Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-11-08 / 8084. szám

\ PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­IJI-UÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII Nr. 8084 4 pagini 30 bani Miercuri 8 noiembrie 1972 ANIVERSARI A REPUBLICII . ,■ VV' - ' V' . -1.: ' ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■' '■ ■ [UNK] ' ' ' -­ ' ' - '' ~ . Constructorii hidroenergetici raportează Străpungerea galeriei pentru conducta forțată de la Mărișelu In cadrul complexului nod hidroenergetic de la Mărișelu, un element de importanță deosebită este, fără îndoială, conducta forțată. Această conductă forțată, respectiv gale­rie blindată cu cilindri de oțel, lungă de aproximativ 740 de metri, va face legătura între casa vanelor și distribui­torii spre turbinele din centrala electrică subterană. Avînd o înclinație de circa 33 de grade, ea va asigura căderea apei din aduc­țiunea principală în centrală și astfel turbi­nele se vor pune în mișcare, iar generatorii vor produce energie electrică. Potrivit graficului general de execuție, străpungerea ga­leriei pentru conducta forțată trebuia să aibă loc la 30 septembrie 1973. Cei 19 mineri ai lotului 4, conduși de in­ginerul Constantin Găină și de maistrul Ioan Marinescu, răspunzind chemării partidului de a intensifica ritmul dez­voltării economico-sociale a țarii, și-au asumat însă anga­jamentul de a realiza străpungerea galeriei pentru conducta forțată la 30 noiembrie 1972. Ei au organizat munca­ și pro­ducția atît de bine și au desfășurat steagul întrecerii socia­liste atît de entuziast, nncit angajamentul a devenit fapta împlinită la începutul lunii noiembrie, adică cu 11 luni mai devreme față de termenul prevăzut în graficul general de execuție. Escavarea galeriei s-a desfășurat pe două fronturi de lu­cru, unul pornind de la centrală, iar celălalt de la cota 800; în ultima fază a execuției, înaintarea s-a făcut numai de la centrală spre cota 800, parcurgîndu-se o distanță de 509 metri, de jos în sus, pe o înclinație de circa 33 de grade de la orizontală spre verticală. Evident, condițiile de lucru au fost deosebit de dificile, dar cei trei șefi de schimb, mine­rii Ioan Poșircă, Ignat Achim și Vasile Pustai, îndrumați și asistați zilnic de inginer și de maistru, sprijiniți de echipa de lăcătuși-mecanici a lui Vaier Rus, au aplicat cele mai eficiente scheme de perforare și pușcare, precum și cele mai potrivite mijloace și metode de încărcare și eva­cuare a sterilului, astfel că indicele de productivitate a cres­cut continuu. Izbînda micului, dar harnicului și priceputu­lui colectiv de muncă al lotului 4, dinamizat de energia și competența inginerului Constantin Găină, repre­zintă o­ im­portantă contribuție la devansarea cincinalului, permițînd predarea cu un an mai devreme la montaj a galeriei pen­tru conducta forțată din blindaj de oțel. Totodată, această izbîndă înseamnă și o economie în valoare de sute de mii de lei, rezultată din perfecționarea tehnologiei și in­tensificarea ritmului de escavare. Colectivul lotului 4 merită cele mai călduroase felicitări pentru performanța obținută. Cu atît mai mult, cu cu­ a­­ceastă performanță vine să consolideze titlul de fruntaș pe care Șantierul 2 Mărișelu îl deține în cadrul Amenajării hidroenergetice Someș. (1, s.) DIN TURDA NI SE COMUNICĂ: PLĂNUIT ANUAL VA FI REALIZAT IN 11 LUNI Tovarășul Ion Salomîa, șeful serviciului plan de la Fabrica „9 Mai“ ne-a comunicat ur­mătoarele: — Activitatea desfășurată de colectivul nostru de mun­că în cele 10 luni de activi­tate și-a găsit materializarea în depășirea producției marfă cu 2 098 000 lei și în realiza­rea, peste plan, a 533 tone cărămizi refractare silica. — Asta înseamnă... — ...calculat estimativ, că în cinstea celei de-a 25-a aniver­sări a Republicii, colectivul nostru își va realiza sarcinile de plan revenite pe 1972 cu o lună mai devreme. PRODUCTIE SUPLIMENTARA In valoare de 9 MILIOANE LEI Valorificînd în mod superi­or rezervele