Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-04-08 / 7591. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII — Nr. 7591 Joi 8 aprilie 1971 | 4 pagini 30 bani DEZVOLTAREA COMPLEXĂ ȘI MULTILATERALĂ A ECONOMIEI NAȚIONALE O trăsătură esențială și definitorie a politicii economice a Partidului Comunist Român își găsește expresia în orientarea eforturilor principale spre dezvoltarea complexă și multilaterală a economiei naționale. O economie complexă și multilaterală este o economie cu multe ramuri și subramuri, în care se îmbină în mod rațional și echilibrat industria, agricultura, transportul etc.; ramurile industriei extractive și ramurile industriei prelucrătoare; producția mijloacelor de producție și producția bunurilor de consum, producția agricolă vegetală și cea animală și care asigură condiții optime pentru valorificarea superioară a resurselor naturale existente, creșterea continuă a eficienței economice a procesului de producție în toate compartimentele complexului economic național, dezvoltarea economică armonioasă a tuturor județelor și localităților țării, sporirea neîntreruptă și în ritm rapid a întregii producții sociale. Caracterul complex și multilateral al economiei nu presupune dezvoltarea tuturor ramurilor și subramurilor existente la un moment dat în cadrul economiei mondiale, după cum aceasta nu înseamnă nici o dezvoltare uniformă a ramurilor și subramurilor care constituie complexul economic național al țării. Dimpotrivă, ramurile și subramurile evoluează în mod diferențiat, în concordanță cu cerințele progresului tehnic, cu nevoile și trebuințele societății, a membrilor ei, asigurîndu-se o creștere prioritară ramurilor cheia, hotărîtoare pentru dezvoltarea rapidă și echilibrată a întregii economii naționale: industria constructoare de mașini, siderurgică, industria producătoare de energie electrică și termică, cea electrotehnică și electronică, industria chimică. Pornind de la teza marxistleninistă conform căreia rolul hotărîtor în dezvoltarea societății îl are creșterea și perfecționarea continuă a forțelor de producție, Partidul Comunist Român a pus la baza progresului multilateral al țării noastre dezvoltarea neîntreruptă a economiei, întemeiată pe crearea unei industrii puternice cu o structură modernă și de înaltă eficiență economică. Experiența acumulată pe plan internațional ca și propria noastră experiență, pune în mod pregnant în evidență rolul industriei ca promotor al progresului tuturor ramurilor economiei, ca factor dinamizator al întregii veți economice și sociale a țării. Industria deține locul hotărîtor în înzestrarea cu aparatură modernă a economiei naționale în întregul ei, în valorificarea superioară a resurselor naturale și de muncă existente și ridicarea bunăstării materiale și spirituale a membrilor societății, în consolidarea independenței și suveranității naționale. Ritmul susținut de creșterea industriei, în cadrul politicii consecvent promovate de partidul nostru de industrializare socialistă a țării, a constituit, în anii făuririi noii orînduiri, o trăsătură caracteristică a dezvoltării economiei românești. Industria s-a transformat, astfel, în ramura conducătoare a economiei naționale, fapt concretizat în greutatea specifică precumpănitoare a acestei ramuri în crearea venitului național, indicator caracteristic producției sociale moderne. In prezent în industrie se creează circa 60 la sută din venitul național al țării. In funcție de condițiile concrete ale dezvoltării forțelor de producție, a locului și rolului ramurilor industriale în desfășurarea cu o eficiență sporită a procesului reproducției socialiste lărgite și a înscrierii economiei țării noastre în tendințele mondiale ale progresului tehnic, au fost stabilite, pentru fiecare etapă a construcției socialiste, ritmuri diferențiate de creștere a producției ramurilor și subramurilor, asigurîndu-se dezvoltarea cu prioritate a ramurilor producătoare de mijloace de producție industriale, iar în cadrul acestora creșterea preponderentă a producției ramurilor care condiționează înzestrarea tehnică superioară a economiei și valorificarea eficientă a resurselor naturale. Satisfacerea necesităților producției contemporane cu mașini de înaltă