Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)

1881-03-26 / nr. 25

Anul XVII. FAMILIA, şi anume pentru marele premiu Năsturel, premiul He­­liade şi premiul Lazar, s’au presintat 12 concurenţi, cari s’au transmis co­misiunii respective, asemenea s’au înaintat comisiunii adhoc trei manuscripte presintate la concursul publicat pentru cea mai buna traducere din Plinius Junior,­­ iar la premiul Năsturel seri’a A de 5000 lei, plus la concurs pentru testa despre sufixul li­­cid­a­r nu s’a înfăţişat nici de asta-data veri un con­curent; fondul Academiei s’au sporit cu 13.000 lei, as­­tadi fondul total general este 351,800 lei. După cetirea raportului, preşedintele anunciă, că prin depeşa din Arad­ul Babeş a vestit, că va sosi în Bucuresci joi, asemene preşedintele amintesce ca un fapt de urgenţa, că este necesar a se face de cătra Academia o accepţiune formala pentru donatiunea făcută de Teodor Veisa, în suma de 25.000 lei. Dl Odobescu amintesce că anca nici odata asemene formalitate nu s’a esecutat şi nici nu o crede indispensabila; dl Papadopol-Calimach susţine că codi­cele civil nu împune Academiei datori­a de a cere au­­torisaţiune dela guvern pentru acceptare de legaturi; dl Odobescu (zice, că fiind diverginţa de opiniuni între doi membrii jurişti ai Academiei, dnii Maiorescu și Pa­padopol­ Calimach, este necesar ca aceasta cestiune să fia prealabil studiata de cătra o comisiune compusa de juriști ce sunt în sinul Academiei; dl Urechia admiţând aceasta propunere, socotesce că mai întâiu de toate este necesar a se face acum îndata primirea legatului Veisa. Aceasta propunere se pune la vot și se primesce, iar în comisiunea propusa se aleg dnii Maiorescu, Papadopol- Calimach, Chițu, Maniu și Ionescu. Dl președinte are ta, că a primit dela ministrul in­strucţiunii publice o noua adresa, prin care constatând necesitatea de a pune sub îngrijirea şi protecţiunea Academiei institutele subsidiare de cultura naţionala, precum şi mişcarea artistica, invita Academi­a de a alege un comitet însărcinat sa supraveghieze espositiunea de bele-arte, dl Odobescu este de pă­rerea, ca adres­a se fia trimisa în cercetarea secţiunii literare, asemene şi dl Urechia; dl Papadopol-Calimach crede cum ca nu este admisibila esecutarea de cătra Academia a unor disposiţiuni regulamentare, la a căror confecționare dens’a n’a luat parte; dl Hasdeu împar­­taşesce aceeaşi opiniune; dl Alecsandri opineza, că de ora­ ce adres’a pare a lasă Academiei latitudinea de a modifică după a sa chibzuință regulamentul făcut de minister pentru esposițiunea de bele-arte, Academi’a nu are nici un cuvânt de a se împotrivi, tot asemene crede şi dl Sion. Mai vorbesc şi alţii, în urma se admite pro­punerea dlui Odobescu. Dl preşedinte comunica Academiei o adresa prin care dl Odobescu arăta, că fiind decis a merge în strai­­netate pentru un timp determinat, după închiderea se­siunii generale, de a cere a se retrage din postul de secretar general şi a fi înlocuit prin o noua alegere. Dl preşedinte invita pe dl Odobescu a îndeplini funcţiunea cu care este însărcinat pana la mo­mentul când Academi­a în present­a sesiune va procede la o noua alegere. Se citesce o adresa a dlui sub-director al școlei Normale superioare, prin care roaga ca Academi’a să acorde pentru bibliotec’a acelor școle publicațiunile sale. Dl Sion esprima parerea, că ar trebui formata o lista de diversele institute, cărora Academi’a le va acordă în mod definitiv aceasta favoare; dl Odobescu crede, că acordarea trebue lasata la apre­­ciari momentane şi eventuale; dl Maiorescu spune, că