interne, ceramiș­­tii, așa cum ne relata tov. Tot Ieronim, șeful serviciului plan de la Electroceramica, au reu­șit să obțină o depășire a pro­ducției globale, pe 10 luni, cu 9141000 lei, iar a producției marfă cu 11110 000 lei. Succe­sele obținute pînă acum sînt o certitudine pentru ceramiș­­ti că sarcinile de plan ce le revin pe 1972 vor fi realizate mai devreme cu 22 zile la producția globală și cu o lu­nă la producția marfă. MIJLOACE DE TRANSPORT ÎȘI OAMENI IN CIMP Duminică, 500 de salariați de la întreprinderile Electro­ceramica, Fabrica de ciment și Sticla, cu 35 mijloace de transport, au muncit pe ogoa­rele Stațiunii experimentale la culesul și transportul porran­­dului și a cînepii. Alții au dat o mînă de ajutor la baza de recepție. Așa înțeleg oamenii muncii din Turcia să răspundă chemării partidului de­ a da sprijin la strîngerea urgentă a recoltei.I CORDOȘ CUVÎNTUL DAT ESTE ASTĂZI FAPT ÎMPLINIT Hotărârea și lupta pentru realizarea planului cincinal în patru ani și jumătate au găsit un ecou deosebit și în rîndul membrilor cooperativei „Blă­­narul“ din Cluj. Sarcinile de plan pe 1972 la producția marfă au fost realizate inte­gral la 1 noiembrie, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să se obțină în plus o producție valorând 3.000.000 îeî. în acest ser­s, multe din­ secțiile coope­rativei noastre au contribuții deosebite în realizarea depăși­rilor de plan. Astfel, secția a H-a confecții piese, condusă de tovarășii Ioan Gherlea și Dumitru Beldeanu, și-a reali­zat pianul pe 10 luni în pro­porție de 121»/«, obținînd un volum de producție în valoare de 2.504.000 lei; secția% 18 co­­jocărie, condusă de tov. Carol Herendiaș, și-a realizat pianul pe aceeași perioadă în pro­porție de 120%, obținînd o producție în valoare de 376.000 lei, iar secția confecții, con­dusă de tov. Teodor Bogdan,­­și cea de blănărie, condusă de tov. Kulcsár Ileana, și-au depășit planul pe 10 luni cu 20, respectiv 25%. Un succes care se detașează în­­ activitatea noastră îl con­stituie onorarea produselor de export pînă la 1 noiembrie, înregistrînd o depășire de 35% a planului pe 1972. Și pentru livrările la fondul pieții sar­cina anuală a fost realizată, urmînd ca pînă la finele anu­lui sporurile să facă obiectul produselor de sezon mult soli­citate de cumpărători și unită­țile comerciale. Pe măsură ce se apropie ziua aniversării Republicii, tot mai multe secții raportează realizarea înainte de termen a sarcinilor anuale, creîndu-se premise pentru ca hotarîrea luată, de a îndeplini cincina­lul în 4 ani și 6 luni, să fie respectată. Avîntul cu care membrii cooperativei își ono­rează angajamentele în între­cerea socialistă, dorința de a se menține în rîndul frunta­șilor constituie suportul unor viitoare împliniri în muncă, al hotărîrii de a valorifica în mod chibzuit și cu grijă baza noastră materială, de a elimi­na risipa și a asigura întregii producții calitatea corespunză­toare experienței, priceperii și măiestriei noastre profesionale. E. MUREȘAN, secretarul biroului organizației de partid nin m­is­itii si sim ZESTREA TUTUROR «III SI UM 1 MGR MIA ARIKH! Valorificarea intr-un grad mai inalt a resurselor materiale și a fondului de timp­­ principal obiectiv in dezbaterea comuniștilor Intr-un înalt spirit de exi­gență, comuniștii de la uzina „Armătura“ au analizat cu prilejul conferinței de dare de seamă și alegeri modul în ca­re s-au achitat de cea mai im­portantă obligație: îndeplini­rea sarcinilor planului în con­dițiile unei înalte­ eficiențe e­­conomice. Darea de seamă și luările de cuvînt au evidențiat preo­cupările comuniștilor, ale tu­turor muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor pentru trans­punerea în viață a hotărîrilor Congresului al X-lea și Confe­rinței Naționale a partidului, a altor documente de partid. Sarcinile de plan care au re­venit întreprinderii pe peri­oada care a trecut din acest an au fost îndeplinite, la u­­nele capitole realizîndu-se substanțiale