Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)

1880-09-11 / nr. 69

436 Petreceri la Hatîeg­. („Festivitate poporala“ si „Baia de elita“.­ Stimate Domnule Redactoru ! Societatea damelor de ambulantia »Crucea rosia* înfiintîata încă în anul trecutu la Budapesta sub marele patronagîu al Maj. Sale regin’a Elisabeta, îsi are si ai­cea despart­ementul seu, care pana acuma numera unu frumosu numeru de membre. Acestu despart­emântu decidendu la prima sa conchiamare sporirea fondului Societății, alese spre scopul acesta din sinul seu unu comitetu administrativii cu însărcinarea de a arang­ă­­ succesive baluri, serate musicale etc. Seri­a acestor pe­treceri se deschise prin »Festivitatea poporului* si a unui »Raiu de elita*, ambele arang­ate dumineca în 12 septembre st. n. a. c. „Festivitatea poporului“. Temerea pentru bun­a reuşire a festivităţii ce cu­prinsese comitetul încă de diminetia, din caus’a ploaiei,­­ ce încă în sér’a ijilei precedinte începu, cătra amédi dispară cu încetul, de oarece nourii resfirându-se, ceriul se însenină, și seréié iérași apară în tota pomp’a sa. La 2 ore p. m. împușcaturi de trescuri anunciara poporului începerea festivității, și în scurtu îl şi vediu­­ramu undulându pe strad’a care conducea cătra gradi­­n’a bine întocmită scopului a ospetariei »la Podu*. Plecai şi eu acolo în societatea unui vechiu amicii al meu, pe care nu-l vediusem de multu, şi pentru a cărui cercetare me aflam chiar aicea, la intrare furemu cu cea mai mare afabilitate întimpinati din partea comite­tului, și conduși la locul de dantîu, unde deja poporul în frumosu numeru presinte își petrecea cu animositate ulta la frumosul dantîu »Hatîegan’a*. Cu acesta festivitate eră în legătură și unu »Ba­zar*, la care pentru unu pretiu bagatelu se serviă din partea damelor comitetului și a damicelelor anume ru­gate pentru primirea acestui rolu, cele mai mari bune­­tăți gastrice, trimise gratuitu scopului din partea mem­brelor despart­ementului. Plăcută impresiune facă aicea asupra nostra privirea damelor și damicelelor, cari îm­podobite cu câte unu siurtiu albu pe acărui peptu pur­­, ta­u ca insignie o cruce roșia, oferiau cu oare-care con-­­ fidentîa şi afabilitate neforţiata — diferite obiecte spre vendiare, dintre cari multe ]prin marinimi’a cavalerilor s’au solvitu mai pe sus decât valoreza; aşa d. e. o da­­micela cu oare­ care superbia îmi aretâ unu taleru care îl obţină pentru o perseca; alta iera a vânduta mai multe aprindiore cu câte 10 şi 20 cruceri una, tinerilor fumători etc. etc. Mai multu înse am admiratu perse­­verantî’a şi desteritatea ce înzestrau aceste fiintie dră­gălașe, cari fără crutiare de sine, alergau spre dreapt’a si stâng’a­, pentru ca cu cea mai mare acuratetia se satisfaca întru deplinii dorintîelor tuturora. Intrebându pe o damicela din apropiare, ce eră tare diligenta, că nu este cumva obosita de atâta ser­viciu, îmi dadă cu cea mai mare amabilitate urmatoriul respunsu: — Nu, domnule, din contra noțe ne causéza cea mai mare plăcere acestu serviciu, și nu crutiămu nici o ostenéala, când venitul este menitu unui scopu atât de nobilu. Multîamitu fiindu cu respunsul capetatu, întrebai pe amicul meu de numele acestui criiu inocentu şi-mi spuse, că este graţios’a dsora Aurelia Filipescu; totu dânsului am de a multîami şi numele următorelor domne şi dspre cari funcţionara la