află Consiliul popular al comunei Sînmartin, care a pregătit totul pentru electrificarea a 7 sate; în luna ianuarie, vor fi racordate la rețeaua de înaltă tensiune ,Diviciorii Mari, Diviciorii Mici și Măhalul. Nu putem încheia fără să le reamintim consiliilor populare comunale Triteni, Mociu, Geaca și Cătina că au datoria să acționeze cu toată energia pentru a recupera îngrijorătoarele rămâneri fnitme pe care le au fii' pregătirea electrificării unor sate. De altfel, succesul deplin al planului de electrificare rurală pe anul 1971 trebuie asigurat, de toți " factorii interesați, în mod ritmic, executîndu-se numai lucrări de calitate corespunzătoare. Lucian SÂMBOAN „LA SFAT".. MESERIA DE PROFESOR (Urmare din pag. l a) — sunt deziderate ce implică o luptă susținută cu timpul, efort și pasiune. E greu să lupți cu timpul, dar trebuie s-o faci. — Ce știi despre meseria de profesor? — Știu că e o meserie nobilă, dar grea. Asta cred, am înțeles-o încă din liceu, îmi amintesc cu bucurie de unii dintre iluștri noștri profesori străduindu-se să ne facă să penetrăm tainele atîtor domenii. Chimia mi-a plăcut de la prima oră de chimie. Și i-am rămas consecvent, pentru totdeauna. — Cum îți imaginezi profesorul ideal? — Un om bine pregătit științific, un observator de finețe al sufletului omenesc, psiholog și pedagog în același timp, capabil să se dăruiască cu pasiune formării generațiilor tinere. — Se vorbește adesea despre strînsa legătură între magistru și discipol. Cum se manifestă in cadrul Facultății de chimie? — Apropierea pe diverse planuri dintre profesor și student crează un climat propice afirmării libere a fiecăruia dintre noi. Cu mă privește, mă pronunț pentru o colaborare și apropiere nu numai la cursuri, seminarii sau laboratoare, ci și în viața extra-școlară. Profesorul și studentul nu trebuie să fie niște oameni care se urmăresc cu teamă și neîncredere, ci oameni apropiați. — Ce crezi că n-ai reușit să faci în timpul anilor de studenție? — Cei cinci ani de studenție s-au scurs aproape pe nesimțite. Acum când sfîrșitul studenției mele a devenit iminent, pot să afirm, nu fără o umbră de tristețe, că nu am frecventat prea des opera, teatrul, filarmonica. Poate și din cauza orarului prea încărcat. Aș dori să atrag atenția colegilor mai mici să nu piardă aceste posibilități pe care le oferă Clujul. — Ca viitor absolvent, ce gânduri te preocupă? — Firește, visez multe: o repartizare cit mai bună, să devin un bun profesor sau un bun chimist și de ce n-aș spune-o, să mă căsătoresc, CONCLUZIILE (Urmare din pag. 1-a) Nici neonorarea unor obligații nu-i o chestiune de neglijat. Nerespectîndu-și sarcinile de livrare a cantităților de carne stabilite la nivel central, județele Maramureș, Alba, Bistrița-Năsăud pun în mare încurcătură Industria cărnii Cluj. Și, curios lucru, asemenea fenomen nu este nou. Anul trecut, cele trei județe au procedat la fel. Să-și fi închipuit oare că o sarcină de plan este benevolă? Greu de presupus. — Intiméți neajunsurile amintite pot constitui o piedică în realizarea ritmică, integrală a planului de producție, in unele unități, ce considerați că trebuie făcut pentru curmarea lor operativă? — Trei lucruri: pregătirea producției zilei de mîine încă de astăzi; să se respecte cu strictețe obligațiile asumate, pretinzindu-se în același timp și furnizorilor să fie la fel de disciplinați, mai multă exigență față de noi și față de alții. Fiind mai exigenți, nu vom mai admite jumătățile de măsură, cauza principală, după părerea mea, a neajunsurilor ce mai există. 