Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-05-23 / 7940. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII —Nr. 7940 J Marți 23 mai 1972 4 pagini 30 bani Precipitațiile căzute și încălzirea timpului au creat condiții propice pentru creșterea și dezvoltarea fiecărei culturi. Dar în același timp, odată cu plantele, cresc în lanuri și buruienile. De aceea, în perioada de față, preocuparea cea mai importantă a consiliilor de conducere ale C.A.P., specialiștilor și tuturor lucrătorilor de pe ogoarele județului trebuie să o constituie executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor. Eforturile mecanizatorilor și ale tuturor cooperatorilor trebuie să fie concentrate în aceste zile spre executarea prașilelor la sfecla de zahăr cartofi, porumb și alte plante prășitoare. In acest scop, este necesar să iasă la muncă în cîmp toți cooperatorii, în fiecare zi, de dimineața devreme și pînă seara tîrziu. Numai în acest fel se va putea face față volumului mare de lucrări ce trebuie executate în această perioadă. Din datele centralizate de Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare și apelor rezultă că pînă la data de 18 mai prăștie , la sfecla de zahăr s-a executat în proporție de 88%. In multe cooperative agricole de producție s-a trecut cu toate forțele la executarea celei de a doua prașile la sfecla de zahăr și a răritului. Prașila 1 la cartofi a fost executată pînă la această dată pe 55% din suprafețele aflate în cultură. In întreprinderile agricole de stat și în numeroase cooperative agricole de producție s-a trecut, de asemenea, la executarea primei prașile mecanice și manuale la porumb pentru boabe, această lucrare fiind executată pînă în prezent în cooperative agricole cum sunt cele din Cîmpia Turzii, Luna, Triteni, Ceanu Mare, Frata și altele pe sute de hectare. Aplicarea sistemului de retribuire a muncii în acord global se dovedește a fi și în această primăvară o puternică pîrghie mobilizatoare pentru executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere de către fiecare membru cooperator. La C.A.P. Borșa, bunăoară, zilele trecute cîmpul era împînzit de sute de cooperatori care ieșiseră cu toții la executarea prașilei la sfecla de zahăr pe cele 60 de hectare cu această cultură. Asemenea „imagini“ care dovedesc hotărîrea cooperatorilor de a munci cu hărnicie și a întîmpina cu rezultate cît mai bune Conferința Națională a Partidului Comunist Român pentru a realiza astfel producții sporite, pot fi constatate în toate cooperativele agricole de producție din județul nostru. Paralel cu executarea lucrărilor de întreținere, o atenție deosebită trebuie să se acorde terminării plantării legumelor în cîmp, în perioada optimă. Deoarece condițiile de timp din această primăvară nu au permis să se execute combaterea chimică a buruienilor din lanurile de grîu pe toate suprafețele planificate, este necesară privirea manuală, pentru ca semănăturile de grîu să fie curate de buruieni. Mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor, folosirea din plin a fiecărei zile și ore prielnice de lucru constituie condiții hotărîtoare pentru producții sporite în acest an. C. MARCH Recolte sporite prin executarea la timp și un alt nivel calitativ a prașilei Norma - sinteza unui amplu și minuțios studiu al muncii (II) Metoda momentului optim, element nou în practica normării, aplicată cu bune rezultate la „Terapia“ și „Carbochim“, condiționează actualizarea normei de creare a unor astfel de condiții încît să nu se ajungă la suprasolicitarea forței de muncă. Prin urmare, excluzîndu-se orice efort în plus, întreprinderile sînt obligate să se ocupe insistent de ridicarea nivelului tehnic al procesului de producție, de promovarea unor forme și metode de muncă care să asigure sporirea productivității. Mutațiile care au loc în structura producției, trăsătură caracteristică a producției moderne, obligă, în situația în care condițiile de producție s-au schimbat substanțial, la o actualizare a normei, cîteodată chiar în detrimentul productivității muncii. Invocîndu-se interese majore ale producției, uneori modificările de această natură nu sunt luate în seamă. O asemenea atitudine nu constituie însă o rezolvare pentru că, mai devreme sau mai tîrziu, tot trebuie să se facă punerea de acord. Deci ocolirea unui asemenea final fiind inevitabilă, înseamnă că nu pe aceasta ci pe altă cale trebuie mers. Și practica dovedește că pentru a nu fi obligați la o revizuire, trebuie create astfel de condiții de lucru care chiar în cazul înlocuirii produselor fabricate cu altele, de o mai