acésta festivitate. Dómnele­­ Nemeş, preşedint’a despart­ementului, e afabil’a soţia a dlui jude singularii din locu; graţios’a dn’a Lucreţia Borha, vice-preşedinta; Bersanu, Ivaşcu, Romanu, Gyertyanffy, Mina Ratiu, Sofia Peoviciu, Mesco, Csonka, Munteanu, Vlad, Stern şi domnişorele; Fira Balasiu, Novacu, Susana Popescu, surorile Clara şi Susana Heyes, Kosa Ilona, Lucreţia Munteanu, Zacharias Rosa şi Mina Popescu; cu deosebita plăcere priviam la generaţiunea mai ciudat­a din sensul frumosu, ieta şi o ghirlanda de pupi de rose : coconid­ele Emilia şi Elena Romanu, Etelca Vots şi surorile Bogdanfy. Festivitatea care a reuşitu splendidu şi dela care n’a lipsitu­ nimica ce pote deschide inim’a omului spre desfetare, a duratu pana târdiu sera, când apoi ne des­­partiramu pentru a ne întâlni peste o óra iérasi la Balul care se arangîă în simpl’a dar cu bunu gustu decorat’a sala a otelului »Mielul de auru*. Pe la 9 ore pasiramu în sal­a de baiu. La intrare stateau niste tineri cari primiau oaspetii, si cari cu o curioasitate delicata conduceau damele în sala. Publicul si aicea a fost în frumosu numeru adunata. Secsul fru­mosu si-a tramisu pe cele mai frumose si seducatoare representante, cari cu anima palpitânda așteptau mo­mentul când music­a va dă semnalul că dantîul începe. Acel momenta încă sosi, și abia resunara primele acorde a frumosului valsu­l Camelii* de C. G. Porum­­bescu, când parechi după parechi începură a unduia în cercurile lui fantastice. Era o plăcere a privi aceasta ju­nime saltatoare. Valsului urmara alte jocuri: tremblante, Hatîegan’a, polca mazurca (»alin­a Dunărei*) de C. G. Porumbescu), Csárdás și Quadrille, cari toate se dantîara cu mare ani­mositate. Cu placere trebue se amintescu, că luesul a fost eliminații cu totul în acésta seara, de oarece toate damele erau îmbrăcate simplu, dar cu celu mai bunu gustu. Din frumóas’a ghirlanda de dame ce-au decoratu acestu baiu, afara de cele deja cunoscute dela festivi­tatea poporului, cari fără escepțiune participară și aicea, aflai încă numele urmatoarelor : Maria Şelariu, Reu, Fira Serafin, Olteanu și Fira Fagarasîu. Dvoastre, amabile cetitoare, abia veti aşteptă a ve spune, că cine a fost regin’a balului? şi eu ve martu­­risescu, că toate, căci toate ne cuceriră şi încântară prin frumseti’a şi farmecul lor. Resultatul materialii al ambelor petreceri se fia în­­destulitoru, cum audu s’a încassatu la­olalta peste trei sute florini. în ar’a de repausu ne aşedaramu la mesele încăr­cate, unde music’a ne delecta cu mai multe piese na­ţionale române şi magiare. »Ah! lasa-me în pace* de G. G. Porumbescu şi »Doi ochi* de Ventura produseră mare efectu și trebuira repezite. După pausa jocurile se continuara cu mare entu­­siasmu până cătra diua, când apoi cu totii rentorna­­ramu acasa —■ spre a ne legana mai departe în bra­­cîele acelei visări. Cugeta, că am scrisu destulu, cauta dara se în­­cheia, gratulându comitetului pentru succesul splendidu şi mulţîumindu-i totu odaia şi pentru procurarea unei nopţi atât de plăcute. Unu participanţii. F­A­M­ILIA. Scrisori dlin Budapesta. (Catetoria Domnitoriului Carol I. — Junimea româna. — Con­tele V. Bismarck. — Teatrul germanu.) Domnitorul României se aștepta pe la finea lunei septemvre în Budapesta. Pe atunci monarcul nostru și inspectorul armatei, archiducele Albrecht, încă vor sosi Anul XVI.

Next