4* Nu ne rămâne decit să subscriem punctului dumneavoastră de • ••••• • Peisaj hibernal montan, acolo unde zăpada este prezentă Fotografia: R. NEGREA La consiliile intercooperatiste Câmpia Turzii și Ceanu Mare rezultate pentru buna organizare a muncii o preocupare de seamă a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție și a consiliilor intercooperatiste o constituie, în aceste zile, stabilirea și traducerea în viață a tuturor măsurilor organizatorice care să asigure înfăptuirea prevederilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In cadrul acestora, o deosebită importanță rezidă din organizarea brigăzilor și echipelor în cadrul C.A.P., stabilirea numărului de cooperatori care vor participa la muncă în tot timpul anului și care vor beneficia în acest fel de plata venitului minim garantat lunar, întocmirea devizelor de lucrări pentru a se putea aplica sistemul de plată în acord global,,in funcție de producția realizată de fiecare cooperator, repartizarea mijloacelor mecanice și a mecanizatorilor pe brigăzi, ferme și formații de lucru mixte, repartizarea suprafețelor pe brigăzi, echipe și membri cooperatori, reorganizarea activității , secțiilor de mecanizare și altele. Consiliile de conducere ale C.A.P. și consiliile intercooperatiste care au manifestat preocuparea cuvenită pe această linie au reușit ca în prezent să se găsească într-un stadiu avansat cu aceste lucrări. Totodată, în cadrul consiliilor întercooperatiste, sunt organizate consultări comune pentru ca măsurile preconizate să aibă o eficiență cît mai mare în obținerea unor producții ridicate cerealiere și animaliere. Pe această linie, o inițiativă valoroasă au avut consiliile întercooperatiste din Cirstpia Turzii și Ceanul Mare, care au organizat, zilele trecute, o ședință comună și, totodată, un schimb de experiență privind măsurile de îmbunătățire și iá organizării, producției și a muncii în cele 16 cooperative agricole din cadrul consiliilor intercooperatiste amintite. In cadrul discuțiilor și al schimbului de opiniii care au avut loc, au fost subliniate formele cele mai eficiente de organizare și de plată a muncii, care se aplică în funcție de condițiile concrete și specifice în fiecare unitate. In aceste C.A.P.-firi, așa cum au relevat inginerii șefi ai acestora, pe baza întocmirii devizelor de lucrări s-a putut stabili plata în acord global ce se va acorda cooperatorilor pentru fiecare zonă de produse în sectorul vegetal și, de asemenea, plata în acord global cooperatorilor care lucrează în celelalte sectoare — legumicultură, zootehnie etc. — ia 1 mia de lei producție [UNK]’ vîndută sau după producția de lapte și produși „în,, sestorpl, zootehnic. In aceste Unități sunt stabilite, de asemenea, brigăzile și echipele precum și numărul de membri cooperatori care vor participa la muncă la executarea lucrărilor agricole în tot timpul anului. Așa cum s-a relevat, în fiecare cooperativă agricolă au fost întocmite în cadrul aceleiași culturi 5—6 devize de lucrări, în funcție de fertilitatea terenului, pentru a se putea efectua o planificare corespunzătoare a producțiilor. La acestea mai trebuie să adăugăm faptul că s-a făcut repartizarea mijloacelor mecanice și a mecanizatorilor pe brigăzi și ferme, a suprafețelor pe fiecare brigadă și cooperator. Stadiul avansat în care se găsesc cooperativele agricole de producție din raza consiliilor intercooperatiste Cîmpia Turzii și Ceanu Mare constituie premize sigure ale unei bune desfășurări, a activității în viitori . In scopul obținerii unor producții ridicate în toate sectoarele, în acest an. „ e ■ [UNK] VICTOR »ji: m • * m 9 › CU GÂADUL LA TIMIȘOARA întors de la București, împreună cu echipă, după prima etapă a turului doi in sală, antrenorul echipei masculine de handbal „U“ Cluj, lector univ. Romeo SOTIRIU, ne-a vizitat la redacție. Prilej, așadar, de a afla amănunte și păreri despre comportarea echipei, care a totalizat 5 puncte din 6 posibile (2 victorii și un egal), făcînd, totodată, un salt spectaculos în clasament. " — Cum explicați cele 5 puncte realizate în 3 etape, cinci într-un tur întreg ați realizat doar 7 puncte? — Despre ce a fost în tur aș putea să mă exprim foarte pe scurt. Rezultatele slabe obținute în 9 partide, au rădăcini adinei în problemele de organizare, educative și de... sprijin din partea clubului. Tocmai