depășiri. Bună­oară, producția de­­ armături din alamă, pentru export, a fost depășită cu 85 la sută, iar cea de armături din fontă (tot pentru export) cu 10 la sută, în trei trimestre din acest an, aproximativ cu aceleași capa­cități de producție ca în ace­eași­ perioadă a anului trecut, au fost fabricate cu 280 tone mai multe armături și cu 74.300 mai multe aspersoare. O preocupare importantă a organizației de la precedentele alegeri a constituit-o creșterea producției destinate exportu­lui La finele anului trecut, fabrica a exportat cu 50% mai multe produse decît în anul 1968. Calitatea bună a produ­selor exportate, onorarea la timp a contractelor externe a favorizat creșterea continuă a ponderii exportului în totalul producției. în prezent, peste 50 la sută din producția de armături neferoase și aproape 25 la sută din cele de fontă sînt destinate beneficiarilor externi. Acesta este un lucru de mîndrie dar, în același Conferința organizației de partid de la „Armatura" timp, obligă la continua îm­bunătățire a tehnologiei de fabricație, a organizării pro­ducției­ și muncii, în scopul participării cît mai eficiente la comerțul exterior. Paralel cu activitatea de producție curentă, comitetul de partid, conducerea între­prinderii au avut în preocu­pări promovarea largă a pro­gresului tehnic. Ținînd seama de indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul Conferinței pe țară a ingine­rilor și tehnicienilor, ca fiecare cadru tehnico-ingineresc sa fie un înflăcărat promotor al progresului tehnic, să se si­tueze în primele rînduri ale luptei pentru modernizarea producției și a procesului de fabricație, comitetul de partid a orientat activitatea de con­cepție tocmai în aceste direc­ții. In ultimii doi ani, în pla­nul tehnic s-a prevăzut pregă­tirea introducerii în fabricație a 23 noi produse. Aceste pre­vederi au fost cu mult depăși­te. Pînă în prezent au fost asimilate 52 produse, din care 26 pentru export. Se aprecia­ză că în următoarele săptă­­mîni se va încheia activitatea dezasimilare a altor 5 produse. Put­e­m aprecia, deci, că aci, la „Armătura“, prin îmbina­rea posibilităților de concepție din întreprindere, cu cele ale unor unități de cercetare din țară, s-a desfășurat o aprecia­bilă muncă pe linia înnoirii produselor. In afară de această direc­ție de cercetare, la fabrica „Armătura” au existat (și există în continuare) preocu­pări pentru perfecționări teh­nologice în scopul creșterii productivității muncii și îm­bunătățirii calității produselor. Dintre tehnologiile aplicate și care au dat bune rezulta­te arătăm: executarea miezu­rilor în cutii calde, asimilarea topirii fontei in cuptoare de I. GOIA (Continuare in pag, a Hi-a) Imagini din țară: Hotelul „Trotuș“ din orașul Gheorgh­e Gheorghiu-Dej Toate eforturile pentru ca recolta să ajungă fără pierderi in hambare și pentru încheierea neintirziată a insămințărilor­ • CULESUL PORUMBULUI SE APROPIE DE SFIRȘIT. SE IMPUN ACUM EFORTURI SPORITE PENTRU TRANS­PORTUL ȘTIULETILOR DIN CIMP ȘI DEPOZITAREA LOR IN BUNE CONDIȚII • CONCENTRARE MAXIMA DE FORȚE IN UNITĂ­ȚILE RAMASE IN URMĂ CU ÎNSAMANTAREA GRIULUI • ÎN CENTRUL PREOCUPĂRILOR — LIVRAREA PO­RUMBULUI LA BAZELE DE RECEPȚIE In urma eforturilor deose­bite depuse pentru strîngerea fără pierderi a recoltei,, cule­sul porumbului în unitățile a­­gricole din județul nostru se apropie de sfîrșit. Pînă la 11 noiembrie porumbul a fost re­coltat de pe 97 la sută din suprafețele cultivate, numeroa­se cooperative agricole rapor­­tînd terminarea acestei lucrări. Urmînd exemplul acestor u­­nități, în cooperativele și în­treprinderile agricole de stat unde au mai rămas de recol­tat unele suprafețe cu porumb se impune ca ceas de ceas, clipă de clipă, să fie mobili­zate toate forțele ca în ur­mătoarele 2—3 zile culesul să fie încheiat pe ultimele hecta­re. Strîngerea recoltei nu poa­te fi însă considerată ca în­cheiată decit atunci cînd în­treaga recoltă a fost transpor­tată din cîm­p și depozitată in bune condiții. în