Familia, 1878 (Anul 14, nr. 1-98)
1878-03-26 / nr. 25
Anulu XIV. FAMILIA, trogloditu. De la aceste locuintie subterane elu a luatu ansa de a îngropa mortii în pamântu. — Elu încă nu domesticise vitele, ci traia mai cu sama din venatu si pescuitu, de aceea acestu periodu se chiama si a omului semi-selbaticu. Tipulu lui e de capatîna rotunda (mongolica.) III. Vine etatea petrelor polite, în care omulu ese si din starea semiselbatica, dara e încă barbaru. — Elu domesticindu vitele, se face pastoriu, si invetia a se folosi de laptele vitelor pentru nutrimentu, si de pelea si lân’a lor pentru îmbracamântu. — Elu începe a face vase de lutu pe roata si a le arde. Elu îsi face acum armele, si instrumentele celelalte din petra, pe care o si graveaza si o politéza, de unde apoi sietatea astea si-a luatu numirea a petrei polite. Cu ajutorulu acestor instrumente acum redica si locuintie de lemnu, sapa troci pentru luntre de plutitu pe apa, si spre a fi feritu de atacuri esterne începu a-si asiedia casele de lemnu pe stâlpi d’asupra apei (Pfahlbauten), ceea ce e o inventiune a Anilor porniti din Azi’a spre Europ’a. — Acestor’a se atribue si mormintele numite Doime (dalina). — Tipulu predomnitoru alu capatînelor e aricu. IV. Etatea Bronzului. Curendu după poleirea petrelor omulu afla si întrebuintțarea metalelor. Ornamentele, armele, instrumentele etc. se făcu mai cu sama din arama sau bronzu, de unde etatea acestea îsi iea numirea. — Omulu devine acum si agricultoru, montanistu, meseriasiu si negutiatoru. Elu edifica case din materialu solida, si începe a-si încungiura cetățile cu ziduri. Mormintele lor sunt în forma de tumuli, numite si mormintele celtice, de la gintea celtica predomnitoare în Europa. Popoarele semitice inventeaza sticla si primele semne pentru litere. In locu de Doime si tumuli domnitorii egyptului redicara piramidele. — Plutirea pe apa se estinde până la cele mai depărtate trânuturi litorale, ceea ce înlesnesce comunicatiunea mutua a celor mai depărtate popoare, si prin aceea ele se redica la starea deplinei culture. V. In fine etatea ferului, numita de la metalulu, ce în urm’a bronzului a devenitu predomnitoru. Etatea acest’a se începe pe timpulu imigrării poporelor si a decadenții imperiului românu, si dureaza pana în dîtele nostre, când ferulu produce obiecte, — ce sânt mai pretîose decâtu aurulu. — Altu cum etatea nóstra de si se distinge prin inventiunile cele multe, precum e — vaporulu, telegrafulu etc. — totusi, — după hârthia si sdranitele cele multe, de cari se folosesce generatiunea presenta, cine scie, nu va lua cumva si numirea de etatea — sdreniielor? Deca de la etatea presenta mergându îndereptu vom implica anii etâtii precedente, apoi vom află în cifre rotunde, că etatea ferului dureza de vr’o 1500 ani; a bronzului se suie la vr’o 4500 ani; — a petrelor polite la vr’o 12 —15.000 de ani; — a Renului la vr’o 4—50,000 de ani; si în fine a Mamutului vr’o 150 —153,000 de ani, — ceea ce s’ar apropia de etatea antropozoica a lui Lyell calculata la 224,000 ani. Geologii mai noi înse estindu aceste etâti si mai tare, scotiându etatea omului la milioane de ani. Mai e de observatii si aceea, că studiulu geologicu se mai împarte si : a) în timpulu istoricu, ce merge până catra mici,-loculu etatii de bronzu; — b) în timpulu prehistoricu, ce se întinde peste tota etatea de petra cruda si poleita ; — si c) timpulu geologicu, ce merge de la etatea Mamutului îndeleptu. (Finea va urma.) Amorulu meu. Amorulu meu nu-i flóare ’n câmpu Ce farmecu respândesce; Căci déca vine tóamn’a grea, Și flóarea vestediesce. Amorulu meu nu-i stea pe ceru, Ce mândru luminéza; Căci déca dîorile sosescu, Se stinge blând’a-i radia. Amorulu meu nu-i sóre susu, Cu radîe ’ncaldítoare; Căci norulu ni-lu ascunde totu, Nu mai vedemu noi soare. Amorulu meu e murelu, Ce curge ’n undulare; Nu seca, nici nu scade ’n veci, Ci cresce totu mai mare ! Iosifu Vulcanii. Generalulu Ignatieif. — Portretulu pe pag. 149. — Dîlele trecute intrega lumea si toate dînarele politice se ocupau cu missiunea generalului Ignatieff la Viena. Usamu si noi de ocasiunea acést’a spre a publică în mului presinte portretulu acestui barbatu, însotîndu-lu cu câteva schite biografice caracteristice. Generalulu Ignatieff este unulu din cei mai isteţi diplomaţi ce a avutu vr’odata Russi’a. Fu nascutu la 17 ian. 1832 în Petersburg. Studia în scóal’a militaria, si lua parte în resboiulu din Crimee a, main-25 147