Familia, 1966 (Anul 102, nr. 1-11)
1966-01-01 / nr. 1
/Ut/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNTȚIVA, AMILIA revistă de cultură fondator IOSIF VULCAN Semnificația internațională a dezvoltării economice și sociale a României de MIRCEA MALITA Relațiile externe ți problemele internaționale conduc nu o dată la meditații asupra factorului esențial generator de prestigiu pentru o țară. Care este resortul ultim care determină capacitatea unui stat de a influența evenimentele internaționale, de a-și afirma poziția și de a-ți promova interesele legitime? Acest resort este tăria interioară, trăinicia construcției interne și stabilitatea instituțiilor. Toți cei care, călăuziți de sentimente patriotice, au avut de-a face in trecut cu reprezentarea țârii noastre ți cu treburile internaționale, au simțit dorința de a vedea poziția internațională a țârii întărită printr-o așezare economică ți socială solidă, prin angajarea țârii Intr-un proces multiplu de dezvoltare. Omul care a consacrat o bună parte din existența sa recunoațterii internaționale a drepturilor poporului român și care a cunoscut amărăciunea conferințelor închise ți nesocotirea drepturilor celor mici, Mihail Kogâlniceanu, dădea o expresie strălucită acestei meditații: „Românii, prin poziția geografică, politică, morală și etnografică, sînt datori mai mult ca oricare nație de a nu rămînea străini la tot ce face gloria și puterea secolului. Mici și slabi, ei nu se pot face mari și tari decit prin civilizațiune, adică prin învățătura materială și intelectuală a țării lor" Și pentru a nu avea nici o îndoială asupra izvorului intern al acestei construcții, el adaugă: „Adevărata civilizațiune este aceea pe care o tragem din sînul nostru, reformând ți îmbunătățind instituțiile trecutului cu ideile și propășirile timpului de față”. Expresia lui Kogâlniceanu de acum un veac a devenit un postulat real; astăzi construcția economică și socială a României Socialiste constituie principalul temei al autorității, prestigiului și influenței ei pe arena internațională. Acest lucru este cu atit mai adevărat cu cit structura de astăzi a statelor indică un auditoriu deosebit de sensibil la tema dezvoltării economice ți sociale. Intr-adevăr, de la sfirțitul celui de al ll-lea război mondial au apărut pe hartă, ca urmare a luptei pentru eliberare și independență, cincizeci de state noi. Problema fundamentală a acestor state stă in consolidarea independenței încă firave, in clădirea unor instituții naționale durabile ți mai ales în angajarea sigură într-un proces de dezvoltare economică ți socială. Această idee este importantâ de cercul larg al țârilor în curs de dezvoltare, care cuprinde trei pătrimi din populația globului ți al căror număr întrece cifra de 80 de țâri. Voința sau dorința de a depăși starea de înapoiere moștenită de la statutul aservirii coloniale sau de la acela al dependenței economice este nota comună a acestor state, iar pentru unii din conducătorii lor realiști, dezvoltarea economică accelerată este sinonimă cu supraviețuirea politică ți economică, cu apărarea independenței de curînd ciștigată. Menținerea de către Republica Socialistă România a unui ritm inalt, susținut, de creștere a producției industriale in tot timpul ultimului plan sesenal ți înzecirea capacității sale industriale în raport cu perioada antebelică sunt calificative asociate definitiv numelui țârii noastre. Ele au trezit interesul țârilor in curs de dezvoltare, pentru care experiența României a devenit semnificativă. (continuare în pag. 9) seria a V-a anul 2 (102) • nr. 1 ianuarie 1966 24 pagini • 3 lei 100 DE ANI DE LA DEBUT (paginile: 12, 13, 14)