multe unități agricole de stat și cooperatiste au mai rămas însă importan­te cantități de porumb în cîmp, care trebuie grabnic transportate și depozitate in bune condiții, asigurîndu-se concomitent îndeplinirea inte­grală a sarcinilor de livrări la fondul de stat. Urmînd e­­xemplul cooperativelor agrico­­­le aparținătoare consiliilor in­­tercooperatiste Cluj, Cîmpia Turzii care pînă la 6 noiem­brie și-au îndeplinit sarcinile de livrare a porumbului în pro­porție de 70—75 la sută și unde multe unități și-au ono­rat pe deplin obligațiile față de stat, este necesar ca în fie­care cooperativă agricolă, prin folosirea judicioasă a mijloa­celor de transport proprii și a autocamioanelor solicitate de la I.T.A. sau alte întreprin­deri să se urgenteze predarea la bazele de recepție a între­gii­ cantități ,de­­ porumb dato­rată statului. Zilele din cursul acestei săp­­tămîni sînt hotărîtoare și pen­tru însămînțarea griului pe toate suprafețele planificate. Din situația operativă a Di­­recției generale județene a a­­griculturii, industriei alimenta­re și apelor rezultă că pînă la 6 noiembrie au fost însă­­mînțate cu grîu 79 la sută din suprafețele planificate în I.A.S. și 83 la sută în cooperativele agricole din județ. Deși în ultimul timp o serie de cooperative agricole au în­cheiat și lucrările din campa­nia de însămînțări în unită­țile agricole din județ au mai rămas de însămînțat aproape 10 000 ha. Prin dirijarea trac­toarelor din unitățile care au încheiat semănatul în cele un­de au mai rămas de arat și însămînțat suprafețe mai mari, și folosirea cu întreaga capacitate a mijloacelor me­canice, ziua și noaptea fără întrerupere, este imperios ne­cesar ca pretutindeni să se a­­sigure îndeplinirea integrală și depășirea prevederilor pla­nului de însămînțări. IN PAGINA A 3-A: Situația lucrărilor agricole în unitățile aparținătoare Consiliului intercooperatist Apahida r Tehnofrig. Un ultim finisaj unui lot de ventilatoare Fotografia: R. WAGNER Primire la Comitetul municipal de partid Turda Ieri dimineață, tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid Turda, primarul Turzii, a pri­mit colectivul teatrului din lo­calitate. La primire au fost prezenți tovarășii Roman Mo­rar, secretar al Comitetului județean de partid, Liviu Vă­­­cariu, președintele Comitetului­ județean de cultură și educa­­cație socialistă, Ioan Dragoste, secretar al Comitetului muni­cipal de partid Turda, Vasile Florea, președintele Comitetu­lui municipal de cultură și educație socialistă, reprezen­tanți ai organelor județene și turdene de partid și de stat, ziariști. Mulțumind pentru in­teresul și grija cu care condu­cerea județeană și municipală de partid și de stat urmăreș­te activitatea scenei turdene, actorul Emilian Cortea, direc­torul Teatrului de Stat din Turda, a făcut o prezentare a celor mai importante preocu­pări ale conducerii și ale co­lectivului artistic, subliniind interesul pentru ridicarea cali­tății spectacolelor, pentru par­ticiparea mai intensă la viața culturală turdeană, pentru o mai strînsă legătură a teatru­lui cu publicul, pentru spori­rea interesului spectatorilor față de creația dramatică a teatrului din Turda, în cadrul discuțiilor, membri ai colec­tivului actoricesc au împărtă­șit alte preocupări ale lor, au făcut sugestii pentru îmbună­tățirea activității teatrului. Subliniind importanța teatru­lui în viața culturală a municipiului Turda și in­teresul cu care organele de partid și de stat jude­țene și municipale au urmărit activitatea teatrului, tovarășii Roman Morar, Ion Vedeanu, Liviu Văcariu și Ioan Dragoste au felicitat colectivul de actori pentru realizările lor actuale și din stagiunea anterioară — care s-au bucurat de o foarte bună primire din partea pu­blicului turdean, clujean, din Capitală și din alte localități, precum și de aprecieri elogi­oase ale criticii de specialitate — și, promițînd și în continu­are întregul sprijin al oficiali­tăților județene și municipale, au făcut cîteva