tehnicitate, cu mijloace mecanizate și automatizate, introducerea proceselor tehnologice moderne, crearea de noi obiecte ale muncii, lărgirea bazei de materii prime și valorificarea lor superioară impun cu necesitate dezvoltarea cu prioritate a ramurilor și subramurilor industriale de bază. Astfel, față de creșterea de 11 ori a producției globale industriale în perioada 1950—1970, producția de energie electrică și termică a crescut de 23 ori, a metalurgiei feroase de 12 ori, a construcțiilor de mașini de 27 ori, a chimiei de 54 ori. Nivelul atins în dezvoltarea industrială a țării este oglindit și de faptul că, în anul 1970, o producție echivalentă cu cea a anului 1938 s-a realizat Conf. dr. Constantin A. OLAH (Continuare în pag. a II-a) ÎNCHEIEREA CONCURSULUI ANUAL DE LITERATURĂ PENTRU ELEVI Miercuri s-a încheiat Concursul anual de literatură pentru elevi, organizat de Ministerul Invățămîntului, Societatea de științe filologice și Uniunea Tineretului Comunist Manifestare intrată în tradiția școlii românești, competiția din acest an are o semnificație deosebită fiind dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român. Tema concursului — „Dragostea față de patrie și popor oglindită în operele literare studiate“. întrecerea s-a bucurat de un larg interes, la ea participînd 26 000 de elevi din întreaga țară. Etapa finală a concursului de literatură română a avut loc la București. In același timp, s-au desfășurat concursurile de literatură maghiară la Cluj și de literatură germană la Sibiu, pentru elevii școlilor cu limba de predare maghiară și germană. După opinia forurilor organizatoare, lucrările prezentate au oglindit capacitatea de sinteză a școlarilor, o cunoaștere temeinică a creației literare. Apreciind pregătirea concurenților, au fost acordate numeroase premii și mențiuni. (Agerpres) Nu este vorba despre un reactor atomic sau despre sală de turbine a unei hidrocentrale. Fotoreporterul a surprins un aspect de pe șantierul Combinatului clujean de produse ceramice pentru construcții. Se toarnă fundația castelului de apă. „Talpa" castelului a necesitat 61 tone de oțel și urmează să se toarne 530 metri cubi de betoane. Lucrarea este încredințată echipei de betoniști condusă de Ștefan Manu, care o realizează rapid și precis Contribuția Consiliului intercooperatist la reușita insămințărilor de primăvară . In centrul preocupării: aplicarea judicioasă a retribuției în acord global. ■I Repartizarea și utilizarea rațională a mijloacelor mecanice. H Intr-ajutorarea între cooperativele agricole. — Se poate afirma cu deplin temei, că în această primăvară am reușit să obținem rezultate mai bune în campania de însămînțări, față de anii precedenți. Acestea se concretizează prin semănatul la timpul optim a culturilor din epoca I-a și prin lucrările de bună calitate realizate — spunea inginerul șef Aurel Bile, președintele Consiliului intercooperatist de la Cășei. Care a fost contribuția adusă de consiliul intercooperatist la aceste rezultate? — Imediat după înființarea sa — spunea interlocutorul nostru, consiliul intercooperatist a luat în dezbatere și a stabilit o serie de măsuri privind rezolvarea unor probleme fundamentale ale activității de producție din cooperativele agricole. Principala noastră atenție a fost îndreptată spre îndrumarea și sprijinirea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, în organizarea aplicării judicioase a sistemului de retribuție în acord, global, precum și pentru cunoașterea acesteia de către masele de țărani cooperatori. In acest scop am căutat să mijlocim schimburi de experiențe între unitățile cu condițiile de producție apropiate, ca de exemplu între C.A.P. Măgoaja, Chiuiești și Rugășești, situate în zona colinară sau între C.A.P. Cîțcău și Cășei, care dispun de un sector horti-viticol dezvoltat și cultivă pe mari suprafețe plante tehnice. Introducerea retribuției în acord global, în toate sectoarele de producție, care a fost primită cu multă satisfacție de către cooperatori, constituie o principală pîrghie de largă mobilizare la muncă a membrilor din toate cooperativele agricole. Datorită îmbunătățirii participării cooperatorilor la lucru s-a putut asigura folosirea tuturor atelajelor și a mijloacelor de