Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-05-09 / 8547. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX — Nr. 8547 • Joi 9 mai 1974 4 pagini 30 bani IN CINSTEA CELEI DE A XXX A ANIVERSARI A ELIBERĂRII ȘI A CONGRESULUI PARTIDULUI DE LA 6 LA 90 ZILE AVANS La începutul anului, întreprinderea „Armă­tura“ înregistra un a­­vans în cincinal de nu­mai 6 zile. Și deși a­­veau să se mai con­frunte cu unele greutăți oamenii și-au propus ca în cursul anului să dea peste plan o produc­ție suplimentară de 1.000.000 lei. Măsuri în­treprinse? Containeriza­­rea pentru a se evita pierderile de timp și ri­sipa de mișcare; munci­torii au fost stabilizați pe locuri de muncă; s-a organizat activitatea de reglare a utilajelor prin constituirea unor echi­pe; s-a revăzut, de ase­menea, modul de desfă­șurare a asistenței teh­nice, iar pentru evita­rea suprasolicitărilor s-a inversat rotația schim­burilor. Fără eforturi materia­le în plus, indicele de utilizare a mijloacelor de muncă a crescut la 78,4 la sută și concomi­tent cu acesta și sporul de producție, care la fi­nele celor patru luni trecute din acest an re­prezenta 1.500.000 lei, adică cu 500.000 lei mai mult față de angaja­ment. Intrucît noile condiții permiteau spo­rirea în continuare a producției întreprinde­rii, angajamentele lua­te au fost suplimentate la 3.000.000 lei. Avansul în cincinal, mic la înce­put de an, a crescut, a­­jungînd, după 4 luni, la 22 zile, și va continua să crească pînă la sfîr­­șitul anului la 90. PESTE PA­ - 10,2 MILIOANE IEI Unitățile Grupului în­treprinderilor de indus­trie locală au reușit pî­nă în prezent să-și cre­eze un avans aprecia­bil în vederea îndepli­nirii angajamentelor luate în cinstea Zilei de 23 August și Congre­sului al XI-lea al par­tidului: pe 4 luni depă­șirile față de plan la producția globală repre­zintă 9,7 milioane lei, iar la marfă 10,2 mili­oane lei. în acest timp, la fondul pieții s-au li­vrat mărfuri suplimen­tare în valoare de 3,5 milioane lei. II ABRAZIVI K SUPORT După intrarea în funcțiune a noii secții de abrazivi pe suport, la Carbochim Cluj a început fabricația noi­lor sortimente. Din gru­pa prelucrării lemnului amintim: hîrtie cu car­­bură neagră (granulații fine și dure), hîrtie e­­lectrocorindon cu distri­buție rară, suport com­binat cu carbură de si­liciu pentru lucrări de calibrare și bandă cir­culară, pînză hidrorezis­­tentă pentru industria porțelanului și sticlei. Din grupa pentru con­strucții de mașini: pîn­ză electrocorindon, coase și foi flexibilizate și su­porturi combinate pen­tru lucrări de mare re­zistență mecanică etc. accente INTEGRARE Expresie concentrată a spiritualității unui popor, dovadă elocventă a gradului de competență profesio­nală a inteligențelor unei țări, învățămîntul superior românesc este azi condiționat, mai mult decît oricînd în devenirea lui, de gradul circumscrierii și integrării lui în circuitul progresului social-economic, politic și cultural al României Socialiste. Pe planul asocierii învățămîntului cu producția s-au înfăptuit, fără în­doială, multe măsuri ale căror consecințe pozitive nu mai trebuie demonstrate. Integrarea este un proces complex, care vizează baza instruirii și formării spe­cialistului modern, prin ea se realizează un nou cli­mat de activitate de care beneficiază nu numai stu­denții, care găsesc în învățămîntul integrat o nouă di­mensiune a specializării, ci și cadrele didactice cărora li se deschide un teren fertil pentru cercetare, pro­iectare ,și, în general, pentru introducerea noului. Ilustrînd din plin această realitate a școlii supe­rioare, membrii catedrei construcții de beton armat a Institutului politehnic clujean au răspuns la o che­mare cu largă implicație socială pentru municipiul Cluj și, în același timp, de mare