Făclia, octombrie-decembrie 1973 (Anul 27, nr. 8362-8439)

1973-11-08 / 8394. szám

CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Au­ realizat prevederile primilor 3 ani ai cincinalului La C.C.H. — premise pentru 75 milioane avans Luni, colectivul marelui Combinat de celuloză și hîr­­tie din Dej, a înscris o nouă victorie a priceperii și dă­ruirii sale profesionale: rea­lizarea în totalitate a pre­vederilor producției globale pentru primii 3 ani ai cin­cinalului. Succesul — subli­niază ing. Vasile Zăpîrțan, șeful de programare a pro­ducției — crează posibilita­tea ca pînă la sfirșitul lui decembrie a.c. sarcinile pro­ducției globale ale combina­tului pentru primii 3 ani din cincinal să fie depășite valoric cu aproximativ 75.000.000 lei. Numai hîrtia obținută suplimentar preve­derilor pentru perioada a­­mintită va trece de 600 tone. In ceea ce privește pro­ducția marfă, pe cei 3 ani — încă neîncheiat — pla­nul a fost realizat la 25 oc­tombrie a.c., așa încît pînă la finele lui 1973 la acest indicator se va obține o de­pășire valorică de 62.000.000 lei. In ceea ce privește expor­tul pentru primii trei ani ai cincinalului, obligațiile au fost realizate valoric la 20 octombrie, iar cantitativ la 15 decembrie anul trecut. Ca urmare, pînă la finele anu­lui curent C.C.H. Dej are po­sibilitatea să livreze la ex­port, peste sarcinile primilor 3 ani ai cincinalului, o can­titate de 13.249 tone hirtie. în ce privește, prevederile pe primele 10 luni ale anu­lui curent sarcinile de plan au fost depășite cu 2.489.000 lei la producția globală și cu 1.464.000 lei la producția marfă. La Refractara Dej — 139 zile avans­ au aproape trei luni în urmă, într-unul din nume­rele ziarului nostru infor­mam cititorii că Fabrica de produse refractare Dej reu­șise să-și realizeze sarcinile ce-i reveneau pentru primii 3 ani ai cincinalului și că trecuse să le onoreze pe cele din 1974. După un bilanț fă­cut recent, reiese că succe­sele colectivului de munci­tori, ingineri și tehnicieni de la Refractara continuă. Sar­cinile pentru cele 10 luni trecute din anul curent au fost depășite cu 3,97 la sută la producția globală și cu 4,92 la sută la producția marfă. Prevederile produc­ției globale pentru luna oc­tombrie au fost depășite cu 8,73 la sută, iar cele ale producției marfă cu 9,73 la sută. Ritmul de activitate mereu ascendent — afirmă ing. Ioan Bujor, directorul Refractarei — a determinat ca pînă la 30 octombrie să obținem un avans de 139 zi­le față de sarcinile primilor 3 ani ai cincinalului, iar în ziua de 1 noiembrie colecti­vul nostru să realizeze sar­cinile pentru ziua de 19 martie a anului 1974. Pro­ducția globală obținută pînă în prezent la Refractara pes­te prevederile primilor 3 ani din cincinal se ridică valo­ric la 25.149.000 lei, iar pî­­­nă la finele lui 1973 va a­­tinge 27.249.000 lei. La Uscătorul C.F.L. Dej — importante valori peste prevederile cincinalului Dintre unitățile economice dejene care în acest an au obținut rezultate demne de remarcat, fără îndoială că pe întîiul loc se așează sec­torul de producție se­­miindustrializată (Uscătorul) C.S.F. Pînă la 30 octombrie — ne face cunoscut tovară­șul Cornel Badea, șeful Us­­cătorului — prevederile va­lorice în ceea ce privește producția globală a secto­rului nostru pe cele 10 luni trecute au fost depășite cu 34.932.900 lei, iar cele ale producției marfă vîndu­­te și încasate cu 47.327.000 lei. Cantitativ, produsele ob­ținute suplimentar în pe­rioada amintită se ridică la 800 tone, dintre care 310 au fost destinate exportului, peste obligațiile prevăzute. De altfel, exportul reprezin­tă indicatorul care ridică prestigiul acestei unități mo­deste în aparență. Prin li­vrarea unor produse dezhi­­dratate — peste angajamen­tele inițiale — unor benefi­ciari din Japonia, Olanda, Anglia, Elveția, U.R.S.S., R.F.G. sau Austria, Uscăto­rul