transport, cu întreaga capacitate. La C.A.P. Cîțcău s-a reușit astfel să se transporte la cîmp peste 3 000 tone de îngrășăminte naturale. De asemenea, și în celelalte unități s-a transportat în cîmp întreaga cantitate de îngrășăminte naturale. Totodată, s-au executat la timp lucrările de pregătire a terenului pe suprafețele nemecanizabile ale cooperativelor agricole din zona colinară. Bune rezultate s-au obținut și în executarea lucrărilor de sezon în vii, livezi și în grădinile de legume. Pe lângă lucrările din campania de însămînțări, consiliul intercooperatist a îndrumat conducerile cooperativelor agricole să folosească brațele de muncă disponibile la executarea unor lucrări de desecări. Ca urmare, în această primăvară s-au făcut lucrări de despotmoliri de văi, refaceri și amenajări de canale pe o lungime de peste 4 km liniari — Desigur, că pentru realizarea volumului mare de lucrări din campania de însămînțări, o importanță deosebită prezintă utilizarea rațională a mijloacelor mecanice. — Ținînd seama de atribuțiile ce revin consiliului intercooperatist în acest domeniu, împreună cu tov. Gheorghe Siminel, directorul S.M.A., care este membru al consiliului intercooperatist și cu șefii secțiilor de mecanizare, ne-am îngrijit de o mai bună repartizare a mijloacelor mecanice pe secții, avînd în vedere condițiile de relief și necesitățile de producție ale fiecărei unități. Secțiile S.M.A., care deservesc cooperativele agricole din zona deluroasă, cu terenuri frămîntate, au fost dotate, cu prioritate, cu tractoare pe șenile. Totodată, secțiile din unitățile cu sector horti-viticol dezvoltat, au fost înzestrate cu tractoare legumicole și pomicole. Aceste măsuri, cu și mai buna cointeresare a mecanizatorilor, au dus la folosirea cu un randament sporit a tractoarelor în campania de însămînțări. Terminînd însămînțarea culturilor din epoca I-a, mecanizatorii participă acum cu toate forțele la pregătirea terenului pentru semănatul porumbului. Dar întîmpinăm greutăți în privința utilizării tractoarelor pomicole. Bunăoară, deși secția de mecanizare de la Cîțcău este dotată cu 3 tractoare pomicole, nu putem utiliza decit un singur tractor, deoarece există numai o mașină de stropit. — In campania de însămînțări s-au ivit și cazuri de organizare a într-ajutorării între cooperativele agricole? — Deocamdată s-au ridicat numai unele probleme legate de împrumutarea cu sămînță a unor cooperative agricole mai slab dezvoltate. Vom avea în vedere în viitor organizarea într-ajutorării între unități și la alte acțiuni. Bunăoară, dacă va fi cazul, într-ajutorarea cu răsaduri de legume. Am prevăzut, de asemenea, ca pe măsură ce cooperativele agricole termină mai devreme sămînatul porumbului mijloacele mecanice să fie concentrate în unitățile care solicită ajutor, astfel ca în toate cooperativele agricole din raza Consiliului intercooperatist, lucrările din campania de însămînțări să fie executate la timpul optim și în mod exemplar. Alexandru VLAD Cis flCAZIĂ ZILEI SĂNĂTĂȚII Ieri la prînz, la Consiliul popular municipal Cluj a avut loc o adunare festivă consacrată Zilei sănătății. Au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, cadre didactice din învățămîntul medical superior, medici și personal tehnico-sanitar. Tovarășul dr. A. Mazilu, directorul Direcției sanitare județene a vorbit despre succesele obținute în dezvoltarea bazei materiale și ocrotirii sănătății, iar prof. univ. dr. docent Grigore Viorel a ținut o expunere despre profilaxia și terapeutica bolii diabetice. i 20 DE SORTIMENTE ALIMENTARE IN CURS DE APARIȚIE La începutul anului Combinatul județean alimentar ne-a comunicat că în cursul anului 1971 va pune la dispoziția consumatorilor 20 sortimente noi. Deocamdată, în unitățile de desfacere nu prea găsim din aceste preparate. Aceasta nu înseamnă că specialiștii nu se țin de cuvînt. In laboratorul din Baciu al Combinatului se depune o activitate febrilă de cercetare și de experimentare. Este greu să precizezi ce este mai interesant, mai gustos. Vor preciza însă consumatorii. Ne permitem să apreciem că fiecare sortiment servește interesele gospodinelor și satisface nevoile alimentare mai multor categorii de consumatori, inclusiv pe suferinzi. Doar cîteva