răspundere tehnică, elaborarea proiectului complexului agroalimentar pen­tru Piața Mihai Viteazul. Lucrarea în forma ei actuală și finită prevede un subsol încăpător pentru depozi­tarea climatizată a mărfurilor, un spațiu parter aco­perit cu o structură de mare deschidere destinată desfacerii produselor alimentare și o clădire cu trei nivele destinată comerțului de interes gospodăresc. Anvergura problemei a antrenat specialiști din Insti­tutul politehnic și ai Institutului de proiectări și sis­tematizări, precum și numeroși studenți din ultimii ani de studiu, care și-au început astfel rodajul pro­fesional. Cadre didactice și stu­denți, uniți într-un co­lectiv în care cunoștințele, experiența și entuziasmul s-au împletit cu inițiativa, energia și dorința de afir­mare, au materializat unul dintre cele mai utile obiective de dotație urbană care poartă și însemnele capacității lor constructive. Fabrica de sticlă Turda . Printre cei mai harnici din secția Bravură se numără și Mariana Tatu. PRODUCȚIE SUPLIMENTARA Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă din Bucea este angajat într-o amplă acțiune de îmbună­tățire a organizării producției și a muncii, în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan și sporirii eficienței economice. Extinderea acordului global, creșterea gradului de mecanizare și alte măsuri s-au concretizat în realizări bune. De exemplu, în patru luni din acest an planul producției globale a fost de­pășit cu 193.000 lei, iar cel al producției marfă cu 232.000 lei, valoarea producției suplimentare echiva­lează cu aproximativ 1.700 scaune de diferite tipuri. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Intensificați ofensiva chi­mică! Una din cele mai importante acțiuni, de ma­ximă urgență pe ogoare, constituie ierbicidarea pă­­ioaselor. Această lucrare trebuie neapărat încheiată în următoarele zile, întru­­cît cerealele păioase, pe măsura creșterii și formă­rii patului, își măresc sen­sibilitatea față de ierbici­­de. Tocmai pe aceste con­siderente, ținînd seama de faza de creștere a buruie­nilor și de stadiul de dez­voltare a lanurilor de pă­ioase, situația lucrărilor de ierbicidare se prezintă în­grijorătoare. Pînă la 7 mai au fost ierbicidate doar 17 la sută din totalul supra­fețelor cultivate cu cerea­le păioase în cooperativele agricole din județ. Doar în unitățile aparținătoare de Consiliul intercooperatist Cîmpia Turzii unde au fost ierbicidate 80 la sută din cerealele păioase cultivate. Cum poate fi, însă, a­­preciată decit total nesa­tisfăcătoare situația din u­­nitățile aparținătoare con­siliilor intercooperatiste Dăbîca, Vultureni, Gribou, Huedin, Gilău, Mica, Gea­ca, Bobîlna, unde pînă la data de 7 mai au fost ier­bicidate doar 1—5 la sută din suprafețele de cerea­le păioase. Se pare că în cadrul acestor consilii in­tercooperatiste executarea la timp și in bune condiții a lucrărilor de ierbicidare nu este privită cu spirit de răspundere de conduce­rile și specialiștii coopera­tivelor agricole și ale S.M.A. Ierbicide pe întreaga su­­­prafață, încheind la tim­pul optim și în bune con­diții agrotehnice însămîn­­țările de primăvară, me­canizatorii de la I.A.S. Cluj folosesc din plin fiecare oră și clipă prielnică pen­tru efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor. După cum ne-a relatat in­ginerul Remus Chioreap, directorul I.A.S., pînă la 8 mai s-au aplicat ierbicide pe 630 ha cultivate cu ce­reale păioase, terminîn­­du-se această lucrare la semănăturile de toamnă și rămînînd să se mai ierbi­­cideze 50 ha cu orzoaică. De asemenea au fost apli­cate ierbicide pe întreaga suprafață de 350 ha culti­vate cu porumb boabe și siloz și 220 ha cu soia. In pas cu timpul, în cooperativele agricole din raza S.M.A. Cîmpia Tur­zii se efectuează prima