Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-05-09 / 8547. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX — Nr. 8547 • Joi 9 mai 1974 4 pagini 30 bani IN CINSTEA CELEI DE A XXX A ANIVERSARI A ELIBERĂRII ȘI A CONGRESULUI PARTIDULUI DE LA 6 LA 90 ZILE AVANS La începutul anului, întreprinderea „Armătura“ înregistra un avans în cincinal de numai 6 zile. Și deși aveau să se mai confrunte cu unele greutăți oamenii și-au propus ca în cursul anului să dea peste plan o producție suplimentară de 1.000.000 lei. Măsuri întreprinse? Containerizarea pentru a se evita pierderile de timp și risipa de mișcare; muncitorii au fost stabilizați pe locuri de muncă; s-a organizat activitatea de reglare a utilajelor prin constituirea unor echipe; s-a revăzut, de asemenea, modul de desfășurare a asistenței tehnice, iar pentru evitarea suprasolicitărilor s-a inversat rotația schimburilor. Fără eforturi materiale în plus, indicele de utilizare a mijloacelor de muncă a crescut la 78,4 la sută și concomitent cu acesta și sporul de producție, care la finele celor patru luni trecute din acest an reprezenta 1.500.000 lei, adică cu 500.000 lei mai mult față de angajament. Intrucît noile condiții permiteau sporirea în continuare a producției întreprinderii, angajamentele luate au fost suplimentate la 3.000.000 lei. Avansul în cincinal, mic la început de an, a crescut, ajungînd, după 4 luni, la 22 zile, și va continua să crească pînă la sfîrșitul anului la 90. PESTE PA - 10,2 MILIOANE IEI Unitățile Grupului întreprinderilor de industrie locală au reușit pînă în prezent să-și creeze un avans apreciabil în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în cinstea Zilei de 23 August și Congresului al XI-lea al partidului: pe 4 luni depășirile față de plan la producția globală reprezintă 9,7 milioane lei, iar la marfă 10,2 milioane lei. în acest timp, la fondul pieții s-au livrat mărfuri suplimentare în valoare de 3,5 milioane lei. II ABRAZIVI K SUPORT După intrarea în funcțiune a noii secții de abrazivi pe suport, la Carbochim Cluj a început fabricația noilor sortimente. Din grupa prelucrării lemnului amintim: hîrtie cu carbură neagră (granulații fine și dure), hîrtie electrocorindon cu distribuție rară, suport combinat cu carbură de siliciu pentru lucrări de calibrare și bandă circulară, pînză hidrorezistentă pentru industria porțelanului și sticlei. Din grupa pentru construcții de mașini: pînză electrocorindon, coase și foi flexibilizate și suporturi combinate pentru lucrări de mare rezistență mecanică etc. accente INTEGRARE Expresie concentrată a spiritualității unui popor, dovadă elocventă a gradului de competență profesională a inteligențelor unei țări, învățămîntul superior românesc este azi condiționat, mai mult decît oricînd în devenirea lui, de gradul circumscrierii și integrării lui în circuitul progresului social-economic, politic și cultural al României Socialiste. Pe planul asocierii învățămîntului cu producția s-au înfăptuit, fără îndoială, multe măsuri ale căror consecințe pozitive nu mai trebuie demonstrate. Integrarea este un proces complex, care vizează baza instruirii și formării specialistului modern, prin ea se realizează un nou climat de activitate de care beneficiază nu numai studenții, care găsesc în învățămîntul integrat o nouă dimensiune a specializării, ci și cadrele didactice cărora li se deschide un teren fertil pentru cercetare, proiectare ,și, în general, pentru introducerea noului. Ilustrînd din plin această realitate a școlii superioare, membrii catedrei construcții de beton armat a Institutului politehnic clujean au răspuns la o chemare cu largă implicație socială pentru municipiul Cluj și, în același