C.L.F. Dej a obținut pes­te prevederile celor 10 luni 2.081.000 lei valută. Făcînd o privire retrospec­tivă asupra activității din cei 2 ani și 10 luni parcurși din cincinal de către secto­rul de producție al centru­lui de legume și fructe Dej, se mai constată că acesta și-a realizat cu multe luni în urmă sarcinile pentru pri­mii 3 ani ai acestuia. Pro­ducția obținută peste preve­derile perioadei amintite se ridica, la 30 octombrie a.c., la importanta valoare de 67.101.900 lei, sumă, care, fă­ră îndoială, pînă la finele lui 1973 va spori. • Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX­­ Nr. 8394 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini 30 bani România muncitoare. Urzitoarea Valeria Todoruț pe lângă calitatea superioară, depășește planul lunar cu 100,4% Fiecare masina, fiecare utilaj sa funcționeze la parametrii proiectați MINIT NELAGRAT Zeci de mii de minute cîștigate la preluarea schimbui din mers • O experiență valoroasă la „Armătura“ • „Specificul producției nu e un atuu, ci el ne-a obligat să ne adaptăm unor cerințe firești" # Cînd mașinile sînt îngrijite și dis­punem de S.D.V.-urile necesare, productivi­tatea poate înregistra valori maxime . In trei luni 105 tone, piese prelucrate în plus cu aceleași mașini-unelte . Armonia intre om și mașină-agregat începe de la progra­marea și pregătirea fabricației fiecărui re­per . La transpunerea în viață a indicațiilor secretarului gene­ral al partidului privind de­plina folosire a capacităților de producție și a timpului de lucru al muncitorilor, la în­treprinderea „Armătura“ din Cluj s-au obținut unele rezul­tate ce merită a fi eviden­țiate. E adevărat că față de alte întreprinderi, aici speci­ficul proceselor tehnologice diferă nu numai ca volum al reperelor, ci și ca mod de organizare a liniilor de pre­lucrare, întrucît se execută serii mari al cîtorva sute de repere pe lună. Pentru a ne face o imagine a elemente­lor proprii fabricației acestei unități de mare randament tehnic, vă propunem o re­flecție, fie și pentru cîteva secunde, asupra unei singure cifre: în noua hală de prelu­crări mecanice, într-o lună, pe mașinile­ automate și agrega­tele multiax sunt prelucrate peste 3 milioane de piese. Din primăvară, aici a început montarea mașinilor-unelte, o­­perație care nu s-a încheiat, întrucît unele utilaje urmea­ză să sosească de la furni­zori. Cu toate acestea, pe ul­timul trimestru producția sec­ției a înregistrat o creștere impresionantă: s-au prelucrat în plus, în lunile august, sep­tembrie și octombrie, 105­­ piese, media lunară și rezul­tatele oscilînd între 33 și 37 tone. Rezultatele înregistrate nu constituie atingerea­­ limi­telor maxime. Ne-am­ propus să urmărim, ad-hoc, cum se desfășoară preluarea schimburilor II și III la secțiile prelucrare me­canică și turnătoria de fontă și neferoase, unde se lucrează în flux continuu. Am sosit în uzină în ziua de 5 noiembrie, la ora 13. După 15 minute, deci cu 45 de minute înain­te de începerea schimbului doi, pe poarta uzinei intrau primii muncitori din tura de după-amiază. Ne adresăm, la întîmplare, unora din cei so­siți. — Lucrați în schimbul II? — Da. — Și dv.? — Da. Dar de ce? — La­­ ce oră începeți lu­crul? — La 14. De fapt, la 13.50 vom fi la mașini pentru a prelua lucrul de la schimbul de dimineață. ■ — Și eu la fel. — In fiecare zi sosiți la ma­șini cu 10-15 minute înainte de ora începerii lucrului? — Da. Dialogul s-a inversat. Noi eram cei chestionați: „De ce întrebăm și cine sîntem“. Primele cunoștințe le făcu­sem chiar atunci, la poartă, erau strungarii Cornel Ono­­frei și Homan Mircea, regio­­rul Ioan Mureșan și Mircea Simionescu, șef de echipă la mașini automate. După alte cîteva minute, văzînd că marea majoritate a muncitorilor din schimbul doi sosiseră cu 20-30 de minute înaintea începerii lucrului, stăm de vorbă cu