Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-05-23 / 7940. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII —Nr. 7940 J Marți 23 mai 1972 4 pagini 30 bani Precipitațiile căzute și în­călzirea timpului au creat condiții propice pentru creș­terea și dezvoltarea fiecărei culturi. Dar în același timp, odată cu plantele, cresc în lanuri și buruienile. De aceea, în perioada de față, preocupa­rea cea mai importantă a consiliilor de conducere ale C.A.P., specialiștilor și tutu­ror lucrătorilor de pe ogoarele județului trebuie să o con­stituie executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor. Eforturile mecanizatorilor și ale tuturor cooperatorilor trebuie să fie concentrate în aceste zile spre executarea prașilelor la sfecla de zahăr cartofi, porumb și alte plan­te prășitoare. In acest scop, este necesar să iasă la mun­că în cîmp toți cooperatorii, în fiecare zi, de dimineața devreme și pînă seara tîrziu. Numai în acest fel se va pu­tea face față volumului mare de lucrări ce trebuie execu­tate în această perioadă. Din datele centralizate de Direcția generală județeană a agriculturii, industriei ali­mentare și apelor rezultă că pînă la data de 18 mai pră­știe , la sfecla de zahăr s-a executat în proporție de 88%. In multe cooperative agrico­le de producție s-a trecut cu toate forțele la executarea celei de a doua prașile la sfecla de zahăr și a rări­­tului. Prașila 1 la cartofi a fost executată pînă la această da­tă pe 55% din suprafețele a­­flate în cultură. In întreprinderile agricole de stat și în numeroase co­operative agricole de produc­ție s-a trecut, de asemenea, la executarea primei prașile mecanice și manuale la po­rumb pentru boabe, această lucrare fiind executată pînă în prezent în cooperative a­­gricole cum sunt cele din Cîmpia Turzii, Luna, Triteni, Ceanu Mare, Frata și altele pe sute de hectare. Aplicarea sistemului de re­tribuire a muncii în acord global se dovedește a fi și în această primăvară o pu­ternică pîrghie mobilizatoare pentru executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere de către fieca­re membru cooperator. La C.A.P. Borșa, bunăoară, zile­le trecute cîmpul era împîn­­zit de sute de cooperatori ca­re ieșiseră cu toții la exe­cutarea prașilei la sfecla de zahăr pe cele 60 de hectare cu această cultură. Asemenea „imagini“ care dovedesc ho­­tărîrea cooperatorilor de a munci cu hărnicie și a în­­tîmpina cu rezultate cît mai bune Conferința Națională a Partidului Comunist Român pentru a realiza astfel pro­ducții sporite, pot fi consta­tate în toate cooperativele a­­gricole de producție din ju­dețul nostru. Paralel cu executarea lu­crărilor de întreținere, o aten­ție deosebită trebuie să se a­­corde terminării plantării legumelor în cîmp, în peri­oada optimă. Deoarece condițiile de timp din această primăvară nu au permis să se execute comba­terea chimică a buruienilor din lanurile de grîu pe toa­te suprafețele planificate, este necesară privirea manu­ală, pentru ca semănăturile de grîu să fie curate de bu­ruieni. Mobilizarea tuturor forțe­lor și mijloacelor, folosirea din plin a fiecărei zile și ore prielnice de lucru constituie condiții hotărîtoare pentru producții sporite în acest an. C. MARCH Recolte sporite prin executarea la timp și un alt nivel calitativ a prașilei Norma - sinteza unui amplu și minuțios studiu al muncii (II) Metoda momentului optim, element nou în practica nor­mării, aplicată cu bune re­zultate la „Terapia“ și „Car­­bochim“, condiționează actua­lizarea normei de creare a unor astfel de condiții încît să nu se ajungă la suprasolicitarea forței de muncă. Prin urmare, excluzîndu-se orice efort în plus, întreprinderile sînt obli­gate să se ocupe insistent de ridicarea nivelului tehnic al procesului de producție, de promovarea unor forme și me­tode de muncă care să asigure sporirea productivității. Mutațiile care au loc în structura producției, trăsătură caracteristică a producției mo­derne, obligă, în situația în ca­re condițiile de producție s-au schimbat substanțial, la o ac­tualizare a