datorită zestrei slabe de puncte, jucătorii, conștienți de necesitatea respirării oxigenului în divizia A și în viitoarea ediție, au renunțat la vacanța de iarnă din decembrie și au rămas la Cluj unde s-au pregătit cu totală dăruire. In toate cele 3 jocuri de la București, jucătorii meci au etalat o exemplară dăruire,«»deosebit spirit combativ, aruncînd în balanța' luptei toată' armele din arsenalul tehnic și tactic. — Câni explicați victoria „cu cîntec", adică la limită, din partida cu Știința Lovrin? — Expresia „cu cîntec" mi-o însușesc și eu. Dar în alt sens. Am avut impresia și-o să mă explic — că echipa Știința Lovrin a venit la București cu un singur obiectiv: să cîștige la „U“ Cluj. De unde această impresie? Din faptul că în disputa cu Poli Timișoara — aș zice „meci aranjat“ — cei de la Lovrin n-au „tras“ in meciul cu Steaua, considerîndu-se victime sigure, iar n-au „tras". Cu noi, în schimb, au tras la disperare,, aruncînd în luptă și brutalitățile , fapt ce a dus la accidentarea a trei jucători de bază: Panțîru (rană deschisă, prin zgîriere adîncă, în regiunea gîtului), Schobel (contuzie în articulația umărului), iar Tudosie (contuzie de fibră musculară,spiitori., repetate recepționate, în ficat, ajungînd la un moment, dat „sub situația de K.O.). . Dincolo de aceste aspecte neplăcute, trebuie să evidențiez însă că, la 50 pe zi",, tru noi, elevii mei nu s-au mai concentrat, considerind, prematur, că au câștigat partida, comițînd o serie de greșeli nepermise. Din jocul acesta — din care am reținut formidabilul șut expediat de Schmidt, din lovitură de la vreo 11 metri, printre mîinile apărătorilor — sper că jucătorii mei au tras concluziile cuvenite... — Citeva cuvinte despre a doua etapă a turului de sală, ce va avea loc la Timișoara, începînd de duminică. •— La Timișoara vom avea de susținut partide dificile, cu „U“ București, Dinamo București și Poli Galați. — Un pronostic? — Greu de dat. In primul rînd, meciurile cu clasatele 2 și 3 sînt deosebit de grele. Nici partida cu Poli Galați nu este ușoară, mai ales că echipa gălățeană "Se zbate să evadeze din 76M'! „cM: 1 Personal, aș anticipa 4 puncte. Dar s-ar putea să nu iau nici unul... ” — De ce acest pesimism, oarecum exagerat, aș zice? — Aș putea să vă argumentez pesimismul cu lux de amănunte. Mă rezum la a,spune că jucătorii, antrenorul și conducerea secției, ca rezultat al frămîntărilor interne, nu ..se află la gradul necesar de mobilizare pentru a aborda partidele cu totală încredere. — Remarc, undeva, un nou sens: pentru turul de la București, jucătorii s-au mobilizat — renunțînd la vacanța de iarnă — iar pentru Timișoara, mobilizarea este cam șubredă. In sfîrșit, am notat răspunsul ca atare. Totuși... .—.Este o grewa să, disecăm firul de păr în 14 părți. Personal, mă simt obosit sufletește din moment ce nu am certitudinea că mă pot baza pe jucătorii mei, că nu-i voi pierde, așa cum i-am pierdut pe Negovan și Roth (a căror dezlegare, clubul a acordat-o fără ca să fie consultată nici persoana subsemnatului, nici conducerea secției, la ce mai este atunci nevoie de antrenor și de conducere de secție?). Ar mai fi greutăți pe care continuăm să le întâmpinăm în probleme administrative. Acestea ar fi, pe scurt, cauzele pesimismului. Și totuși, asta nu înseamnă că „ne-am predat“, că nu vom lupta. Dincolo de incertitudinile cearnă frămîntă, pe mine și pe jucători, împreună vom pune umărul pentru culorile atît de dragi nouă, vom căuta să depășim această perioadă critică, așteptînd ceva mai mult sprijin și înțelegere pentru activitatea de viitor, înainte de a-mi adresa ei nouă întrebare,pe care observ că sînteți, pe punctul de-a o pune, țin să subliniez aportul deosebit adus de conducerea secției, prin dr. Viorel Coldea și asist. univ. Liviu Maior, în reușita turneului de la București. .. — Intr-adevăr, aveam pregătită o nouă întrebare. Ea se referă la noutățile handbalistice prilejuite de turneul de