ing. Ioan Pop, directorul „Armăturii“, cu maistrul Traian Trif, se­cretarul comitetului de partid, șeful secției turnătorie, , și cu ing. șef Kiss Ernest, cărora, le facem cunoscut scopul vizitei noastre neanunțate. CUM SE FACE PRELUAREA LUCRU­LUI INTRE SCHIMBURI LA SECȚIILE PRELUCRARE ME­CANICĂ ȘI TURNATORII. Se apropie ora 13,45. Ce­rem permisiunea să urmărim fără însoțitori modul cum se face predarea și preluarea „ștafetei“ la hala nouă de pre­lucrări mecanice. O primă constatare: față de situația în­­tîlnită în luna iulie, lucrurile s-au schimbat în bine, hala avînd în funcțiune agregate­le de curățire și degresare a pieselor, cea de încălzire cen­trală (dar cu o dispunere ne­corespunzătoare a gurilor de insuflare a aerului cald, ceea ce impune o reamplasare a a­­cestora de către constructor). In preajma liniilor de agre­gare sau a mașinilor automate se văd, frumos aliniate, con­tainerele cu piesele aduse de la turnătorii sau barele de profile pentru mașinile mul­tiax de mare randament. Vizita noastră trece neobser­vată, deși noi, căutăm­ să sur­­­­prindem locurile unde ar pu­tea apare timpii morți. Știam că intre 13,45 și 14 este pau­za pentru întreținere și cură­țire. Intr-adevăr, la unele a­­gregate ori automate, munci­torii opresc „motoarele“ și caută ca în 5 sau cel mult 10 minute să facă „toaleta“ pre­văzută în timpul de odihnă al mașinilor. în funcție de reperele ce­ le au de executat, unii fac din mers întreține­rea, ca și predarea lucrului. Am așteptat ora 14. Pe ne­simțite s-a amplificat zumze­tul motoarelor: toate mașinile, lucrau din plin, electrocarele transportau ultimele containe­re cu piesele prelucrate la magazie sau la instalația de spălare. Urmărim dacă la fie­care agregat există stocuri de piese pentru a fi prelucrate în schimbul II. In unele locuri aprovizionarea era făcută și pentru tura de noapte. Ne în­dreptăm spre magazia de S.D.V.-uri, unde, de obicei, în alte ateliere, la ora schimbu­lui se simte fluxul unei noi zi de lucru. Aici nu era de­cit un șef de echipă... Deci oamenii aveau tot ce le tre­buia. Pentru cei de aici era o zi normală. Procesul tehnologic se desfășura în­ ritmul cerut de randamentul mașinilor-a­­gregat său al automatelor multiax, pregătite cu exacti­tate, curățate și dotate cu tot ce era necesar pentru ca tim­pul de lucru să fie cît mai deplin folosit. „Dar dacă vizitatorului, i se oferă posibilitatea să înregis­treze ambianta unei zile nor­male, să i se para că totul este firesc, așa cum de altfel a fost și trebuie să fie per­manent, pînă a­ se ajunge la acest „normal“ conducerea în­treprinderii a trebuit să ar­monizeze cerințele secției pre­lucrări mecanice cu capacita­tea turnătoriei și mai înainte să pregătească toate detaliile proceselor de fabricație a di­feritelor repere de mare se­rie — ne spunea ing. Popa. In acest an realizarea sarci­nii , de plan majorate, trebuie Costel ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag. a Ill-a) DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ Succesele siderurgiștilor reșițeni Paralel cu preocuparea per­manentă pentru realizarea rit­mică a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate, si­­derurgiștii manifestă o grijă deosebită pentru micșorarea continuă a cheltuielilor de producție și sporirea eficienței economice. Preocuparea colec­tivului de oțelari de la Reșița, pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție, se fa­ce simțită îndeosebi prin mic­șorarea normelor de consum îndeosebi a consumului de feroaliaje din import unde s-au obținut economii de peste 1 milion de lei. Față de anul 1972 indicele intensiv a cres­cut cu 250 kg oțel zilnic, pe metru pătrat de vatră obți­­nîndu-se, concomitent, o redu­cere de 19 minute a duratei medii a șarjei. De asemenea, indicele extensiv al cuptoare­lor Siemens-Martin a sporit în acest an l^a peste 