Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-27 / 8538. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. $1 al Consiliului popular județean In Intreprinderi pe ogoare NOI ÎNFĂPTUIRI In cinstea sărbătoririi zilei muncii ------------------------------------------------------------------------ - - Însemnate depășiri de plan 20 milioane lei beneficii suplimentare Acum cînd au mai rămas doar cîteva zile pînă la marea sărbătoare a oamenilor muncii, 1 Mai, colectivul de lucrători din cadrul Regionalei C.F.R. Cluj, raportează cu mîndrie și deplină satisfacție depășirea prevederilor planului și a angajamentelor asumate în cinstea marelui eveniment. De la începutul acestui an și pînă acum, prin consfătuirile cu beneficiarii, acea acțiune de prospectare și atragere a mărfurilor, s-a obținut o depășire a planului de transport cu 0,4 la sută Nu mai puțin important este faptul că, în aceeași perioadă, prin disciplină, bună organizare a lucrului în triaje și celelalte unități, au dus la o creștere a productivității muncii cu 0,3 la sută și o reducere a prețului de cost cu 1,2 la sută. Astfel, economiile la prețul de cost însumează circa 5 milioane lei, iar beneficiile peste plan se ridică la aproape 20 milioane lei. Prin metode adecvate de muncă, la realizări substanțiale Rod al muncii și hărniciei, a deplinei maturități politice și profesionale, oamenii muncii de la întreprinderea de reparații auto ne transmit noi vești îmbucurătoare. In întîmpinarea sărbătorii de la 1 Mai, harnicul colectiv de aici, sub directa îndrumare și control asupra activității de producție a comitetului de partid au reușit de la începutul anului și pînă azi să obțină o depășire a producției globale cu 500.000 lei, iar a celei marfă cu 700.000 lei. însemnate succese au mai fost obținute și pe seama autodotării și introducerii unor noi metode de muncă, cum ar fi generalizarea acordului global la reparațiile capitale ceea ce a însemnat depășirea la acest sortiment cu 3.700.000 lei. In același timp productivitatea muncii pe salariat s-a ridicat la 350 lei. Garnituri în plus pentru mobilarea a 150 de apartamente Măiestria și priceperea colectivului de muncă de la fabrica de mobilă „Libertatea“ nu mai pot fi puse la îndoială. Angajați în marea inițiativă de îndeplinire a cincinalului înainte de termen, realizările obținute zi de zi în toate sectoarele de producție sunt edificatoare. Numai pînă acum, rezultatele peste plan au asigurat depășirea cu 15 la sută cota parte din angajamentele anuale. Acestea sunt concretizate prin depășirea planului la producția globală cu 1.800.000 lei iar la sortimentul producție de mobilă cu 2.000.000 lei ceea ce echivalează cu mobilarea a 150 de apartamente a cîte trei camere. De asemenea este edificator faptul că prin introducerea în fabricație a șase noi modele de mobilă destinate exportului pe piața vestică, planul de export în lei valută a fost realizat și depășit cu 3,2 la sută. Emil MUREȘAN O nouă stație de încărcare a bateriilor la electrocare Dezvoltarea întreprinderii, pătrunderea cu pași repezi a progresului tehnic în toate sectoarele de activitate, creșterea volumului și diversificarea producției au creat necesitatea dezvoltării și modernizării transportului intern în așa fel ca el să răspundă cerințelor unei aprovizionări ritmice a tuturor secțiilor productive ale uzinei. în acest scop, secția transporturi de la Industria Sîrmei a fost dotată în trimestrul acesta cu încă 6 electrocare Tot în vederea îmbunătățirii transportului intern, la atelierul electrocare, condus de maistrul Dorel Boar, de curînd a fost pusă sub tensiune o nouă stație de încărcare a bateriilor de acumulatori cu o intensitate de 7.000 Amperi. La această stație se pot încărca în același timp 60 de baterii, fapt ce reduce simțitor din timpul de staționare a electrocarelor și electrostivuitoarelor venite aici cu bateriile la încărcat. Proletarî din toate țarile, vnîțî-vâl Creatoarele Paula Szarka și Iudit Orosz de la „România muncitoare", în cinstea aniversării anului jubiliar au creat noi modele de eșarfe, șal spaniol și baticuri de mătase Intervenție competentă, operativă și diferențiată in raport de specificul fiecărui sector La „Terapia“, fiecare grupă de produse își are specificul ei ridicînd probleme organizatorice, economice sau tehnice aparte. Firesc deci ca în activitatea sa, consiliul de control muncitoresc al activității economice și sociale din întreprindere să aibă în vedere acest lucru. Pentru că problemele ce se ridică într-un sector sunt diferite de cele ale altor sectoare, s-a hotărît ca urmărirea acestora să fie limitată la cadrul unei anumite secții. Exceptînd aspectele generale ale activității (cheltuieli de producție, folosirea timpului de lucru, a utilajelor etc.) intervenția consiliului vizează, într-o anumită perioadă, numai un sector sau secție. Deoarece calitatea produselor finite depinde în mare măsură de calitatea materiilor prime, foarte alterabile în industria medicamentelor, atenția