la București. — Aș sublinia că am participat la ședința de elaborare a planului de pregătire în vederea J.O. de la München din 1972. Ședința, condusă de Ion Kunst Ghermănescu, secretarul C.N.E.F.S., a contribuit la definitivarea unui plan menit să ducă la cucerirea de către echipa României a medaliilor de aur. Acestui obiectiv major îi sunt subordonați toți antrenorii. Interesele naționalei primează. Este o sarcină expresă, de maximă importanță, pentru a cărei realizări toți suntem datori să punem Umărul, asigurînd oamenilor de lot și elementelor, de perspectivă o instruire și pregătire ireproșabile. Personal va trebui să mă ocup de cei trei jucători valoroși pe care-i am intrați în vederile selecționerilor, în speță Schmidt, Schobel și Tudosie. Am mai remarcat, „urmărind partidele de la București, preocuparea unor echipe — „U“ București și Poli Timișoara — de a-și forma loturi valoroase de tineri, care prezintă garanția unui randament bun în viitor. Această preocupare m-a ,cam pus pe gînduri, gîndindu-mă la lotul pe care-l am... — Mulțumindu-vă pentru răspunsurile date, vă urez să „scăpați“ de pesimism, iar echipa „U“ Cluj să obțină succese la Timișoara și apoi, in turul trei, la Cluj, la finele lunii. Victor ROMAN In structura comerțului socialist, controlului obștesc ii revine un rol important pe linia îmbunătățirii aprovizionării și deservirii populației. Eficiența controlului obștesc depinde de felul cum sunt instruite echipele, dacă ele cunosc obiectivele ce trebuie controlate și modul cum trebuie efectuat controlul, pentru depistarea deficiențelor existente. Ca să poată fi îndeplinite aceste cerințe, membrii unei echipe trebuie să dea dovadă de contingență cu această problematică, spirit de dăruire pentru munca obștească, in așa fel nicit să-și îndeplinească în mod conștiincios sarcinile încredințate, membrii echipelor trebuie să fie bine și sistematic instruiți — teoretic , și practic — astfel ca să-și poată realiza cu succes atribuțiile. La cele spuse adăugăm principalele obiective care trebuie să stea in fața echipelor de control: atitudinea lucrătorilor față de cumpărători, felul cum recomandă mărfurile, dacă se adresează respectuos cumpărătorilor; eficiența în aprovizionare, cum sunt îndrumați și controlați gestionarii de cei care au sarcini în acest domeniu din partea întreprinderii, astfel ca unitatea să fie bine aprovizionată și prezentată Folosindu-ne de experiența anului trecut, trebuie evidențiat faptul că majoritatea conducerilor întreprinderilor comerciale și de alimentație publică acordă importanța cuvenită sesizărilor întemeiate făcute ,de echipele de control obștesc" și iau măsuri corespunzătoare acolo unde se constată abateri. Așa, de exemplu, putem cita conducerea I.A.P. „Someșul“, unde au fost aplicate penalizări salariaților cu abateri. La unitatea 68 a I.ATP. „Someșul“ șeful unității a fost penalizat cu 5%; la bufetul 4, pentru diverse abateri, unii salariați au fost penalizați ■ cu 5—10*/# din salar. Nu același lucru îl putem afirma despre conducerea C.L.F. Cluj. Deși s-au constatat abateri destul de grave în unitățile aparținătoare — ca, de exemplu, la unitatea 27, in ziua de 11 noiembrie 1970, unde o echipă „de control „a „constatatcă unele mărfuri expuse pentru vînzare erau calitativ necorespunzătoare, iar in imitate domina murdăria, sau neregulile de la unitatea nr. 6 și altele •— conducerea C.L.F. nu a luat măsuri de sancționare contra celor vinovați. Această atitudine, de cocoloșire a lipsurilor nu este ceva nou. La C.L.F. S-a mai scris despre asemenea atitudini, dar conducerea continuă să rămină pasivă. Neluarea de măsuri corespunzătoare înseamnă, totodată, o subapreciere a echipelor de control obștesc, se slăbește prestigiul și impietează asupra eficienței activității unităților comerciale. In unele intreprinderi la I.C.S. Alimentara Cluj, I.C.S. Metalo-Chimice și altele, pe lingă măsurile administrative luate în urma abaterilor