timp, de mare răspundere tehnică, elaborarea proiectului complexului agroalimentar pentru Piața Mihai Viteazul. Lucrarea în forma ei actuală și finită prevede un subsol încăpător pentru depozitarea climatizată a mărfurilor, un spațiu parter acoperit cu o structură de mare deschidere destinată desfacerii produselor alimentare și o clădire cu trei nivele destinată comerțului de interes gospodăresc. Anvergura problemei a antrenat specialiști din Institutul politehnic și ai Institutului de proiectări și sistematizări, precum și numeroși studenți din ultimii ani de studiu, care și-au început astfel rodajul profesional. Cadre didactice și studenți, uniți într-un colectiv în care cunoștințele, experiența și entuziasmul s-au împletit cu inițiativa, energia și dorința de afirmare, au materializat unul dintre cele mai utile obiective de dotație urbană care poartă și însemnele capacității lor constructive. Fabrica de sticlă Turda . Printre cei mai harnici din secția Bravură se numără și Mariana Tatu. PRODUCȚIE SUPLIMENTARA Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă din Bucea este angajat într-o amplă acțiune de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan și sporirii eficienței economice. Extinderea acordului global, creșterea gradului de mecanizare și alte măsuri s-au concretizat în realizări bune. De exemplu, în patru luni din acest an planul producției globale a fost depășit cu 193.000 lei, iar cel al producției marfă cu 232.000 lei, valoarea producției suplimentare echivalează cu aproximativ 1.700 scaune de diferite tipuri. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Intensificați ofensiva chimică! Una din cele mai importante acțiuni, de maximă urgență pe ogoare, constituie ierbicidarea păioaselor. Această lucrare trebuie neapărat încheiată în următoarele zile, întrucît cerealele păioase, pe măsura creșterii și formării patului, își măresc sensibilitatea față de ierbicide. Tocmai pe aceste considerente, ținînd seama de faza de creștere a buruienilor și de stadiul de dezvoltare a lanurilor de păioase, situația lucrărilor de ierbicidare se prezintă îngrijorătoare. Pînă la 7 mai au fost ierbicidate doar 17 la sută din totalul suprafețelor cultivate cu cereale păioase în cooperativele agricole din județ. Doar în unitățile aparținătoare de Consiliul intercooperatist Cîmpia Turzii unde au fost ierbicidate 80 la sută din cerealele păioase cultivate. Cum poate fi, însă, apreciată decit total nesatisfăcătoare situația din unitățile aparținătoare consiliilor intercooperatiste Dăbîca, Vultureni, Gribou, Huedin, Gilău, Mica, Geaca, Bobîlna, unde pînă la data de 7 mai au fost ierbicidate doar 1—5 la sută din suprafețele de cereale păioase. Se pare că în cadrul acestor consilii intercooperatiste executarea la timp și in bune condiții a lucrărilor de ierbicidare nu este privită cu spirit de răspundere de conducerile și specialiștii cooperativelor agricole și ale S.M.A. Ierbicide pe întreaga suprafață, încheind la timpul optim și în bune condiții agrotehnice însămînțările de primăvară, mecanizatorii de la I.A.S. Cluj folosesc din plin fiecare oră și clipă prielnică pentru efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor. După cum ne-a relatat inginerul Remus Chioreap, directorul I.A.S., pînă la 8 mai s-au aplicat ierbicide pe 630 ha cultivate cu cereale păioase, terminîndu-se această lucrare la semănăturile de toamnă și rămînînd să se mai ierbicideze 50 ha cu orzoaică. De asemenea au fost aplicate ierbicide pe întreaga suprafață de 350 ha cultivate cu porumb boabe și siloz și 220 ha cu soia. In pas cu timpul, în cooperativele agricole din raza S.M.A. Cîmpia Turzii se efectuează prima prașilă la sfecla