exemple. Foile de tort sunt pregătite în așa fel incit să se poată aromatiza cu diferite siropuri și umplute cu creme gata pregătite în pahare. In cîteva minute, o gospodină poate prepara un tort gustos și ieftin. Prețul scăzut este un criteriu important la prepararea mai multor asemenea sortimente. Se caută o soluție de ieșire din impasul în care se găsesc prefabricatele alimentare — prețul acestora este, de obicei, mai ridicat decât al unor produse „finisate“ sau al celor pe care gospodinele le prepară cu mijloacele proprii. Iată acum și acest avantaj, bineînțeles pe lângă restul — rapiditate în pregătire, varietate de arome etc. Un alt astfel de produs este și „prosa“, un fel de clătite. Preparat din făină de porumb, făină de grîu, praf de ouă, lapte praf etc., în cîteva minute poate fi servită și satisface pe deplin gusturile. La acestea am adăuga și pișcoturile populare. La gust seamănă cu cele cunoscute. La preț însă... jumătate. Urmează o întreagă gamă de produse pentru diabetici, bolnavi de stomac etc. O parte din cele douăzeci de sortimente vor apare încă în luna aprilie. Altele mai tîrziu. Se înfăptuiește și un alt proiect interesant al combinatului: pe lingă brutării se intenționează amenajarea unor magazine de prezentare, care să pună la dispoziția consumatorilor produse proaspete ale brutăriilor respective, sortimente de patiserie etc. (a. v.) Peste trei decenii de activitate culturală Primăvara acestui an, anotimp de lucru și de sărbătoare, va rămîne înscrisă cu litere de aur în istoria partidului și a întregului nostru popor. Alături de ceilalți artiști amatori din țară, membrii formației de cor și fanfară din Mintiul Gherlei întîmpină mărețul eveniment cu toată dragostea lor. De altfel, sărbătoarea semicentenarului partidului este nu numai un prilej de afirmare a creației muzicale românești, ci, mai ales, un prilej de a omagia prin cîntecele noastre partidul, de a lupta prin întreaga noastră activitate pentru triumful operei de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Ambele formații înființate încă din 1935, au participat la numeroase concursuri dotate cu premii, făcîndu-se cunoscute pe scenele județului nostru și a altor județe. Merită amintită participarea formației de fanfară la concursul internațional de la Praga, din anul 1936. Activitatea acestor formații a continuat, cu întreruperi în anii celui de-al II- lea război mondial, după care cu sprijinul și sub conducerea unor inimoși dascăli ca: Axinte Vaier, Pătrașcu Vasile, iar mai tîrziu Coste Tiberiu, se reiau repetițiile. Diplomele și premiile în obiecte care se află la căminul cultural sînt o mărturie autentică a valorii și calității interpretative a celor două formații de-a lungul anilor. Din anul 1965 dirijoratul corului îl preia prof. Chioreanu Ion, animat de dorința de a continua tradiția. Astfel, în anul 1969, la concursul interjudețean de la Mediaș, corul obține locul III. Repertoriul se îmbogățește cu creații inspirate din lupta partidului, din tematica social-patriotică și cu prelucrări folclorice ale unor compozitori ca: Tudor Jarda, Ion Vidu, George Dima, Augustin Bena, precum și cu cîntece locale în prelucrarea prof. Teofil și Tiberiu Coste, pe versuri de Dionis Fărcașiu. In anul 1970 urmează alte concursuri la care corul și fanfara căminului cultural din Mintiu sînt auzite pe diferite scene din județul nostru. Nu putem uita însă comportarea pe care a avut-o corul la concursul „Cîntare patriei", organizat de radioteleviziunea română la Cluj, în data de 8 noiembrie 1970, ocupînd locul II. Deși aspiram la un loc mai bun, nu ne-am descurajat și cu mai multă însuflețire și dragoste de muncă ne-am continuat activitatea, pregătindu-ne pentru Concursul al X-lea al formațiilor muzicalcoregrafice. La faza județeană corul, fanfara — de data aceasta și echipa de dansuri din satul Bunești, formată din 16 perechi — au luat locul I, calificîndu-se toate la faza finală. Urmăriți de dorința de a reprezenta cît mai bine județul nostru, ne-am pregătit intens pentru faza finală de la Baia Mare. Ambele formații s-au remarcat prin interpretarea prelucrărilor folclorice. Echipa de dansuri, care a participat la faza finală centrul Cluj, a fost la înălțimea exigențelor estetice