prașilă la sfecla de zahăr. Cooperatorii din Cîmpia Turzii în cursul zilei de ieri prășeau ultimele par­cele dintre cele 107 ha cu sfeclă de zahăr, iar la C.A.P. Tritenii de Jos și Triteni Colonie au fost prășite peste 100 ha în fie­care unitate. Mecanizatorii la ierbici­­dat, cooperatorii la prășit. „Lucrăm cu 22 mașini de stropit la combaterea chi­mică a buruienilor din la­nurile de păioase — ne spunea inginerul I. Mercea, directorul S.M.A. Apahida. Au fost ierbicidate pînă a­­cum 870 ha și folosind cu întreaga capacitate mașini­le existente vom încheia în cîteva zile această lu­crare“. în cooperativele agricole din Cojocna și Gădălin de cîteva zile a început exe­cutarea prașilei I-a la sfe­cla de zahăr, iar la C.A.P. Boju în cursul Zilei de ieri, zeci de cooperatori erau prezenți în cîmp la efec­tuarea acestor lucrări. Al. VLAD 9 MAI­­ SEMNIFICAȚII ȘI CONTINUITATE » Unul din cele mai dragi idealuri cu rădăcini adinei în trecutul nostru istoric, în zbuciumata noastră exis­tență, a fost idealul independenței. Unirea Principa­telor în 1859 și reformele înfăptuite în anii următori au condus la întărirea autonomiei interne și au consti­tuit premisele esențiale în pregătirea condițiilor pen­tru împlinirea acestui ideal. Cucerirea independenței devenise o necesitate imperioasă, aspirația spre îm­plinirea acesteia înflăcăra întregul popor, afirmîn­­du-se ca o puternică forță motrice a mersului înainte. Masele largi ale populației îmbinau năzuința de eli­berare națională cu cerințele de libertate democratică și o viață mai bună. Independența de stat a României este proclamată de către Adunarea deputaților la 9 mai 1877, în timp ce clădirea parlamentului era înconjurată de mii de cetățeni din capitală. „Sîntem independenți, sîntem o națiune de sine stătătoare, suntem­ o națiune liberă și independentă“, a declarat în acea memorabilă zi de 9 Mai 1877 Mihail Kogălniceanu — unul din princi­palii ctitori ai României moderne — în fața deputa­ților. Moțiunea votată în entuziasmul general lua act „că rezbelul între România și Turcia, că ruperea le­găturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială“. Entuziasmul întregului popor manifestat viguros și plenar ca și întreaga atmosferă de adeziune la hotă­­rîrea corpurilor legiuitoare exprimată prin ovații și aclamații, demonstra că soarta poporului român a fost decisă de el însuși. Incununind actul istoric al Unirii din 1859, independența proclamată la 9 mai 1877 a fost rezultatul aspirațiilor, luptei neînfricate și jertfelor întregului popor român. La această semnificație glorioasă a zilei de 9 mai, procesualitatea istorică acționînd în sensul firesc al interdependențelor și integrării, a lărgirii sferei și orizontului de acțiune, va adăuga o alta, pe alte coor­donate și in alte condiții de dezvoltare istorică, dar care va însemna, de fapt, o continuitate a dorinței manifeste a oameni­lor de a trăi liberi și independenți. Deceniile patru și cinci ale secolului XX au însemnat momentul cînd omenirea a traversat una din cele mai grele epoci pe care le-a cunoscut vreodată. Pro­vocând cea mai mare conflagrație pe care a cunos­cut-o omenirea, care a antrenat 61 de state și a mo­bilizat sub arme 110 milioane de oameni, căpeteniile Germaniei fasciste poartă răspunderea în fața istoriei pentru cele 50 milioane de victime, cît și pentru uria­șele distrugeri de valori materiale, culturale și artis­tice. Omenirea amenințată în cele mai esențiale com­ponente ale existenței și demnității sale, s-a solidari­zat, dînd riposta cuvenită agresorilor. Ca urmare a victoriilor dobîndite de coaliția antihitleristă, statele fasciste agresoare (Germania, Italia, Japonia) s-au prăbușit. La 8 mai 1945 s-a semnat la Berlin actul de capitulare necondiționată a armatelor germane, iar o