90 la sută din timpul calendaristic, ceea ce situează Reșița printre uzi­nele cu cele mai bune reali­zări pe plan mondial. Agerpre» Prima linie de înaltă tensiune în Delta Dunării Colectivul Șantierului electromontaj Dobrogea realizea­ză prima linie electrică de înaltă tensiune în Delta Du­nării pe traseul Sarinasuf.u— Crișan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localitățile și unitățile eco­nomice din zona cuprinsă între brațele Sfîntu Gheorghe, Sulina și, parțial, Chilia. Se înfăptuiește, astfel prevede­rea ca începînd cu acest cincinal să se treacă și în Del­tă la alimentarea cu energie electrică din sistemul ener­getic național. Vizita la Cluj a unei delegații de președinți de universități americane In cadrul schimburilor cul­­tural-științifice dintre Româ­nia și S.U.A., ieri a sosit la Cluj o delegație de preșe­dinți ai­ unor universități a­­mericane. Timp de două zi­le profesorii americani s-au întîlnit cu rectorii institute­lor de învățămînt superior din Cluj, cu alți membri ai corpului didactic și oameni de știință cu care au discutat probleme actuale de învăță­­mînt și cercetare, au vizitat facultăți, catedre, laboratoa­re, Biblioteca universitară, Complexul studențesc „Haș­­deu“, muzee și orașul Cluj. Rezultatul sondajului Curtea Superioară de Con­trol Financiar a efectuat re­cent un sondaj în unele mi­nistere și consilii populare în legătură cu eficiența cheltuie­lilor suportate de bugetul de stat pentru elaborarea studii­lor de amplasament, a pro­iectelor de sistematizare și a altor asemenea lucrări. Ac­țiunea a scos în evidență fap­tul că în acest domeniu se mențin încă unele deficiențe în modul de gospodărire a fondurilor financiare, că nu există pretutindeni o preocu­pare susținută pentru asigu­rarea unei eficiențe corespun­zătoare în utilizarea banilor destinați unor astfel­ de ac­tivități. Un prim rezultat al acestui sondaj îl constituie trecerea la fondul de rezervă bugeta­ră a Consiliului de Miniștri a peste 50 milioane lei, sumă re­zultată prin diminuarea­ chel­tuielilor respective la institu­țiile controlate. , Curtea Superioară de Con­trol Financiar a luat măsuri operative pentru prevenirea risipei și a pagubelor din a­­vutul obștesc și întărirea răs­punderii în exercitarea con­trolului financiar preventiv, efectuat atît de către orga­nele proprii ale Curții, cît și de ministere, instituții centra­le, unități de stat și coopera­tiste. (Agerpres) PROF. UNIV. DR. DOCENT ȘTEFAN PASCU DESPRE: IMPORTANȚA EXTINDERII COLABORĂRII INTERUNIVERS­IT­ARE — Universitatea clujeană și-a intensificat în ultimii ani colaborările pe diverse pla­nuri cu institute similare din diferite țări. Vizita dv. în cî­teva universități americane, recent efectuată, se înscrie în dorința de-a dezvolta aceste relații, de-a le amplifica. Ce premise se pot stabili în a­­cest sens? — în luna octombrie a a­­cestui an, la inițiativa IREX- ului (International Research and Exchanges Board) am a­­vut prilejul să vizitez cîteva universități din S.U.A. Prile­jul îl apreciez în chip deose­bit deoarece mi s-a oferit po­sibilitatea să cunosc nemijlo­cit organizarea, structura, pro­gramele didactice ale unor universități de prestigiu, să vizitez laboratoare, biblioteci, muzee, monumente istorice și de artă, cămine studențești, să mă întîlnesc cu conducă­tori ai universităților și de­partamentelor — președinți, decani de colegii și șefi de departamente —, să discut cu colegi de aceeași specialitate sau cu alții de specialități în­rudite, probleme comune de învățămînt, cercetare. Vizita mi-a fost organizată de insti­tuția gazdă în mod chibzuit, stabilind universități din sta­te diferite, cu structuri mai mult sau mai puțin diferite, oferindu-mi-se, astfel, posibi­litatea să-mi conturez o ima­gine cît mai obiectivă și rea­listă cu privire la învățămîn­­tul superior din Statele