recomandări pentru întărirea legăturilor cu publicul, urînd teatrului spec­tacole tot mai reușite și mai iubite de spectatori. Pe inginerul Vasile Rodina l-am cunoscut mai demult. E­­ra o iarnă cu frig și zăpadă ca-n povești. Iarna aceea l-a găsit pe inginer trudind la ba­raj. Lucra cu un curaj și cu o mîndrie vizibilă, încîntat, emo­ționat, ca un tînăr­­ de 25 de ani care face oricum ceva deo­sebit, își construise o bara­că. Cocoțată pe o stîncă, la vreo 20 de metri deasupra drumului și în imediata apro­piere a barajului, baraca pă­rea o frumoasă jucărie, bună s-o iei de acolo și s-o dai unui copil care plînge, să se joa­ce cu ea... Baraca a fost bi­roul inginerului. Odată, un bo­lovan s-a desprins din munte și a trecut prin ea ca printr-o coală de hîrtie. Apoi, ingine­rul a refăcut-o... Mă obișnui­sem cu zîmbetul lui de copil, cu hainele lui vătuite, cu ciz­mele și casca de protecție, cu nesfirșitele întrebări despre fotbal. Acum inginerul Rodi­na se află la șantierul 4 Mă­guri, șeful lotului 4 Negruța. Intr-o ședință de partid, co­muniștii au vorbit frumos des­pre munca lui, subliniind că inginerul a „pus ordine la lo­tul 4“. Am urmărit cu interes destinul acestui inginer care nu numai că n-a ocolit greu­tățile, munca periculoasă, ci, dimpotrivă, le-a vrut, le-a căutat. A preferat zilelor mo­notone și obișnuite de oraș, măreția și liniștea muntelui, truda aspră de constructor. In locul cafelei sau cafelelor pe care noi le bem zilnic, el a găsit altceva: privește în li­niște muntele cîteva clipe, res­piră aerul curat și tare și se simte relaxat, odihnit. Alți tineri de vîrsta lui visează vi­se mari de mîine, inginerul Roăna preferă să trăiască azi, în prezent. — Ce cauți aici, în munte, Vasile Rodina? — Nu caut nimic. Locul meu e aici, pe șantier. Sînt inginer constructor! — Cînd îmbraci haine de oraș? — Foarte rar. N-am cînd, n-am timp... Du­șf la anumite sărbători sau festivități pot fi văzut și eu în costum! — Cît timp ai fost șeful lo­tului în barajul și centrala Tarnița, ce s-a lucrat acolo? — Escavarea galeriei de de­viere, escavațiile de pregătire a încastrării barajului pe cei doi versanți stîncoși, escavarea fundației și turnarea, prinde­rea primelor ploturi ale bara­jului. Apoi începerea turnării centralei. — Au fost zile foarte grele? — Au fost. Și era firesc să fie greutăți. Așa e meseria noastră. — Ai simțit vreodată că nu mai poți, că te încovoaie greu­tățile? — Am trăit clipe grele, dar niciodată nu m-am speriat. Pomul se îndoaie numai sub greutatea fructelor, a roade­lor, iar noi știm că atunci cină e greu „se coc“ roade TU îN­ GOLSg» — Cîte ore de muncă are ziua inginerului Vasile Ro­dina? — N-are ore. In mod nor­mal ar fi zece. Dar noi avem ca unitate ziua lumină, de la răsăritul la apusul soarelui, lu­crăm de cele mai multe ori însă pînă seara tîrziu. (Seara la scripte, bineînțeles!). In unele cazuri, avem și nopți lumină! — Și aici aveți „scripte“? — Firește, fără ele nu se poate! — De unde, cum a început drumul tău în viață? — Ciudat, zîmbește ingine­rul, a început cu fuga de aca­să. De la părinți?! — Da. Stăteam cu mama și cu frații în comuna Gîlgău, pe Someș, în județul Sălaj. In 1961 aveam 16 ani și­ am fugit de acasă.. Un început ciudat, totuși­.» — Unde ai fugit? — La tata, pe Argeș. Tata lucra acolo, pe șantier. Ma­mei îi era greu și am zis să nu mai stau pe capul ei, dacă tot n-o pot ajuta. Mi-am luat lumea în cap, cum se zice, și-am plecat. — Și ce-ai făcut la Argeș? — Am lucrat întîi ca mun­citor necalificat, apoi ca to­pometru. In acest timp am urmat cursurile serale ale li­ceului din Corbeni și mi-am luat bacalaureatul. Am stat atunci și-am judecat lucruri­le, iar concluzia a fost urmă­toarea: îmi place munca, șan­tierul, viața de constructor și am decis să mă fac inginer. — Nu te-ai gîndit că va fi greu? — Nu. Șantierul m-a obiș­nuit, m-a călit cu tot felul de greutăți și mi-a dat curaj. Viorel CACOVEANU (Continuare in pag. a lll-a) ZILE ȘI NOPȚI LUMINĂ!

Next