mare complexitate în execuție, să atingem același randament. Producția avîndu-și legile ei, noi nu putem nesocoti aceste legi. Cunoscîndu-le, așa după cum ne învață conducerea de partid, Ie putem folosi în scopul realizării în bune condiții a sarcinilor ce ne revin, a obligațiilor asumate. Că acest lucru e posibil ne-o dovedește experiența uzinelor „Metalul roșu“, „Carbochim", „Terapia“, „Someșul“ etc. Practica amintită nu este o inovație. H.C.M. nr. 201 reglementează situațiile în care o normă poate fi reexaminată, precizează clar condițiile ce trebuie îndeplinite. Totuși, metodologia folosită în cele 4 unități oferă un element nou: stabilirea celui mai potrivit moment de actualizare. Fixîndu-și o dată precisă, încă dinainte, rezultă că întreprinderile își asumă și obligația unor măsuri tehnice și organizatorice pentru a aduce factorii de producție la nivelul noilor normative, astfel încît aplicarea acestora să nu genereze perturbări, neconcordanțe între volumul de muncă afectat și cel real. Reglementarea prin lege a condițiilor reexaminării normelor nu urmărește numai asigurarea unei activități normale, ci și evitarea stressului pe care îl poate genera adoptarea unor norme fără motivare tehnică, a căror îndeplinire devine imposibilă sau cere o suprasolicitare. Consecințe psihosociale are și practicarea unor norme lejere, deoarece acestea constituie un impediment în aplicarea principiului socialist al retribuției. Elucidarea completă a diverselor aspecte pe care le ridică activitatea de normare, fundamentarea științifică a acesteia cere o muncă amplă, competentă și calificată. Pentru a-și explica cauza unei dispersii exagerate, cu doi ani în urmă, la „Someșul“ a fost inițiat, un studiu aprofundat, la care au participat ingineri, medici, psihologi, sociologi, economiști. Ample investigații au fost făcute pe această temă și la „Terapia“, „Clujeana“. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) .Și-atîta tort am îndlcit... Fotografia: Gh. VERMEȘAN DESCHIDERE LUCEMOR COMP NATIONALE A SCRIITORILOR In sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineața, lucrările Conferinței naționale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitați, reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă. Discuții. Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii: Constantin Chiriță, Alecu Ioan Chilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Szász János, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Létay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres) IERI A ÎNCEPUT LA CLUJ UN MARE SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ÎN DOMENIUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE Ieri dimineață a început la Cluj, în organizarea Ministerului Comerțului Interior și a Uniunii sindicale de ramură, un mare schimb de experiență în domeniul alimentației publice. Participă directorii direcției comerciale, directorii întreprinderilor de alimentație publică, președinții comitetelor sindicale din aceste întreprinderi, precum și șefi de unități, din 21 de județe ale țării. La deschiderea schimbului de experiență au fos prezenți tovarășii Radu Abagiu, adjunct al ministrului comerțului interior, Ștefan Tompa, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ștefan Olteanu, vicepreședinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din comerț și cooperație, Ioan Preoteasa, directorul Direcției de alimentație publică din M.C.I., Miron Damian, activist al Comitetului județean de partid, Garofița Pavel, vicepreședinte al Consiliului popular muncipal, Vasile Vilceleanu, președintele Consiliului municipal al sindicatelor, I. Berbecea, președintele Asociației bucătarilor Și cofetarilor din România, ziariști de la presa locală și departamentală, corespondenți ai presei centrale. Cuvântul inaugural a fost rostit de tovarășul Ștefan Tompa, care i-a salutat pe oaspeți, a subliniat însemnătatea schimbului de experiență și a exprimat urări pentru deplina reușită, în continuare, tovarășul Radu Abagiu a prezentat o informare cu privire la unele realizări ale alimentației publice din țara noastră, insistând în mod deosebit asupra aspectelor pozitive din municipiul Cluj, iar tovarășul Ioan Preoteasa — programul de desfășurare a schimbului de experiență, oprindu-se și asupra principalelor sarcini de viitor. Potrivit acestui program, în cursul zilei de ieri oaspeții au vizitat expoziția de artă culinară și de produse de cofetărie de la complexul „Continental“ și o serie de unități din rețeaua de alimentație publică a municipiului Cluj. Astăzi și mîine vor