Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)
1880-10-09 / nr. 77
484 FAMILIA. Societatea în acesta anu are 89 membrii fondatori, 26 membrii ordinari pe viatra, 26 membrii ordinare cu taxe anuale, și 3 membrii ajutători. Budapesta 10 octombre 1880. losif Vulcanii V. Babesiu secretari. v.-presiedinte. Concert« 1. Diu ca prima se încheia cu concertul ordinara al Reuniunii române de cântări de aice, care începu ser’a la 7 ore și dură pana la 9. Aceasta reuniune e multu mai tinera, decât se poata fi admisa o critica riguroasa în privintî’a ei; cu toate aceste trebue se constatămu cu bucuria, că ea nu reclama în mare mesura nici indulgintî’a noastra. Acest’a s’a probatu prin producțiunea ei din ser’a acest’a, căci toate piesele din programu fure esecutate în modu în j destulitoru, ma unele forte bine. în deosebi făcu efectu punctul: Trei coruri și o alta din »Prețios’a* de C. M. Weber, și în acesta alt’asolo cantata admirabilu-frumosu de domnisór’a Elena bar, de Popu. Ieta aice si cuvintele acestei arte : SinguriUtu, dar totu cu tine, Căci l’al lunei resaritu Dulce luce ’n giir ■ de mine Chipul teu cel pre iubitu. Ori ce cugetu ori ce-oiu face, Ori de mergu, ori déca siediu, Si de suferu si de-mi place, Totu de tine eu visezu. Ca o stea esti tu departe, Si sclipesci ca ea mereu, Eu te vedu, dar tot n'am parte Se te stringu la peptul meu. Vocea dulce, mele si flessibila, a debutantei pe- Imn se toate animele si unu viforu de aplause fu recom- pens’a publicului. Asemenea fu viu aplaudatu cântecul placutu şi frumosu al dsorei Roşea, esecutându doue piese de sopran solo, şi intitulata : „Odata şi acum* de T. Georgescu şi »De pe vârful ăstui munte* de Mezetti. Aşu greşi forte, decumva n’aşu accentua în deosebi cvintetul din opera »Fluerul farmecatu* de W. A. Mozart, esecutatu de dn’a Anna Moga n. Bologa, dsor a br. Elena de Popu, dsor’a Maria Roșea, și de dnii Petru Cioara (bassist) și Iosif Popescu (tenoru.) Aceasta piesa, cea mai grea în programa, fu esecutata într’unu modu precisu, ceea ce formeaza o lauda destul de considerabila, căci reuniunea care posede asemene talente escelente, poate fi sigura de unu viitorii frumosu. în genere, apretuindu chorul, constatămu, că partea femeiesca e superiora celei barbatesci, în deosebi ea posede 3—4 sopraniste și mezo-sopraniste, adeverate camere musicale; chorul barbatescu încă e bunu, are înse defectul, că duce lipsa de tenoristi, ceea ce vise e o lipsa generala, încât, pentru programa, trebue se observămu, că aceea fu compusa în mare parte din piese străine, ceea ce se observa în genere şi la alte reuniuni musicale ale noastre. Şi făcu reu, că ele nu cultivéza mai înadinsu music’a naţionala, ceea se aştepta cu totu dreptul dela o reuniune româna. Reuniunile nóstre s’au pututu convinge, că şi publicul întimpina cu mai multa plăcere aceste piese, precum a întimpinatu şi acuma pies’a „Tat’a moşu* de Flechtenmacher, care la dorinti’a publicului fu repetita, şi cu aceste serat’a interesanta se încheiă. — 18 octombre, se deschise la 11 ore şi jumetate, asistându ierasi unu publicu mare, sporitu şi prin alţii veniţi de eri. în acesta sedintia comisiunile alese eri, raportara. Din raporturile lor, și până ce se va publică processul verbalu, anticipu, că de asta-data fondul s’a sporitu cu 800 fl. 0 suma de care încă nici la o adunare nu s’a incassatu. S’a decisu, ca secretariul se compună istoria acestei Societăți și s'o presinte la un’a din viitorele adunări generale. Adunarea Societăţii Hindu invitata încă din anul trecutu la Lipova şi la Gherla, de asta-data fu invitata iarasi în doue locuri, şi anume la Baia-mare şi la Şomcuta-mare. Societatea a decisu, ca viitoarea adunare să se ţină la Baia-mare, încheiându-se adunarea, Esc. Sa archiepiscopul şi mitropolitul Miron Romanul a întrunitu la prânzi în unu numera frumosu de oaspeti, între cari şi doue dame. Cu asta ocasiune se pronunciara mai multe toas- Sedintia U nire. Misteriul Nopţii. — Romanu, de Claire de Cliandeneux. — (Urmare.) Matusî’a şi tiner’a miss, firesce, vorbiau forte puțin despre Pascal, și ceea ce diceau, încă o spuneau cu cea mai mare reserva. Laurent fu cu totul conturbatu prin acéstr norocire neașteptata. El nu fu în stare se suporte efectul aceleia, fără se nu-și fi tradatu slăbiciunea. Acésta moșia grandioasa, nelucrarea, noutatea acestui traiu, ceea ce nu a gasitu în fabric’a de sticle, i cam tulburară capul. El întrebuintă cu multu mai puţina reserva trasurele, personalul servitorilor si asa mai multu de ospitalitatea vecinilor Corsierului, decât Pascal. Matusî’a sa provedea burs’a totdeauna în abundantîa cu bani, ca se nu aiba lipsa în nimica, și sâ-si poata stempera aspirațiunile după plăcu. Ea vedea cu bucuria, cât de bine îsi petrece nepotul seu, carele la rândul seu se retirm destul de multu, pentru ca în petrecerile sale se nu treca marginile bunei cuviinte. Acesta facea onoare, căci îl costă multa predomși se înfățișă numai arare ori în Beau-Rivage, și acolo nu eră numerata între oaspetii ordinari. Roulettea, deși simtea multa plăcere se-si încerce norocul, remase necunoscuta pentru densul. Toate aceste le facă numai pentru că de matusi’a sa se temea binișor, căci cunoscea principiile sale severe relative la jocu și la viéti’a desfrânata. Sciea, că dâns’a nici odata nu mar iertă, de cumva ar audi că a luatu parte la roulette. La aceasta frica dera se adause și unu altu simtiementu. Frumsetî’a Varvarei facea asupra tuturora, cu cari frumoas’a feta convenia, mare impresiune; și Laurent simtîea puterea farmecul frumsetîei acestei femei, de și dela sosirea lui Laurent tiner’a miss perdu multu ! din manierele sale plăcute. Aceasta grația, care se desvoltă atât de încetu ca floarea sfioasa si modesta, care îsi teme mirosul de aeru, pe timpul când Pascal petrecîi acolo, respândea asupra tuturora placut’a sa putere atragatoare, nobilitându astfel superbi’a sa, si facându se dispara rigiditatea-i de pân’atunce. Farmecul nici de atunce n’a disparutu, numai că s’a manifestatu în mesura mai mica. (Va urmă.) Anul XVI.