zi mai tîrziu, la 9 mai 1945, popoarele lumii au săr­bătorit Ziua victoriei, eveniment de cea mai mare însemnătate istorică. Comemorînd aceste două evenimente majore in is­toria patriei noastre și in istoria universală, oamenii muncii din țara noastră și de pretutindeni aduc un călduros omagiu celor care s-au jertfit pentru liber­tate și pentru apărarea ființei umane, convinși că ni­meni și nimic nu se poate opune progresului omeni­rii, aspirației oamenilor la libertate, demnitate și fe­ricire. In acest context larg și în perspectiva dezvol­tării istorice, capătă tot mai multe valențe și simbo­luri principiile promovate de P.C.R. în politica sa externă, principii care se referă la respectarea inte­grității teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitatea în drepturi, avantajul reci­proc. Istoria dar și ritmul și spiritul evoluției și rea­lităților contemporane confirmă pe deplin aceste prin­cipii izvorite din profundul umanism al orinduirii noastre socialiste și din nesecatul izvor al învățăturii marxist-leniniste aplicat creator și adecvat condițiilor și cerințelor concrete. ION NISTOR ­LEY • BONN - La Bonn s-a a­­nunțat că Horst Ehmke, minis­trul pentru problemele cerce­tării, tehnologiei, poștelor și telecomunicațiilor, a hotârit să se retragă din noul cabinet vest-german, ce urmează a fi format de ministrul de finanțe, Helmut Schmidt. • NIAMEY - Transsahatia­­nul, șosea aflată in construcție, urmind să lege, inainte de 1980, țărmul Mării Mediterane cu Ni­gerul, va fi flancat de un ape­duct, care va alimenta cu apă, in permanență, Sahara, ince­­pind din sudul Algeriei și pina in Sahelul însetat. • LA PAZ - In urma răs­turnării unui autovehicul încărcat cu pasageri, 12 persoane și-au pierdut viața și alte 30 au fost rănite in apropiere de sacul Titicaca, la vest de La Paz. • LONDRA - Elemente ex­tremiste au deschis marți focul asupra unui grup de muncitori la Glengormley, suburbie a ca­pitalei nord-irlandeze, ucigind două persoane și rănind cinci. • WOLFSBURG - Principalul producător vest-german de auto­mobile, firma „Volkswagen”, a anunțat că va proceda la con­cedierea a 126.000 de muncitori, ca urmare a reducerii vânzărilor. • WASHINGTON - Senatul american a respins, cu 48­­ de voturi contra a 38, un proiect de lege cerind suplimentarea cu 266 de milioane dolari a a­­jutorului militar acordat de S.U.A. Administrației de la Soi­­gon. • DAR ES SALAAM - Ca urmare a inundațiilor puterni­ce, provocate de ieșirea din matcă a riului Rufidji, 37 000 de persoane au rămas fără a­­dapost in regiunea Morongo din Tanzania. Au fost distruse culturile agricole pe o supra­față de peste 60 000 hectare. • DELHI - La chemarea sin­­dicatului de ramură, miercuri a început greva generală a mun­citorilor feroviari din India, or­ganizată pentru sprijinirea unor revendicări vizînd îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. La grevă participă apro­ximativ două milioane de fero­viari. • TOKIO - După doi ani de negocieri, Statele Unite au con­simțit ca Japonia să instaleze temporar un atolul Kwajalein din Insulele Marshal, situat la circa 4000 de kilometri depărtare de Tokio, o stație terestră pentru urmărirea sateliților artificiali ex­perimentali ai Pământului, pe ca­re Japonia intenționează să-i lanseze în 1975 și 1976 de la centrul spațial Tanenashima, din insula Kyushu. • CARACAS - Ministrul ve­­nezuelean al lucrărilor publice, Arnoldo Gabaldon, a anunțat că guvernul a alocat peste 20 mi­lioane bolivari pentru ajutora­rea populației care a avut de suferit de pe urma recentelor inundații, provocate de ploile torențiale abătute asupra între­gului teritoriu al țării. _ Se­­ a­­preciază că 200 de familii sunt sinistrate, iar pagubele materia­le se ridică la circa 10 milioane de bolivari.

Next