Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)

1880-09-11 / nr. 69

436 Petreceri la Hatîeg. („Festivitate poporala“ si „Baia de elita“. Stimate Domnule Redactoru ! Societatea damelor de ambulantia »Crucea rosia* înfiintîata încă în anul trecutu la Budapesta sub marele patronagîu al Maj. Sale regin’a Elisabeta, îsi are si aicea despartementul seu, care pana acuma numera unu frumosu numeru de membre. Acestu despartemântu decidendu la prima sa conchiamare sporirea fondului Societății, alese spre scopul acesta din sinul seu unu comitetu administrativii cu însărcinarea de a arangă succesive baluri, serate musicale etc. Seria acestor petreceri se deschise prin »Festivitatea poporului* si a unui »Raiu de elita*, ambele arangate dumineca în 12 septembre st. n. a. c. „Festivitatea poporului“. Temerea pentru buna reuşire a festivităţii ce cuprinsese comitetul încă de diminetia, din caus’a ploaiei, ce încă în sér’a ijilei precedinte începu, cătra amédi dispară cu încetul, de oarece nourii resfirându-se, ceriul se însenină, și seréié iérași apară în tota pomp’a sa. La 2 ore p. m. împușcaturi de trescuri anunciara poporului începerea festivității, și în scurtu îl şi vediuramu undulându pe strad’a care conducea cătra gradin’a bine întocmită scopului a ospetariei »la Podu*. Plecai şi eu acolo în societatea unui vechiu amicii al meu, pe care nu-l vediusem de multu, şi pentru a cărui cercetare me aflam chiar aicea, la intrare furemu cu cea mai mare afabilitate întimpinati din partea comitetului, și conduși la locul de dantîu, unde deja poporul în frumosu numeru presinte își petrecea cu animositate ulta la frumosul dantîu »Hatîegan’a*. Cu acesta festivitate eră în legătură și unu »Bazar*, la care pentru unu pretiu bagatelu se serviă din partea damelor comitetului și a damicelelor anume rugate pentru primirea acestui rolu, cele mai mari bunetăți gastrice, trimise gratuitu scopului din partea membrelor despartementului. Plăcută impresiune facă aicea asupra nostra privirea damelor și damicelelor, cari împodobite cu câte unu siurtiu albu pe acărui peptu pur, tau ca insignie o cruce roșia, oferiau cu oare-care con- fidentîa şi afabilitate neforţiata — diferite obiecte spre vendiare, dintre cari multe ]prin marinimi’a cavalerilor s’au solvitu mai pe sus decât valoreza; aşa d. e. o damicela cu oare care superbia îmi aretâ unu taleru care îl obţină pentru o perseca; alta iera a vânduta mai multe aprindiore cu câte 10 şi 20 cruceri una, tinerilor fumători etc. etc. Mai multu înse am admiratu perseverantî’a şi desteritatea ce înzestrau aceste fiintie drăgălașe, cari fără crutiare de sine, alergau spre dreapt’a si stâng’a, pentru ca cu cea mai mare acuratetia se satisfaca întru deplinii dorintîelor tuturora. Intrebându pe o damicela din apropiare, ce eră tare diligenta, că nu este cumva obosita de atâta serviciu, îmi dadă cu cea mai mare amabilitate urmatoriul respunsu: — Nu, domnule, din contra noțe ne causéza cea mai mare plăcere acestu serviciu, și nu crutiămu nici o ostenéala, când venitul este menitu unui scopu atât de nobilu. Multîamitu fiindu cu respunsul capetatu, întrebai pe amicul meu de numele acestui criiu inocentu şi-mi spuse, că este graţios’a dsora Aurelia Filipescu; totu dânsului am de a multîami şi numele următorelor domne şi dspre cari funcţionara la acésta festivitate. Dómnele Nemeş, preşedint’a despartementului, e afabil’a soţia a dlui jude singularii din locu; graţios’a dn’a Lucreţia Borha, vice-preşedinta; Bersanu, Ivaşcu, Romanu, Gyertyanffy, Mina Ratiu, Sofia Peoviciu, Mesco, Csonka, Munteanu, Vlad, Stern şi domnişorele; Fira Balasiu, Novacu, Susana Popescu, surorile Clara şi Susana Heyes, Kosa Ilona, Lucreţia Munteanu, Zacharias Rosa şi Mina Popescu; cu deosebita plăcere priviam la generaţiunea mai ciudata din sensul frumosu, ieta şi o ghirlanda de pupi de rose : coconidele Emilia şi Elena Romanu, Etelca Vots şi surorile Bogdanfy. Festivitatea care a reuşitu splendidu şi dela care n’a lipsitu nimica ce pote deschide inim’a omului spre desfetare, a duratu pana târdiu sera, când apoi ne despartiramu pentru a ne întâlni peste o óra iérasi la Balul care se arangîă în simpl’a dar cu bunu gustu decorat’a sala a otelului »Mielul de auru*. Pe la 9 ore pasiramu în sala de baiu. La intrare stateau niste tineri cari primiau oaspetii, si cari cu o curioasitate delicata conduceau damele în sala. Publicul si aicea a fost în frumosu numeru adunata. Secsul frumosu si-a tramisu pe cele mai frumose si seducatoare representante, cari cu anima palpitânda așteptau momentul când musica va dă semnalul că dantîul începe. Acel momenta încă sosi, și abia resunara primele acorde a frumosului valsul Camelii* de C. G. Porumbescu, când parechi după parechi începură a unduia în cercurile lui fantastice. Era o plăcere a privi aceasta junime saltatoare. Valsului urmara alte jocuri: tremblante, Hatîegan’a, polca mazurca (»alina Dunărei*) de C. G. Porumbescu), Csárdás și Quadrille, cari toate se dantîara cu mare animositate. Cu placere trebue se amintescu, că luesul a fost eliminații cu totul în acésta seara, de oarece toate damele erau îmbrăcate simplu, dar cu celu mai bunu gustu. Din frumóas’a ghirlanda de dame ce-au decoratu acestu baiu, afara de cele deja cunoscute dela festivitatea poporului, cari fără escepțiune participară și aicea, aflai încă numele urmatoarelor : Maria Şelariu, Reu, Fira Serafin, Olteanu și Fira Fagarasîu. Dvoastre, amabile cetitoare, abia veti aşteptă a ve spune, că cine a fost regin’a balului? şi eu ve marturisescu, că toate, căci toate ne cuceriră şi încântară prin frumseti’a şi farmecul lor. Resultatul materialii al ambelor petreceri se fia îndestulitoru, cum audu s’a încassatu laolalta peste trei sute florini. în ar’a de repausu ne aşedaramu la mesele încărcate, unde music’a ne delecta cu mai multe piese naţionale române şi magiare. »Ah! lasa-me în pace* de G. G. Porumbescu şi »Doi ochi* de Ventura produseră mare efectu și trebuira repezite. După pausa jocurile se continuara cu mare entusiasmu până cătra diua, când apoi cu totii rentornaramu acasa —■ spre a ne legana mai departe în bracîele acelei visări. Cugeta, că am scrisu destulu, cauta dara se încheia, gratulându comitetului pentru succesul splendidu şi mulţîumindu-i totu odaia şi pentru procurarea unei nopţi atât de plăcute. Unu participanţii. FAMILIA. Scrisori dlin Budapesta. (Catetoria Domnitoriului Carol I. — Junimea româna. — Contele V. Bismarck. — Teatrul germanu.) Domnitorul României se aștepta pe la finea lunei septemvre în Budapesta. Pe atunci monarcul nostru și inspectorul armatei, archiducele Albrecht, încă vor sosi Anul XVI.