normei, cîteodată chiar în detrimentul producti­vității muncii. Invocîndu-se interese majore ale producției, uneori modificările de această natură nu sunt luate în seamă. O asemenea atitudine nu con­stituie însă o rezolvare pentru că, mai devreme sau mai tîr­ziu, tot trebuie să se facă pu­nerea de acord. Deci ocolirea unui asemenea final fiind ine­vitabilă, înseamnă că nu pe aceasta ci pe altă cale trebuie mers. Și practica dovedește că pentru a nu fi obligați la o revizuire, trebuie create astfel de condiții de lucru care chiar în cazul înlocuirii produselor fabricate cu altele, de o mai mare complexitate în execuție, să atingem același randament. Producția avîndu-și legile ei, noi nu putem nesocoti aceste legi. Cunoscîndu-le, așa după cum ne învață conducerea de partid, Ie putem folosi în sco­pul realizării în bune condiții a sarcinilor ce ne revin, a o­­bligațiilor asumate. Că acest lucru e posibil ne-o dovedește experiența uzinelor „Metalul roșu“, „Carbochim", „Tera­pia“, „Someșul“ etc. Practica amintită nu este o inovație. H.C.M. nr. 201 re­glementează situațiile în care o normă poate fi reexaminată, precizează clar condițiile ce tre­buie îndeplinite. Totuși, meto­dologia folosită în cele 4 unități oferă un element nou: stabilirea celui mai potrivit moment de actualizare. Fixîndu-și o dată­­­ precisă, încă dinainte, rezultă că întreprinderile își asumă și obligația unor măsuri teh­nice și organizatorice pentru a aduce factorii de producție la nivelul noilor normative, ast­fel încît aplicarea acestora să nu genereze perturbări, necon­­cordanțe între volumul de muncă afectat și cel real. Reglementarea prin lege a condițiilor reexaminării nor­melor nu urmărește numai a­­sigurarea unei activități nor­male, ci și evitarea stressului pe care îl poate genera adop­tarea unor norme fără moti­vare tehnică, a căror îndepli­nire devine imposibilă sau ce­re o suprasolicitare. Consecin­țe psihosociale are și practica­rea unor norme lejere, deoa­rece acestea constituie un im­pediment în aplicarea princi­piului socialist al retribuției. Elucidarea completă a di­verselor aspecte pe care le ri­dică­­ activitatea de normare, fundamentarea științifică a acesteia cere o muncă amplă, competentă și calificată. Pen­tru a-și explica cauza unei dispersii exagerate, cu doi ani în urmă, la „Someșul“ a fost inițiat, un studiu aprofundat, la care au participat ingineri, medici, psihologi, sociologi, e­­conomiști. Ample investigații au fost făcute pe această temă și la „Terapia“, „Clujeana“. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) .Și-atîta tort am înd­lcit... Fotografia: Gh. VERMEȘAN DESCHIDERE LUCEMOR COMP NATIONALE A SCRIITORILOR In sala mică a Palatului Republicii Socialiste Româ­nia au început, luni diminea­ța, lucrările Conferinței na­ționale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de pă­reri în presă și în publica­țiile de specialitate. Confe­rința — for amplu, repre­zentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriito­ricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpu­ne în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și mun­ca eroică a constructorilor ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități ai­ noii orînduiri sociale, mărețul pro­gram propus de partid pri­vind făurirea societății so­cialiste multilateral dezvol­tate în patria noastră. Alături de scriitori, la lu­crările Conferinței iau parte numeroși invitați, reprezen­tanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celor­lalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în u­­nanimitate un prezidiu for­mat din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor și ai Co­mitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea or­dine de zi: Raportul de acti­vitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada no­iembrie 1968 — mai 1972; Ra­portul de activitate al Comi­siei de cenzori, pe aceeași perioadă. Discuții. Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniu­nii scriitorilor; Alegerea Con­siliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii ope­rative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, președin­tele Uniunii, a prezentat Ra­portul de activitate al Con­siliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Ni­­colae Tăutu a prezentat ra­portul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbateri­le generale asupra rapoarte­lor prezentate. Au luat cuvîn­­tul scriitorii: Constantin Chi­­riță, Alecu Ioan Chilia, Mir­­cea Radu Iacoban, Hajdu Győző, Ilie Păunescu, Ion Ne­­goițescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan A­­lexandru, Alexandru Dima, Szász János, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zam­­firescu, Létay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței conti­nuă. (Agerpres) IERI A ÎNCEPUT LA CLUJ UN MARE SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ÎN DOMENIUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE Ieri dimineață a început la Cluj, în organizarea Mi­nisterului Comerțului Interior și a Uniunii sindicale de ra­mură, un mare schimb de experiență în domeniul ali­mentației publice. Participă directorii direc­ției comerciale, directorii în­treprinderilor de alimentație publică, președinții comitete­lor sindicale din aceste între­prinderi, precum și șefi de unități, din 21­ de județe ale țării. La deschiderea schimbului de experiență au fos pre­zenți tovarășii Radu Abagiu, adjunct al ministrului co­merțului interior, Ștefan Tompa, vicepreședinte al Con­siliului popular județean, Ște­fan Olteanu, vicepreședinte al Comitetului Uniunii sindica­telor din­ comerț și coopera­ție, Ioan Preoteasa, directo­rul Direcției de alimentație publică din M.C.I., Miron Damian, activist al Comitetu­lui județean de partid, Garo­­fița Pavel, vicepreședinte al Consiliului popular muncipal, Vasile Vilceleanu, președinte­le Consiliului municipal al sindicatelor, I. Berbecea, pre­ședintele Asociației bucătari­lor Și cofetarilor din Româ­nia, ziariști de la presa lo­cală și departamentală, co­respondenți ai presei centrale. Cuvântul inaugural a fost rostit de tovarășul Ștefan Tompa, care i-a salutat pe oaspeți, a subliniat însemnăta­tea schimbului de experiență și a exprimat urări pentru de­plina reușită, în continuare, tovarășul Ra­du Abagiu a prezentat o in­formare cu privire la unele realizări ale alimentației pu­blice din țara noastră, insis­­tând în mod deosebit asupra aspectelor pozitive din mu­nicipiul Cluj, iar tovarășul Ioan Preoteasa — programul de desfășurare a schimbului de experiență, oprindu-se și asupra principalelor sarcini de viitor. Potrivit acestui program, în cursul zilei de ieri oas­peții au vizitat expoziția de artă culinară și de produse de cofetărie de la complexul „Continental“ și o serie de unități din rețeaua de ali­mentație publică a munici­piului Cluj. Astăzi și mîine vor conti­nua vizitele în alte unități de alimentație publică — un important popas va fi făcut la restaurantul „Someșul“, pentru vizionarea unei expo­ziții de artă culinară — și se vor desfășura discuțiile a­­supra problemelor actuale pe V-Cli Vc * îi Alvu ucVi-CCk © [UNK]%* rentă și de perspectivă. Apreciem că organizarea la Cluj a acestui schimb de ex­periență este o inițiativă lău­dabilă, care reflectă aprecie­rea pozitivă dată de foruri­le superioare de resort acti­vității întreprinderii de ali­mentație publică, „Someșul“, recent distinsă cu titlul de „întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socia­listă pe anul 1971“ și care, în ultimii ani, a obținut im­portante realizări în dezvol­tarea și diversificarea pro­ducției, în modernizarea și specializarea unităților în funcție de cerințele, gusturi­le și exigențele consumatori­lor. (t. b.) Dezvoltarea zootehniei în C.A.P. In ziua de 20 mai a.c. a avut loc un schimb de experiență pe teme zootehnice organizat de Uniunea județeană a coo­perativelor de producție și Di­recția generală județeană a a­­griculturii, industriei alimen­tare și apelor. Au participat președinții, cooperativelor agricole din ju­deț, lucrători ai Uniunii jude­țene a cooperativelor agricole, specialiști