Uni­te. Am vizitat Universitatea Statului Illinois din Urbana, Universitatea din Tucson — Statul Arizona, Universitatea Houston — Statul Texas, U­­niversitatea Wak — Forest Statul Carolina de Nord și Universitatea Columbia din Statul New­ York. — Cîteva impresii privind structura organizării universi­tăților americane. — Cea dințâi impresie pe care un european și-o poate contura cu un asemenea pri­lej este felul deosebit al or­ganizării celor mai multe u­­niversități americane. Este sistemul numit Campus, ceea ce înseamnă concentrarea la un loc a întregii activități u­­niversitare: colegii, departa­mente, săli de cursuri, labo­ratoare, biblioteci, muzee, locuri de distracție pentru studenți (săli de teatru, cine­matografe, operă, terenuri sportive), cămine, cantine. Cele mai multe din aceste cam­pusuri universitare beneficia­ză de întinse spații verzi, o­ferind posibilități de recrea­ție și reconfortare. A doua observație ce se im­pune vizitatorului străin de la primele contacte cu universi­tățile americane este struc­tura lor complexă. Ele cu­prind, de obicei, toate dome­niile de activitate, organizate pe colegii — unități mai mari și mai complexe decit facul­tățile noastre. In toate uni­versitățile­ vizitate, cele mai importante mi­se par a fi colegiile de arte liberale și științe (științe umaniste și științe ale naturii), care sin­gure ar putea constitui o u­­­niversitate. Mai aparțin uni­versităților colegii de ingineri, de agricultură, de­­ arhitectu­ră, de arte frumoase etc. Cu­­ un cuvînt, în general, tot ce este învățămînt superior. — Prin ce se caracterizea­ză conținutul invățămintului, care este nota lui specifică? — Ceea ce se evidențiază de la început este multitudi­nea și varietatea discipline­lor cuprinse în programele de învățămînt, o fărâmițare ca­re, unui om de școală obiș­nuit cu alte sisteme, pare ex­cesivă. Locul cursurilor ge­nerale este luat de numeroa­se cursuri și discipline spe­ciale, frecventate de un nu­măr mai mic sau mai mare de studenți, după criterii la libera lor alegere. De aseme­nea, pentru un om de învă­țămînt obișnuit cu sistemul european în general, pare pu­țin obișnuit sistemul pirami­dal invers al structurii grade­lor didactice. Este mai mare numărul profesorilor — titu­lari sau asociați — decît al asistenților și asistenților-pro­­fesori. Este adevărat că un profesor titular sau asociat de la universitățile americane e­­fectuează toate activitățile di­dactice cu grupa respectivă de studenți (cursuri, seminarii, lucrări practice), fiind astfel mereu în mijlocu­l acestora. Aș mai adăuga impresia cu privire la conștiinciozitatea împlinirii îndatoririlor didac­tice. Deseori, cu prilejul dis­cuțiilor la colegii sau depar­tamente, m­i s-a întâmplat să constat că unul sau doi din­tre interlocutori își exami­nau ceasul și la un moment dat se scuzau pentru pleca­rea la cursuri sau seminarii cu o punctualitate cronome­trică, iar după 50 de minute reveneau pentru continuarea Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Deviza acestor zile Ultimele zile au­ marcat­, în majoritatea covîrșitoare a u­­nităților agricole din județ, un substanțial avans la e­­xecutarea arăturilor de toam­nă. Potrivit ultimei situații o­­perative (5 noiembrie) coope­rativele ce alcătuiesc consi­liul intercooperatist ,Mica au executat această lucrare pe 99 % din suprafețele ce ur­mează a fi semănate în pri­măvară, cele de pe raza con­siliilor Gîrbău — în proporție de 93 %, Bonțida — 92 %/o. Huedin 90 %. O serioasă opțiune in direc­ția terminării arăturilor de toamnă în cel mult două zi­le, au luat și unitățile din consiliile intercooperatiste Că­­șei, Cluj, Turda-Unirea, Iclod și altele. Subliniind rezultatele bune ne vom referi în continuare, la cei care neorientîndu-se gospodărește au serioase mi­nusuri în organizarea activi­tății unităților de care