consiliului a fost reținută de modul de păstrare a acestora în urma analizei întreprinse la fața locului, ajungîndu-se la concluzia că din lipsa spațiilor de depozitare, unele materiale se depreciază, în secții, s-a propus conducerii întreprinderii ca aprovizionarea secțiilor să se facă diferențiat, astfel încît unele materiale să se livreze zilnic, evitîndu-se stocarea lor în condiții improprii și deci alterarea. Nici cauzele nerentabilității unor produse nu puteau fi a Consiliul de control muncitoresc la lucru nalizate global. Consumurile ridicate fiind diferite de la caz la caz, consiliul a hotărît să urmărească la fața locului fiecare fază a procesului de fabricație. Procedîndu-se așa, s-a constatat că la secția de sinteză medie fină și opiacee, la unele utilaje nu se puteau atinge parametrii tehnologici stabiliți datorită stării tehnice necorespunzătoare a acestora. în urma constatărilor făcute s-a cerut centralei înlocuirea utilajelor necorespunzătoare. Din păcate, demersurile făcute au rămas fără rezultat. O altă cauză a supraconsumului în secția amintită o constituie calitatea necorespunzătoare a unor materiale folosite. Deși în tehnologiile de fabricație sunt prevăzuți parametrii principali ai fiecărei materii prime, deseori cu aprobarea statului tehnic, se folosesc și resurse care nu întrunesc condițiile de calitate stabilite. De pildă, hidratul de hidrazidă a avut de multe ori concentrația sub cea minimă stabilită. De asemenea, paratoluenul sulfoclorură, în loc de 90 la sută concentrație și 3 la sută umiditate, a avut 70 la sută concentrație și 13 la sută umiditate. Desigur, în situațiile amintite, consumurile au crescut, ceea ce a făcut ca la produsele în cauză să se depășească prețul de cost. Așa după cum a reieșit cu ocazia controlului, din cauzele amintite, la coramfenicol, lunar, se cheltuiesc în jur de 200.000 lei în plus. Anomaliile amintite constituind o sursă de risipă care face imposibilă rentabilizarea tuturor I. C. (Continuare in pag. a II-a) Bătălia însămînțării porumbului Concentrare maximă de forțe, ritm alert, pentru încheierea grabnică a semănatului • Zi—lumină — toate tractoarele și mașinile de semănat • Unitățile restanțiere, întrajutorate de cele care au terminat însămînțările • La ordinea zilei și lucrările de întreținere a culturilor în brazdă Concentrarea întregului potențial uman și material a permis, în cursul zilei de 25 aprilie, pe întreg județul, realizările unei înaintări la semănat de aproape 6.000 hectare — fiind însămânțate astfel 25.603 din cele 48.000 ha destinate culturii porumbului pentru boabe. Lucrătorii ogoarelor, mobilizați de exemplul unităților agricole în care semănatul porumbului a fost încheiat, își sporesc eforturile pentru terminarea însămînțărilor pînă la 1 Mai. O etapă a luat sfîrșit, alta începe Miercuri, 24 aprilie, cooperatorii din Cîmpia Turzii au trăit bucuria încheierii însămînțării porumbului. încă în aceeași seară, ne informa președintele cooperativei, Alexandru Balogh, s-au stabilit sarcinile pentru ziua următoare. Sîntem satisfăcuți că am terminat semănatul așa cum ne-am propus — primii între cooperativele agricole din județ — dar ca agricultori știm că mai avem de muncit dacă vrem ca la toamnă să ne fie bucuria deplină. Și, de fapt, nici nu avem timp de așa ceva. Azi (n.r. — joi) la noi au început lucrările de întreținere a culturilor prășitoare. Membrii brigăzilor, conform planificării, au ieșit la prășitul sfeclei de zahăr și al cepei; în plus, ne-am preocupat de impulsionarea ierbicidării la cerealele de toamnă, acțiune pe care într-o zi, două vrem s-o terminăm. Am reluat și irigatul — (precizez că la legume n-am întrerupt deloc udatul) — la pășunea model și pe suprafețele cultivate cu lucerna. De asemenea, cu semănătorile 2 SPC 2 pe care le avem în C.A.P. — mașina SPC 6 am trimis-o încă de miercuri la amiază în ajutorul cooperativei din Luncani — executăm semănatul porumbului pe loturile ajutătoare ale membrilor. Pînă sîmbătă vom fi gata și cu aceste lucrări. Insămînțează ultimele suprafețe Seara zilei de 25 aprilie i-a găsit pe cooperatorii din Călărași doar la... 16 hectare distanță de terminarea însămînțării porumbului pentru boabe. Specialistul unității, Balázs Béla, ne-a vorbit despre eforturile Șic. Jianu (Continuare in pag. a ll-a) Anul XXXISftr. 