constatate de echipele de control obștesc se folosește cu succes munca educativă pentru eliminarea și prevenirea altor abateri. Periodic, aspectele negative semnalate sunt prelucrate în adunările de grupă sindicală. In plus, trebuie subliniat că este în continuă creștere numărul unităților în care ■echipele de control obștesc nu constată decit aspecte pozitive. Constatare care ne bucură. Iată și un aspect cu două fațete: Considerăm pozitiv faptul că echipele de control de la Fabrica de încălțăminte „Clujeana" sunt repartizate in unitățile de încălțăminte. Cu alte cuvinte, ele pot face un control mai in materie, competent, fiind din aceeași ramură. Cu regret trebuie să spunem — cealaltă fațetă —că aceste constatări se mărginesc mai mult la articole care lipsesc din unități din motive obiective. După părerea noastră, aceste echipe ar putea să controleze cu competență calitatea mărfurilor, modul de prezentare al acestora și felul de deservire. Constatările privind deficiențele de calitate pe lîngă faptul că sunt comunicate conducerii O.C.L.-urilor, prin consemnare în registre ar putea și ar trebui să fie aduse în cunoștința comitetului sindical al fabricii de care aparțin produsele de calitate, îndoielnică, pentru ca acesta să le prelucreze în grupa sindicală respectivă, unde au fost executate produsele cu defecte de calitate. Acest lucru este valabil și pentru întreprinderea „Clujeana“, nu numai pentru alte fabrici de încălțăminte, iar faptul că deficiențele descoperite ar fi prelucrate rapid ar duce la Întărirea spiritului de răspundere, iar calitatea încălțămintei ar cîștiga. Această metodă ar putea fi folosită și de către echipele de control de la Fabrica de confecții „Flacăra“ Cluj, de cele aparțînînd comitetelor sindicatelor, din cadrul Combinatului alimentar, de la Industria locală precum și de la alte întreprinderi republicane care produc bunuri de larg consum. In ce privește instruirea echipelor de control obștesc,trebuie să arătăm că aceasta „se face de către Consiliul municipal al sindicatelor. Nu spunem că ea se face rău, dar ar putea fi îmbunătățită. In legătură, cu acest aspect, am solicitat părerea tovarășului Ștefan Rúzsa, inspector șef al Inspecției comerciale de stat Cluj, care ne-a relatat: „Indiscutabil că în ultima perioadă calitatea controalelor s-a îmbunătățit, dar ar putea fi și mai bună. Acest lucru ar putea fi realizat prin organizarea instruirii echipelor mult mai temeinic, semestrial, și nu ocazional". In plus, aceste instruiri semestriale trebuie făcute diferențiat, pe ramuri de activitate comercială. La reușita lor ar putea să-și aducă o contribuție valoroasă specialiștii pe ramuri din cadrul Direcției comerciale. In această problemă am cerut și părerea tovarășului Simon Ludovic, care se ocupă, în cadrul Direcției comerciale, cu problemele de control obștesc. Dînsul ne-a relatat că Direcția comercială este in măsură șî dorește să sprijine efectiv orice inițiativă în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului instruirii echipelor, dar că, din păcate, în anul trecut în prea mică măsură a fost solicitată. O contribuție mult maî însemnată o poate aduce comisia de control obștesc de pe lângă Consiliul municipal al sindicatelor. Din aceasta trebuie să facă parte oameni care au pregătire economică pentru a fi in măsură să studieze șî să îndrume activitatea echipelor de control obștesc. Concluzionînd, echipele de control obștesc depun eforturi pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sunt încredințate, desfășoară ■ o • activitate rodnică. Pentru ca activitatea lor să devină și mai eficientă, se impune un ajutor mai susținut și" competent, " . Francisc MEZEI Controlul obștesc și îmbunătățirea deservirii populației FĂCLIA pagina 3 Duminică, 17 ianuarie, mare eveniment sportiv la Cluj ILIE NĂSTASE și ION TIRIAC, SEVER DRON și IONEL SÂNTEI oaspeți ai Sălii sporturilor Despre prezența la Cluj a celor mai buni jucători