de zahăr. Cooperatorii din Cîmpia Turzii în cursul zilei de ieri prășeau ultimele parcele dintre cele 107 ha cu sfeclă de zahăr, iar la C.A.P. Tritenii de Jos și Triteni Colonie au fost prășite peste 100 ha în fiecare unitate. Mecanizatorii la ierbicidat, cooperatorii la prășit. „Lucrăm cu 22 mașini de stropit la combaterea chimică a buruienilor din lanurile de păioase — ne spunea inginerul I. Mercea, directorul S.M.A. Apahida. Au fost ierbicidate pînă acum 870 ha și folosind cu întreaga capacitate mașinile existente vom încheia în cîteva zile această lucrare“. în cooperativele agricole din Cojocna și Gădălin de cîteva zile a început executarea prașilei I-a la sfecla de zahăr, iar la C.A.P. Boju în cursul Zilei de ieri, zeci de cooperatori erau prezenți în cîmp la efectuarea acestor lucrări. Al. VLAD 9 MAI SEMNIFICAȚII ȘI CONTINUITATE » Unul din cele mai dragi idealuri cu rădăcini adinei în trecutul nostru istoric, în zbuciumata noastră existență, a fost idealul independenței. Unirea Principatelor în 1859 și reformele înfăptuite în anii următori au condus la întărirea autonomiei interne și au constituit premisele esențiale în pregătirea condițiilor pentru împlinirea acestui ideal. Cucerirea independenței devenise o necesitate imperioasă, aspirația spre împlinirea acesteia înflăcăra întregul popor, afirmîndu-se ca o puternică forță motrice a mersului înainte. Masele largi ale populației îmbinau năzuința de eliberare națională cu cerințele de libertate democratică și o viață mai bună. Independența de stat a României este proclamată de către Adunarea deputaților la 9 mai 1877, în timp ce clădirea parlamentului era înconjurată de mii de cetățeni din capitală. „Sîntem independenți, sîntem o națiune de sine stătătoare, suntem o națiune liberă și independentă“, a declarat în acea memorabilă zi de 9 Mai 1877 Mihail Kogălniceanu — unul din principalii ctitori ai României moderne — în fața deputaților. Moțiunea votată în entuziasmul general lua act „că rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială“. Entuziasmul întregului popor manifestat viguros și plenar ca și întreaga atmosferă de adeziune la hotărîrea corpurilor legiuitoare exprimată prin ovații și aclamații, demonstra că soarta poporului român a fost decisă de el însuși. Incununind actul istoric al Unirii din 1859, independența proclamată la 9 mai 1877 a fost rezultatul aspirațiilor, luptei neînfricate și jertfelor întregului popor român. La această semnificație glorioasă a zilei de 9 mai, procesualitatea istorică acționînd în sensul firesc al interdependențelor și integrării, a lărgirii sferei și orizontului de acțiune, va adăuga o alta, pe alte coordonate și in alte condiții de dezvoltare istorică, dar care va însemna, de fapt, o continuitate a dorinței manifeste a oamenilor de a trăi liberi și independenți. Deceniile patru și cinci ale secolului XX au însemnat momentul cînd omenirea a traversat una din cele mai grele epoci pe care le-a cunoscut vreodată. Provocând cea mai mare conflagrație pe care a cunoscut-o omenirea, care a antrenat 61 de state și a mobilizat sub arme 110 milioane de oameni, căpeteniile Germaniei fasciste poartă răspunderea în fața istoriei pentru cele 50 milioane de victime, cît și pentru uriașele distrugeri de valori materiale, culturale și artistice. Omenirea amenințată în cele mai esențiale componente ale existenței și demnității sale, s-a solidarizat, dînd riposta cuvenită agresorilor. Ca urmare a victoriilor dobîndite de coaliția antihitleristă, statele fasciste agresoare (Germania, Italia, Japonia) s-au prăbușit. La 8 mai 1945 s-a semnat la Berlin actul de capitulare necondiționată a armatelor germane, iar o zi mai tîrziu, la 