continua vizitele în alte unități de alimentație publică — un important popas va fi făcut la restaurantul „Someșul“, pentru vizionarea unei expoziții de artă culinară — și se vor desfășura discuțiile asupra problemelor actuale pe V-Cli Vc * îi Alvu ucVi-CCk © [UNK]%* rentă și de perspectivă. Apreciem că organizarea la Cluj a acestui schimb de experiență este o inițiativă lăudabilă, care reflectă aprecierea pozitivă dată de forurile superioare de resort activității întreprinderii de alimentație publică, „Someșul“, recent distinsă cu titlul de „întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1971“ și care, în ultimii ani, a obținut importante realizări în dezvoltarea și diversificarea producției, în modernizarea și specializarea unităților în funcție de cerințele, gusturile și exigențele consumatorilor. (t. b.) Dezvoltarea zootehniei în C.A.P. In ziua de 20 mai a.c. a avut loc un schimb de experiență pe teme zootehnice organizat de Uniunea județeană a cooperativelor de producție și Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare și apelor. Au participat președinții, cooperativelor agricole din județ, lucrători ai Uniunii județene a cooperativelor agricole, specialiști ai Direcției generale județene a agriculturii, Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“, Stațiunii experimentale zootehnice Bonțida. Participanții la schimbul de experiență, au vizitat fermele zootehnice ale cooperativelor agricole din Mihai Viteazul, Viișoara, Luna și Cîmpia Turzii, unde au luat cunoștință despre preocupările și realizările obținute în unitățile respective privind dezvoltarea sectorului zootehnic, creșterea producției animaliere, asigurarea bazei furajere, precum și în legătură cu organizarea muncii, aplicarea noilor tehnologii de lucru în zootehnie și extinderea micii mecanizări în fermele zootehnice. Apoi a avut loc la Cîmpia Turzii o consfătuire de lucru in cadrul căreia au luat cuvîntul mai mulți dintre participanți, la schimbul de experiență, făcînd aprecieri în legătură cu cele văzute cu ocazia vizitelor întreprinse. în încheiere au luat cuvîntul tov. ing. Alexandru Galoș, președintele U.J.C.A.P. și ing. loan Murășan, director general al Direcției generale județene a agriculturii, care au subliniat măsurile ce trebuie aplicate pentru înfăptuirea prevederilor de plan privind creșterea efectivelor de animale și a producției, livrarea unor cantități sporite de produse animaliere la fondul de stat, și pentru ridicarea eficienței economice a întregii activități din fermele zootehnice. PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR Ieri dimineață a avut loc plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor, cu participarea unor invitați — cadre didactice, comandanți de unități, după prezentarea de către tovarășul Vasile Popa, președintele Consiliului — a informării asupra activității Biroului de la plenara anterioară pînă în prezent, participanții au discutat informarea cu tema Educația pionierilor și școlarilor prin muncă și pentru muncă în cadrul cercurilor tehnico-aplicative și științifice, prezentînd rezultate din activitatea proprie și făcînd sugestii pentru îmbunătățirea muncii de viitor. După discutarea unor probleme curente, participanții la plenară au vizitat expoziția aparatelor și obiectelor lucrate la cercuri, în cadrul concursului „Minitehhnicus“. Expoziția cuprinde în special aparate produse de cercurile electrotehnice (tablouri de comandă, radioreceptoare, complexe aparate de verificare — Verám și Dexterimetru — realizate în colaborare cu Institutul de cercetări pedagogice și cadre didactice), aero și navomodele, sticlărie pentru laboratoarele de chimie, costume naționale miniaturale etc. Artiști străini în „Aida” Miercuri seara. Opera Română din Cluj prezintă publicului, în Aida, pe Maria Bieșu (U.R.S.S.) — „cea mai bună Butterfly“ la unul din concursurile din Japonia — și pe dirijorul cunoscut deja spectatorilor clujeni, Napoleone Annovazzi (Italia). „ Mănăștur la ora luminii. Fotografia: R. WAGNER SIMPOZIONUL DE ETICA Progresul moral La Cluj a avut loc în zilele de 5 și 6 mai Simpozionul de etică, organizat prin colaborarea Catedrei de filosofiesociologie a Universității clujene, prin prof. univ. dr. Nicolae Kallas, cu Institutul de Filosofie din București pe tema „Progresul moral“. Incercînd să stabilească notele definitorii ale noțiunii de progres moral, schimbările de conținut și criteriile de apreciere ale acestui fenomen precum și alte probleme adiacente, au fost susținute comunicările: Morala și progresul de prof. univ. dr. Nicolae Bellu (București); Progresul moral și semnificația actuală a imperativului categoric kantian de lector univ. Tudor Cătineanu (Cluj); Considerații asupra criteriului progresului moral de Elena Cobianu (București); Relația scop-mijloace în progresul moral de lector univ. Grigore Zanc (Cluj); Dubla determinare continuistică a progresului moral de Vasile Dem. Zamfirescu (București); Criteriul dezvoltării morale la C. Dobrogeanu Gherea de conf. dr. Achim Mihu (Cluj); Tradiția și progresul moral de lector univ. Szegő Ecaterina (Cluj); Eticul și sociologicul în răspunderea socială de conf. dr. Andrei Roth (Cluj); Raporturile între responsabilitate și luciditate în lumina progresului moral de lector univ. Gheorghe Buș (Cluj); Problematica angajării în lumina progresului moral de prof. univ. dr. Gáli Ernő (Cluj). în cuvîntul său de salut, rectorul Universității clujene, prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu a subliniat că intensificarea preocupărilor noastre de etică sunt un răspuns la cerințele actuale privind organizarea întregii vieți sociale pe baza principiilor eticii și echității socialiste; o necesitate a dezvoltării umanismului tradițional în noua și complexa lui ipostază de umanism socialist, înscriindu-se în sfera mai largă a căutărilor „ pe plan mondial de preîntîmpinare a efectelor de alienare care ar putea apare în perspectiva dezvoltării tehnicii necontrolate și neorientate conștient, necontrapunctată de valorile umaniste. Pe aceeași linie, prof. univ. AS Tănase a reliefat legătura dintre cultură și moralitate, formulînd ipoteza că azi ne găsim în fața unui „moment socratic“, adică a necesității de a spori eforturile pentru preîntîmpinarea, prin convertirea umanistă a efectelor revoluției tehnico-științifice, a unor efecte nocive ale acesteia. ■k Nicolae Bellu, în comunicarea prezentată, a fost primul care, întrebîndu-se dacă „există sau nu progres moral?“ și polemizînd tacit cu direcțiile sociologizante, propune atacarea problemei din interiorul moralității, cu scopul identificării a ceea ce este relativ autonom și repetabil în moralitate. Propunînd ipoteza unei definiri a moralei prin natura progresivă a constituirii și ființării ei, ca „Intensiune“ și „extensiune“, autorul indică prezența unor fenomene evidente de progres moral în istorie deși întrevede în natura și consecințele ulterioare ale fazelor de regres, posibile valori de afirmare, considerînd că în momentele de criză gestează adesea valori sau sisteme de valori pozitive și deci aprecierea a ceea ce poate fi pozitiv sau negativ, progresiv sau regresiv, este o chestiune dificilă. Intervenind la discuții, conf. univ. dr. Andrei Roth propune deplasarea accentului teoretic spre înțelegerea determinării sociale a sistemelor de norme morale și spre nevoia recunoașterii relativității acestor sisteme. Abordarea preponderent extrinsecă a moralei constituie modalitatea prin care Andrei Roth discută și în comunicarea prezentată relația dintre libertate și răspundere. Aceste dimensiuni se realizează în funcție de contextul social și condițiile specifice de grup în care ele apar. Analiza efectuată de autor pune în evidență pericolul abordării morale pe baza folosirii unui model a-istoric, după care distingînd și respectiv corelînd răspunderea individuală și răspunderea socială a aceluiași individ subliniază întrepătrunderea sferelor lor. Tudor Cătineanu, folosește drept pretext imperativul categoric kantian pentru a dovedi că anumite enunțuri morale ca elemente de conținut- Grigore TUDOR (Continuare în pag. a lll-a) Concursul tăietorilor de păduri PRIMII 3 DIN 166 Duminică s-a desfășurat la Gura Rîștii, în sectorul de exploatare Răcătău, etapa pe combinat a concursului „Cel mai bun fasonator mecanic“. Au participat primii trei clasați la etapa pe întreprindere de la U.E.I.S. Cluj și U.E.I.S Huedin. In urma unei pasionate întreceri, primele trei locuri au fost ocupate, în ordine, de Teodor Mărincaș (U.E.I.L. Huedin), Aurel Borlean și Andrei Roba (U.E.I.L. Cluj). Aceștia cei mai buni 3 din 166 concurenți participanți la etapa întîi — pe sectoare — vor reprezenta județul — respectiv Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Cluj — la următoarea etapă — de zonă. Dorim celor trei ca în etapa viitoare să se claseze pe locuri fruntașe, pentru a participa la finala pe țară. Fotoreporterul nostru Rudolf Wagner vă prezintă trei instantanee: Instructaj cu cîteva minute înainte de începerea concursului. O ultimă „punere la punct“ a fierăstrăului mecanic. Prima probă din concurs: proba de îndemînare în lovirea cu toporul.