răs­pund, au urmărit în măsură insuficientă cum sunt folosite forțele și îndeosebi, mijloace­le de lucru existente, ritmul în care se lucrează. Facem a­­ceasta nu pentru că aspecte­le relatate constituie caracte­ristica activității­­ ce se desfă­șoară pe ogoare, ci pentru că exemplele acestea­, dacă sa pot numi așa, distonează cu ritmul atins pe ansamblul ju­dețului. CINE SE SCOALĂ DE DIMINEAȚĂ... ... ajunge departe — zice proverbul. Poposind la Șutu, ne-am convins că zicala are și un revers. Ziua de muncă, firește ne referim la cea de 6 noiembrie, a început nu în zori, așa cum am avut prilejul să constatăm în alte locuri, ci după ■ ora 9. Șeful secției de mecanizare, Ciortea Ga­­vril, ne-a încredințat că data de mai sus este o excepție, „vina” ,revenind unei ședințe de instructaj ținută în dimi­neața cu pricina. Chiar dacă acceptăm, fără rezerve, spu­sele șefului de secție, rămîne de neînțeles de ce asemenea instruiri se organizează dimi­neața și nu seara, cînd me­canizatorii și-au încheiat munca? Se pare însă că „me­toda“, foarte păgubitoare (ni­meni nu se gîndește oare că astfel se pierd multe ceasuri bune de lucru în cîmp?), e la mare trecere în sat pentru că și președintele C.A.P.-ului era plecat, tot în acea dimi­neață,­ la pregătirea unei șe­dințe (unii susțineau că la șe­dință) la Pruniș. Să fim în­țeleși exact, nu sîntem îm­potriva ședințelor, care-și au rostul și foloasele lor, obiec­tăm doar asupra momentului cînd au fost fixate. Președin­tele, specialistul unității, tre­buie în aceste zile să se a­­fle acolo­­ unde se hotărăște soarta recoltei anului viitor — în cîmp deci — și doar a­­tunci cînd lucrul a încetat, să participe la celelalte acțiuni ce se întreprind. Dacă s-ar fi procedat așa, avem certitudi­nea, arăturile, de toamnă ar fi și în această unitate la zi. Cooperativa a avut la dispo­ziție, pe toată durata campa­niei de toamnă, un număr însemnat de tractoare și cu toate acestea lucrarea mai tre­buie executată pe importante suprafețe. O astfel de situa­ție se poate explica doar ac­­ceptînd ideea că s-a făcut ex­trem de puțin pentru utiliza­rea judicioasă a mijloacelor de lucru, că s-au irosit — și ziua de 6 noiembrie confirmă — ceasuri bune de lucru, că cei răspunzători de bunul mers al cooperativei n-au mi­litat, prin căile și mijloacele avute la dispoziție, pentru im­pulsionarea ritmului de lucru, n-au combătut cu fermitate tendința de tărăgănare ce se manifestă în activitatea mul­tora dintre cei ce concură di­rect la terminarea arăturilor de toamnă. SĂ-I AJUTĂM PE VECINI DAR SĂ NU NE ÎNCURCAM PE NOI La nivelul comunei Ciurila s-a stabilit ca o parte din­tre mecanizatorii ce deservesc cooperativa din localitate să meargă în ajutorul cooperati­vei vecine (Șutu) Intenția e lăudabilă, calea de materia­lizare însă este susceptibilă de serioase corecții. Să ne expli­căm. Măsura s-a luat în sea­ra zilei de 5 noiembrie cînd, unitatea din Ciurila mai a­­vea de arat 15 hectare. Ca urmare, in dimineața de 6 XI — după ora 8 — 4 tractoare erau „gata de drum“ spre cooperativa menționată. După vreo oră­ și mai bine s-a ajuns însă la concluzia că este mai înțelept să se încheie întîi arăturile în sat, și abia apoi, toate tractoarele să se depla­seze la Șutu. Se pune între­barea: nu era mai firesc să Cornelia JIANU (Continuare în pag. a lll-a) SĂ NE POTRIVIM PASUL DUPĂ CEI HARNICI Ion ALMĂȘAN, fruntaș în muncă la I.M.M.R. „16 Fe­bruarie“ Cluj, secția I-a Gheorghe POPOVICI, lăcătuș, de 10 ani fruntaș în producție, la Fabrica­ de cărămizi Dumitru FENEȘAN, lăcătuș, șef de echipă, la „Armătura“ Cluj, secția turnătorie Carolina SPATARU, fruntașă în muncă la I.P.C.F.C., secția faianță, atelierul de glazurare Gavril LAZAR, lucrează de 26 ani la „Porțelanul“ Cluj, frun­taș în muncă Ștefan GUGURA, muncitor fruntaș la Fabrica „Mucart“ secția confecții cartoane

Next