ai Direcției generale județene a agriculturii, Insti­tutului agronomic „Dr. Petru Groza“, Stațiunii experimen­tale zootehnice Bonțida. Participanții la schimbul de experiență, au vizitat fermele zootehnice ale cooperativelor agricole­­ din Mihai Viteazul, Viișoara,­ Luna și Cîmpia Tur­zii, unde au luat cunoștință despre preocupările și realiză­rile obținute în unitățile res­pective privind dezvoltarea sectorului zootehnic, creșterea producției animaliere, asigu­rarea bazei furajere, precum și în legătură cu organizarea muncii, aplicarea noilor tehno­logii de lucru în zootehnie și extinderea micii mecanizări în fermele zootehnice. Apoi a avut loc la Cîmpia Turzii o consfătuire de lucru in cadrul căreia au luat cu­­vîntul mai mulți dintre parti­cipanți, la schimbul de expe­riență, făcînd aprecieri în le­gătură cu cele văzute cu oca­zia vizitelor întreprinse. în încheiere au luat cuvîntul tov. ing. Alexandru Galoș, preșe­dintele U.J.C.A.P. și ing. loan Murășan, director general al Direcției generale județene a agriculturii, care au subliniat măsurile ce trebuie aplicate pentru înfăptuirea prevederi­lor de plan privind creșterea efectivelor de animale și a producției, livrarea unor can­tități sporite de produse ani­maliere la fondul de stat, și pentru ridicarea eficienței e­­conomice a întregii activități din fermele zootehnice. PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR Ieri dimineață a avut loc plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor, cu participarea unor invitați — cadre didactice, comandanți de unități, d­upă prezentarea de către tovarășul Vasile Po­pa, președintele Consiliului — a informării asupra activității Biroului de la plenara anteri­oară pînă în prezent, partici­panții au discutat informarea cu tema Educația pionierilor și școlarilor prin muncă și pentru muncă în cadrul cer­curilor tehnico-aplicative și științifice, prezentînd rezul­tate din activitatea proprie și făcînd sugestii pentru îmbu­nătățirea muncii de viitor. După discutarea unor pro­bleme curente, participanții la plenară au vizitat expozi­ția aparatelor și obiectelor lucrate la cercuri, în cadrul concursului „Minitehhnicus“. Expoziția cuprinde în special aparate produse de cercurile electrotehnice (tablouri de comandă, radioreceptoare, complexe aparate de verifi­care — Verám și Dexterime­­tru — realizate în colabora­re cu Institutul de cercetări pedagogice și cadre didactice), aero și navomodele, sticlărie pentru laboratoarele de chi­mie, costume naționale mini­aturale etc. Artiști străini în „Aida” Miercuri seara. Opera Română din Cluj prezintă publi­cului, în Aida, pe Maria Bieșu (U.R.S.S.) — „cea mai bu­nă Butterfly“ la unul din concursurile din Japonia — și pe dirijorul cunoscut deja spectatorilor clujeni, Napo­leone Annovazzi (Italia). „ Mănăștur la ora luminii. Fotografia: R. WAGNER SIMPOZIONUL DE ETICA Progresul moral La Cluj a avut loc în zilele de 5 și 6 mai Simpozionul de etică, organizat prin colabo­rarea Catedrei de filosofie­­sociologie a Universității clu­jene, prin prof. univ. dr. Ni­­colae Kallas, cu Institutul de Filosofie din București pe tema „Progresul moral“. Incercînd să stabilească notele definitorii ale noțiunii de progres mo­ral, schimbările de conținut și criteriile de apreciere ale acestui fenomen precum și al­te probleme adiacente, au fost susținute comunicările: Mora­la și progresul de prof. univ. dr. Nicolae Bellu (București); Progresul moral și semnifica­ția actuală a imperativului categoric kantian de lector univ. Tudor Cătineanu (Cluj); Considerații asupra criteriu­lui progresului moral de Ele­na Cobianu (București); Rela­ția scop-mijloace în progresul moral de lector univ. Grigore Zanc (Cluj); Dubla determi­nare continuistică a progresu­lui moral de Vasile Dem. Zamfi­­rescu (București); Criteriul dezvoltării morale la C. Do­­brogeanu Gherea de conf. dr. Achim Mihu (Cluj); Tradiția și progresul moral de lector univ. Szegő Ecaterina (Cluj); Eticul și sociologicul în răs­punderea socială de conf. dr. Andrei Roth (Cluj); Raportu­rile între responsabilitate și luciditate în lumina progresu­lui moral de lector univ. Gheorghe Buș (Cluj); Pro­blematica angajării în lumi­na progresului moral de prof. univ. dr. Gáli Ernő (Cluj).