de tenis ai României, am mai scris într-o informație ce a apărut în urmă cu câteva zile. Azi venim cu amănunte de ultim moment asupra acestui remarcabil eveniment sportiv din viața orașului nostru. Concret, duminică, 17 ianuarie, cu începere de la ora 16. Sala sporturilor din Cluj îi va avea ca protagoniști pe următorii jucători de tenis de cîmp: ILIE NASTASE, jucătorul nr. 1 al Europei, decretat de statisticile anului 1970, și unul din cei mai buni tenismeni ai lumii, sportivul nr. 1 al României pe 1970, maestru emerit al sportului. ION ȚIRIAC, maestru emerit al sportului, multiplu campion al României, component de bază al echipei României în probele de simplu și dublu; SEVER DRON, maestru al sportului, component al echipei României; IONEL SÂNTEI, maestru al sportului. Cei patru sportivi vor participa la un turneu de sală Vom reveni cu amănunte în ziarul de sîmbătă. SUCCESE CLUJENE LA JUNIORI A PATINAT VITEZA. Cei mai buni viteziști juniori și copii, aparținînd cluburilor AGRONOMIA (antrenori: Székely Zoltán și Viorel Popa) și C.S.M.C. (antrenor: Erdőssy Ștefan) și-au inaugurat recent, în mod oficial, sezonul competițional. Ei au luat startul la Concursul republican al speranțelor, organizat pe lacul Ciucaș, de la Tușnad. Din cele aflate de la conducătorii reîntorși de la această competiție, sportivii clujeni au avut o comportare mai mult ca meritorie, reușind să obțină 2 locuri I în clasamentele generale și mai multe victorii în diferite probe programate. Astfel, Roxana Salade (C.S.M.C.) a cîștigat proba compusă rezervată junioarelor mari, fiind totodată cea mai bună la tetratlon. Imees Eugen (Agronomia), la rîndul său, s-a clasat pe primul loc la juniori mari, fiind urmat în „ clasament de Simon Ștefan (C.S.M.C.). Cei mai buni seniori și juniori clujeni participă în aceste,„zile la o nouă competiție, de data aceasta la „Cupa României“, iar la sfirșitul săptămînii îî așteaptă primele concursuri din cadrul campionatului național pe anul 1971. ' . • VOLEI. Echipele de băieți și de fete clujene au trecut cu succes recent încheiatul tur al II-lea al campionatului național de juniori și școlari. Cuvinte de laudă revin mai ales formației de fete a Liceului „Nicolae Bălcescu“ (antrenorare: prin Ve Pavlenco), care a terminat acest turneu fără să cunoască înfrîngerea nici intr-ust set. Cluencele au cîștigat cu acelaș scor de'3-0' Intilnirile disputete cu echipele Ș.S.E. Cluj, Ș.S.E. Tirgu Mureș, Ș.S.E. Toplița, Liceul Pedagogic Sighetul Marmației și Liceul Nr. 2 Bistrița. Echipa Școlii Sportive Cluj a învins formațiile bistrițene și sighetene. După încheierea turului al doilea echipa Liceului „Nicolae Bălcescu“ conduce în clasament cu 20 puncte, iar Școala Sportivă ocupă locul patru cu 17 puncte. La băieți s-au remarcat în mod special voleibaliștii Școlii Sportive Cluj. Ei au cîștigat toate meciurile disputate la Brașov, învingînd cu scorul de 3-0 Liceul Alba Iulia și S.S.E. Tirgu Mureș, cu 3-1 Liceul Tîrnăveni și Liceul Agronomic Blaj, iar cu 3-2 Ș.S.E. Brașov. Băieții clujeni conduc cu 20 puncte în seria a VII-a. In același timp echipa de băieți a Liceului „N. Bălcescu“ — care a jucat în cadrul seriei a VIII-a la Baia Mare — se află în prezent pe locul 3 al seriei, pe primul loc aflîndu-se talentații jucători de la Liceul Dej, care n-au pierdut nici un joc l . Tenis de masă. Recent s-a terminat la Timișoara campionatul republican de calificare a juniorilor. La această trecere în revistă a tinerilor jucători din țara noastră au luat parte 27 de formații, dintre care 19 de juniori și 8 de junioare. Consemnăm cu satisfacție faptul că echipele clujene prezente la acest campionat prin victoriile obținute au cucerit dreptul de participare în campionatul național divizionar pe echipe la tenis de rhasă. Astfel echipele de băieți și de fete ale C.S.M.C. (antrenori: Farkas Paneth, resptetiv Mihai Bledea) au încheiat cu succes această primă competiție oficială a anului. a. f )