Familia, 1872 (Anul 8, nr. 1-52)
1872-11-19 / nr. 47
Pesta 19 noemvre. (I decemvre.) Va esî dominec’a. Eedaet., strad’a lni Leopoldu nr. 32. Nr. 47. Anulu VIII, 1872. Pretiulu pe auu 10 fl., pentru Romani’a 2 galbeni. Epistole estetice catra o copila. — După Ch. Oeser. — XVI. Despre Acum amu sositu la elementulu nostru, de orece pana acuma ne-amu ocupatu mai multu cu obiecte, despre cari avemu cunoscintie si esperintie mai pucine. Architectur’a, sculptur’a, pictur’a si music’a nu sunt noue, acelora cari vietiuimu in cetâti provinciale, mai pucinu cunoscute, de aceea nici nu simtîmu atâtu de tare necesitatatea de a fi instruati despre dinsele, inse precum teori’a aceloru arti ni se pare unu ce straniu, totu asie de alta parte ni poate fi străină si adeverat’a poesia. Me voiu esprime mai chiar. Sujetulu toturoru artiloru este totu-deuna frumosulu, viéti’a cea mai sublima, deci atâtu a materiei câtu si a formei. Acel’a dara, care voiesce sâ simtia frumosulu, nu are de a face singuru numai cu materi’a si form’a obiecteloru de arti, ci cu viéti’a, care se esprime in si prin ele. Inse propri’a potere vivificatoria este poesiia. Architectulu, sculptorulu, artistulu de musica inca trebue sâ fia poetu, acést’a inse nu va sâ dîca, câ ei trebue sâ faca versuri, de óarece elu are pentru obiectele sale cu totulu unu altu feliu de materialu decâtu sunt cuvintele, poesia, si chiar formele lui nu sunt acele ale artii poetice. — Inse viét‘a ce elu are se o inspire creatureloru sale, poate deveni singura numai de la o idea ce esiste, si idee a acést’a este o contemplatiune sublima a lumei, adeca poesia. Câci acést’a nu este altu-ceva, decâtu espresiunea aceloru idee si simtieminte, cari ridica aparintiele lumei reale la idealitate. Vedeți dara, ca fiacare artistu este poetu. De aici ve veti potea esplica pre usioru, cum fiacare omu care capaciteaza si simtiesce poesia, poate descoperi acestea in toate celelalte arti, posedendu poate numai o mica cunoscintia despre natura loru technica. Poesia este arte curata spirituala, ea nu, posede altu materialu decâtu cuvinte, si forma ei nu bate nici la ochi nici la urechia, ea este creata de spiritu; trebue deci sâ fia capacitata de spiritu. Fia-care opu artisticu trebue sâ fia poe- ^ ticu si din contra este numai o calitate strania, adesea si neperfectibilitate, deca poesia este architectonica, plastica, pitoreasca sau musicala. De aceea poesia este artea cea mai neintre-