8538 • Sâmbăta 27 aprilie 1974 • î pagini 30 banî In pag. a III-a: [Q^BOOHIMJ ȘEDINȚA COMITETULUI EH AL C.C. al P.C.R. in ziua de 26 aprilie a.ea a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărire specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă in prezent, stabilind ca in această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă in administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărirea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curentei HOTĂRIREA Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc in zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o inaltă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — in deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii intre toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că intîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmînduse astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității in practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității in Declarațiile solemne, Comunicatele comune și in celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României in toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca in cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzind măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că in documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferință. Pronunțindu-se in mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, in mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are in acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate in Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice e existente în Europa. In această privință o mare însemnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la Conferința de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării in Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporție accentuată a trupelor și armamentelor, atît străine, cit și naționale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel (Continuare în pag. a IV-a) IN LEGĂTURĂ CU RELUAREA CURSURILOR UNIVERSITARE DUPA VACANȚA Ministerul Educației și Invățămîntului anunță că reluarea cursurilor universitare după vacanță se va face luni, 6 mai a.c. Muncă patriotică în valoare de 13.000.000 lei Pornind de la faptul că numărul mare de obiective de interes obștesc ce se realizează anul acesta la Cîmpia Turzii asigură condiții prielnice pentru o valorificare superioară pe plan local a resurselor materiale și umane. Consiliul popular a hotărît în recenta sa sesiune ca în întîmpinarea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului să-și amplifice angajamentul la munca patriotică de la 4.390.000 lei, cit a fost inițial, la 13.000.000 lei. In vederea îndeplinirii și depășirii angajamentului suplimentar, prin hotărirea consiliului popular programul cu obiectivele care se înfăptuiesc prin muncă patriotică a fost repartizat pe întreprinderile și Instituțiile din oraș, iar evidența lucrărilor efectuate în fiecare circumscripție electorală va fi ținută de către deputații respectivi. Atît sub raportul numărului de lucrări cit și al valorii muncii patriotice investite, ponderea o au „Industria sîrmei“, fabrica „Arieșul“, I.G.C.L. — sectorul Cîmpia Turzii, C.A.P „6 Martie“, Grupul școlar profesional, Șantierul de construcții din localitate. V. CHICU Fabrica de sticlă Turda. Viitorul laborator al sticlei de termo-rezistență Imperative majore ale invățămîntului și cercetării in medicina veterinară In reușita organizare a Facultății de medicină veterinară din Cluj simpozionul „Probleme actuale de patologie animală“ al cărui lucrări au început ieri, a întrunit sufragiile unanime a unei manifestări de amploare și prestigiu la nivel național atît prin participare, numărul rapoartelor, lucrărilor și referatelor cu mai «u- —ii —- -L-----lir uia sim kemutiva auui uaia. Investigînd un domeniu vast, acela al patologiei animale în condițiile creșterii intensive, simpozionul medical veterinar desfășurat la Cluj și-a axat lucrările în direcția realizării imperativelor ce stau în fața învățămîntului și cercetării. Referatele și rapoartele susținute in fața unei numeroase asistențe alcătuită din specialiști din C.A.P.-uri, I.A.S.-uri și circumscripțiile sanitar veterinare de către cele mai prestigioase cadre didactice și de cercetare au răspuns sarcinei permanente de reciclare ce se impune personalului tehnic din aceste sectoare de activitate. Abordarea a numeroase teme de către colective puternice interdisciplinare sau mixte; învățămînt, cercetare, producție este o altă trăsătură caracteristică noii orientări în cercetare reliefată cu prisosință de manifestarea medicală veterinară. O altă trăsătură o constituie ancorarea precisă a marii majorități a lucrărilor susținute în jurul problemelor stringente pe care producția le reclamă pentru o soluționare rapidă și de calitate. Venind în întîmpinarea aposuoi imperative majore cit și pentru a jalona o nouă etapă în orientarea învățâmîntului și cercetării din acest domeniu organizatorii clujeni, facultatea de medicină veterinară a reușit tot ceea ce și-a propus în legătură cu desfășurarea simpozionului. Editarea programelor, a rezumatelor lucrărilor, concluziilor pe secții, discuțiile și mesele rotunde care au constituit tot atîtea utile schimburi de experiență ce alcătuiesc agenda de lucru a simpozionului sunt tot atîtea exemple edificatoare în acest sens. Se poate desprinde cu ușurință așa cum au făcut și participanții din toate colțurile țării că lucrările s-au axat pe cele mai actuale probleme de patologie animală cu care este astăzi confruntată zootehnia, producția. Dr. Claudiu Lisovschi-CHELEȘANU