din nenorocire bibliotecile ce se formeza adese de cătra societăţi şi institute, n’au nici o stabilitate, şi de aceea ar fi bine, ca în caşul de faţ­a, precum şi în altele analoage, se se ceara prealabil ca formarea și pastrarea unor asemene biblioteci să fia confirmata prin regula­mente provenite de la autorități. Punându-se la vot, se primesce propunerea aceast­a. Dl președinte comunica o adresa a Societății »Julia“ a junimei române din Cluj, care asemene cere să i se acorde gratuit cel puţin câteva din publicaţiunile Academiei şi să i se faca reducţiuni de preţuri pentru altele. Dl Alecsandri crede, că Academi­a trebue să fia forte darnica cu acele Societăţi şi institute române, ce se formeaza totdeauna cu fonduri şi cu puteri forte mărginite dincolo de ho­­tare, deci invita Academi­a a satisface cererea; dl Ro­man areta, că în genere aceste Societăţi sunt compuse din studenţi, cărora numai unele din publicaţiunile Aca­demiei le pot fi necesare, crede clar, că nu tuturor este a se da totalitatea publicaţiunilor adesea forte scumpe ale Academiei. Alegerea va remâne a se face de cătra delegaţiune. Academi’a primesce cererea Societăţii »Julian din Cluj. Dl preşedinte dă citire unei adrese a părintelui episcop Melchisedec, prin care arăta că Pr. SSa a tra­dus în limb’a româna o colectiune de predici, de dr. Carl Iosef Hefele şi cere ca Academi’a să publice cu fondurile sale aceasta colecţiune. Dl Maiorescu declara, că o asemene lucrare nu i se pare a fi tocmai în atribuţiunile Academiei; dl Alecsandri susţine din contra, că este cu totul în că­derile ei o asemene publicaţiune; dnii Stefanescu şi Urechia propun să se dea în cercetare secţiunii litera­­rie, ceea ce se şi primesce. Comisiunea pentru cercetarea raportului delega­­ţiunii în privinţ­a activităţii sale de peste an se com­pune din dnii: V. A. Urechia, Papadopol-Calimach si V. Alecsandri. Comisiunea pentru cercetarea socotelelor din anul trecut şi pentru întocmirea bugetului pe anul viitor, se compune din dnii V. Babeş, E. Bacaloglu si Gr. Ste­fanescu. Din D o b î* o g e a. Tulcea 16/28 martie. De când nu v’am scris nimica din nou la provincia româna, Români­a şi-a luat titlul de regat. Dvastre veţi fi primit cu entusiasmu spirea despre acest act epocal, care dă României rangul ce-l merita, şi care vine să încoroneze faptele gloriose ale eroilor carjuţi la Plevna luptând pentru marirea neamului românesc. Cu asemene entusiasm s’a primit şi la noi. Publicul de aici, căruia statul român i-au dat cele mai largi libertăţi, pe cari un stat le poate da supuşilor sei, a fost unanim a saluta pe primul rege al Româ­niei. Entusiasmul a fost general şi sincer şi rari regi vor fi fost fericiţi a fi salutaţi cu acea unanimitate per­fecta, care face onoare tuturor românilor. în oraşul nostru scirea a sosit prin telegraf chiar în diu’a proclamării regatului, sor’a la orele şese. Mu­­sic’a militară a anunciat’o prin oraş, iera bateri’a de tunuri cu vocea ei puternica a tramis’o departe în tote părţile. Eră una din acele baterii competinte, a că­­rei voce, care este vocea convingatoare a seclului, a vorbit în mod decidator la Plevna pentru regat. îndata s’a improvisat o iluminaţiune în mai multe părţi ale oraşului. în dttu’a urmatore s’a celebrat un Te-Deum în ca­­tedral’a româna, la care au asistat şi representanţii con­sulari ai puterilor străine. Regimentul care face gar­­nisona din oraş a defilat înaintea generalului Anghelescu. Ţinut’a marţiala a ostaşilor a fost adeverat împunetare, şi de câte­ ori am ocasiune se ved ţinut’a şi moral’a es-25 151

Next