pe care le reclamă o astfel de fază, Interpretînd suita de dansuri locale cu multă măiestrie. Desigur, toate aceste succese se datoresc și sprijinului pe care l-am primit din partea Comitetului județean pentru cultură și artă prin acordarea asistenței de specialitate în persoana compozitorului Tudor Jarda, Pop Dorin, precum și Stroe Octavian. Le mulțumim tuturor: Dionis HODIȘ PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR CLUJ Ieri după-masă a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor la care au fost invitați președinții comitetelor sindicatelor din cuprinsul județului, conducători de întreprinderi și instituții, oameni de știință, artă și cultură, reprezentanți ai organizațiilor de masă. Participanții au ascultat o informare prezentată de tovarășul Ioan Udrea, președintele Consiliului județean al sindicatelor, privind principalele documente dezbătute și aprobate de Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor și sarcinile ce revin organelor sindicale pentru aplicarea lor în viață. Participanții la discuții au analizat activitatea depusă pînă în prezent și au exprimat hotărîrea unanimă a colectivelor de muncă de a-și spori eforturile pentru perfecționarea vieții economice și social-politice, pentru realizarea integrală a sarcinilor ce le revin. In acest scop a fost adoptat un amplu plan de măsuri. Plenara a adoptat și unele măsuri organizatorice. Potrivit prevederilor Statutului organelor teritoriale ale sindicatelor, a fost îmbunătățită componența biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor cu tovarăși care lucrează nemilocit în producție. Cu acest prilej au fost aleși ca vicepreședinți tovarășii Darko Bela, muncitor la Combinatul I de pielărie și încălțăminte I „Clujeana“, Natalia Popa, lector la Universitatea „Babeș- Bolyai“, și Romulus Pamfil, președintele Comitetului sindicatului de la Industria sîrmei Cîmpia Turzii. Exploatarea minieră Aghireș, Vedere parțială a instalației de amestecat caolin. (In pagina a IlI-a: reportajul HARNICUL DETAȘAMENT AL MINERILOR. Retrospectivă privind dezvoltarea ramurii miniere a județului în cincinalul trecut) Expediția românească trans-africana 99 MARILE CASCADE“ Duminică, 14 februarie 1971. De dimineață am pornit, în formația stabilită ieri, spre „Marile Cascade“ de pe rîul I M’Bali, la aproximativ 95 km s de Bangui. Drumul se întoarce aproximativ 100 km în direcția de unde am intrat în I Bangul, traversează rîul și după puțin timp cotește la I stingă, înspre localitatea Boali, I lingă care se află cascada, aceasta frumoasă operă a naturii. La capătul micii așezări I lăsăm mașinile în paza unor copilași, ce se mulțumesc în schimbul acestui serviciu cu cîțiva biscuiți. O potecă ne scoate la restaurantul de pe terasa căruia multă lume admiră, mai ales duminica, măreția cascadei... După cum ne anunța mai înainte și reclama, căderea apei se produce de la o înălțime mai mare decit a Niagarei. Rîul M’Bali, cu un debit scăzut în acest sezon secetos, se împarte în mai multe limbi, ce se prăbușesc cu un zgomot asurzitor în prăpastia căscată sub el... Limbile scînteietoare sînt despărțite acum de vegetație, dar în sezonul umed toate se unesc și formează o cascadă unică. Apa de pe platoul de sus curge repede, se învolburează și spumegă, iar prăbușirea ridică adevărați nori de stropi printre care recunoști ușor curcubeul... Clipocitul șuvoiului grăbit este acoperit apoi de tunetul trombelor de apă, ce dispar în adîncuri... De sus, de pe mica punte, sau mai bine zis „balcon" de observație, nu-ți poți imagina adîncurile prăpastiei. Abea după ce cobori cîteva șiruri de trepte, după ce treci peste cineva podețe de lemn, „șuturile“ — cum se numesc aici căderile apei — ți se dezvăluie în adevărata lor măreție... Peretele, ca un imens semicilindru este brăzdat de șuvoaie, ce se prăbușesc direct pînă jos, sau mai zăbovesc o clipă, parcă împiedicate de cite o stîncă colțuroasă întîlnită în cale! Rocile acestui zid natural au culori minunate, iar acolo unde apa nu le spală puternic sînt pline de mușchi, de un verde proaspăt, scînteietor... Luni, 15 februarie 1971. Am părăsit Bangulul pe ploaie. Pentru prima dată de Liviu UNGUREANU (Continuare în pag. a IV-a) Drum barat de copaci căzuți