­­ în cuvîntul său de salut, rectorul Universității clujene, prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu a subliniat că intensi­ficarea preocupărilor noastre de etică sunt un răspuns la cerințele actuale privind or­ganizarea întregii vieți socia­le pe baza principiilor eticii și echității socialiste; o nece­sitate a dezvoltării umanismu­lui tradițional în noua și complexa lui ipostază de u­­manism socialist, înscriindu-se în sfera mai largă a căutări­lor „ pe­ plan mondial de pre­­întîmpinare a efectelor de a­­lienare care ar putea apare în perspectiva dezvoltării teh­nicii necontrolate și neorien­tate conștient, necontrapunc­­tată de valorile umaniste. Pe aceeași linie, prof. univ. AS Tănase a reliefat legătura dintre cultură și moralitate, formulînd ipoteza că azi ne găsim în fața unui „mo­ment socratic“, adică a nece­sității de a spori eforturile pentru preîntîmpinarea, prin convertirea umanistă a efec­telor revoluției tehnico-științi­­fice, a unor efecte nocive ale acesteia. ■k Nicolae Bellu, în comunica­rea prezentată, a fost primul care, întrebîndu-se dacă „e­­xistă sau nu progres moral?“ și polemizînd tacit cu direc­țiile sociologizante, propune atacarea problemei din inte­riorul moralității, cu scopul identificării a ceea ce este relativ autonom și repetabil în moralitate. Propunînd ipo­teza unei definiri a moralei prin natura progresivă a con­stituirii și ființării ei, ca „In­­tensiune“ și „extensiune“, au­torul indică prezența unor fe­nomene evidente de progres moral în istorie deși întreve­de în natura și consecințele ulterioare ale fazelor de re­gres, posibile valori de afir­mare, considerînd că în mo­mentele de criză gestează a­­desea valori sau sisteme de valori pozitive și deci apre­cierea a ceea ce poate fi po­zitiv sau negativ, progresiv sau regresiv, este o chestiune dificilă. Intervenind la discuții, conf. univ. dr. Andrei Roth propu­ne deplasarea accentului teo­retic spre înțelegerea deter­minării sociale a sistemelor de norme morale și spre ne­voia recunoașterii relativității acestor sisteme. Abordarea preponderent extrinsecă a mo­ralei constituie modalitatea prin care Andrei Roth discută și în comunicarea prezentată relația dintre libertate și răs­pundere. Aceste dimensiuni se realizează în funcție de contextul social și condițiile specifice de grup în care ele apar. Analiza efectuată de au­tor pune în evidență pericolul abordării morale pe baza fo­losirii unui model a-istoric, după care distingînd și res­pectiv corelînd răspunderea individuală și răspunderea so­cială a aceluiași individ sub­liniază întrepătrunderea sfe­relor lor. Tudor Cătineanu, folosește drept pretext imperativul ca­tegoric kantian pentru a do­vedi că anumite enunțuri mo­rale ca elemente de conținut- Grigore TUDOR (Continuare în pag. a lll-a) Concursul tăietorilor de păduri PRIMII 3 DIN 166 Duminică s-a desfășurat la Gura Rîștii, în sectorul de ex­ploatare Răcătău, etapa pe combinat a concursului „Cel mai bun fasonator mecanic“. Au participat primii trei cla­sați la etapa pe întreprindere de­ la U.E.I.S. Cluj și U.E.I.S Huedin. In urma unei pasio­nate întreceri, primele trei locuri au fost ocupate, în or­dine, de Teodor Mărincaș (U.E.I.L. Huedin), Aurel Bor­­lean și Andrei Roba (U.E.I.L. Cluj). Aceștia cei mai buni 3 din 166 concurenți par­ticipanți la etapa întîi — pe sectoare — vor reprezenta județul — respectiv Combina­tul de exploatare și industria­lizare a lemnului Cluj — la următoarea etapă —­ de zonă. Dorim celor trei ca în etapa viitoare să se claseze pe locuri fruntașe, pentru a participa la finala pe țară. Fotoreporterul nostru Ru­dolf Wagner vă prezintă trei instantanee: Instructaj cu cîteva minute înainte de începerea concursu­lui. O ultimă „punere la punct“ a fierăstrăului mecanic. Prima probă din concurs: proba de îndemînare în lovi­rea cu toporul.

Next