9 mai 1945, popoarele lumii au sărbătorit Ziua victoriei, eveniment de cea mai mare însemnătate istorică. Comemorînd aceste două evenimente majore in istoria patriei noastre și in istoria universală, oamenii muncii din țara noastră și de pretutindeni aduc un călduros omagiu celor care s-au jertfit pentru libertate și pentru apărarea ființei umane, convinși că nimeni și nimic nu se poate opune progresului omenirii, aspirației oamenilor la libertate, demnitate și fericire. In acest context larg și în perspectiva dezvoltării istorice, capătă tot mai multe valențe și simboluri principiile promovate de P.C.R. în politica sa externă, principii care se referă la respectarea integrității teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitatea în drepturi, avantajul reciproc. Istoria dar și ritmul și spiritul evoluției și realităților contemporane confirmă pe deplin aceste principii izvorite din profundul umanism al orinduirii noastre socialiste și din nesecatul izvor al învățăturii marxist-leniniste aplicat creator și adecvat condițiilor și cerințelor concrete. ION NISTOR LEY • BONN - La Bonn s-a anunțat că Horst Ehmke, ministrul pentru problemele cercetării, tehnologiei, poștelor și telecomunicațiilor, a hotârit să se retragă din noul cabinet vest-german, ce urmează a fi format de ministrul de finanțe, Helmut Schmidt. • NIAMEY - Transsahatianul, șosea aflată in construcție, urmind să lege, inainte de 1980, țărmul Mării Mediterane cu Nigerul, va fi flancat de un apeduct, care va alimenta cu apă, in permanență, Sahara, incepind din sudul Algeriei și pina in Sahelul însetat. • LA PAZ - In urma răsturnării unui autovehicul încărcat cu pasageri, 12 persoane și-au pierdut viața și alte 30 au fost rănite in apropiere de sacul Titicaca, la vest de La Paz. • LONDRA - Elemente extremiste au deschis marți focul asupra unui grup de muncitori la Glengormley, suburbie a capitalei nord-irlandeze, ucigind două persoane și rănind cinci. • WOLFSBURG - Principalul producător vest-german de automobile, firma „Volkswagen”, a anunțat că va proceda la concedierea a 126.000 de muncitori, ca urmare a reducerii vânzărilor. • WASHINGTON - Senatul american a respins, cu 48 de voturi contra a 38, un proiect de lege cerind suplimentarea cu 266 de milioane dolari a ajutorului militar acordat de S.U.A. Administrației de la Soigon. • DAR ES SALAAM - Ca urmare a inundațiilor puternice, provocate de ieșirea din matcă a riului Rufidji, 37 000 de persoane au rămas fără adapost in regiunea Morongo din Tanzania. Au fost distruse culturile agricole pe o suprafață de peste 60 000 hectare. • DELHI - La chemarea sindicatului de ramură, miercuri a început greva generală a muncitorilor feroviari din India, organizată pentru sprijinirea unor revendicări vizînd îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. La grevă participă aproximativ două milioane de feroviari. • TOKIO - După doi ani de negocieri, Statele Unite au consimțit ca Japonia să instaleze temporar un atolul Kwajalein din Insulele Marshal, situat la circa 4000 de kilometri depărtare de Tokio, o stație terestră pentru urmărirea sateliților artificiali experimentali ai Pământului, pe care Japonia intenționează să-i lanseze în 1975 și 1976 de la centrul spațial Tanenashima, din insula Kyushu. • CARACAS - Ministrul venezuelean al lucrărilor publice, Arnoldo Gabaldon, a anunțat că guvernul a alocat peste 20 milioane bolivari pentru ajutorarea populației care a avut de suferit de pe urma recentelor inundații, provocate de ploile torențiale abătute asupra întregului teritoriu al țării. _ Se apreciază că 200 de familii sunt sinistrate, iar pagubele materiale se ridică la circa 10 milioane de bolivari.