Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)
1881-03-26 / nr. 25
Anul XVII. FAMILIA, şi anume pentru marele premiu Năsturel, premiul Heliade şi premiul Lazar, s’au presintat 12 concurenţi, cari s’au transmis comisiunii respective, asemenea s’au înaintat comisiunii adhoc trei manuscripte presintate la concursul publicat pentru cea mai buna traducere din Plinius Junior, iar la premiul Năsturel seri’a A de 5000 lei, plus la concurs pentru testa despre sufixul licidar nu s’a înfăţişat nici de asta-data veri un concurent; fondul Academiei s’au sporit cu 13.000 lei, astadi fondul total general este 351,800 lei. După cetirea raportului, preşedintele anunciă, că prin depeşa din Aradul Babeş a vestit, că va sosi în Bucuresci joi, asemene preşedintele amintesce ca un fapt de urgenţa, că este necesar a se face de cătra Academia o accepţiune formala pentru donatiunea făcută de Teodor Veisa, în suma de 25.000 lei. Dl Odobescu amintesce că anca nici odata asemene formalitate nu s’a esecutat şi nici nu o crede indispensabila; dl Papadopol-Calimach susţine că codicele civil nu împune Academiei datoria de a cere autorisaţiune dela guvern pentru acceptare de legaturi; dl Odobescu (zice, că fiind diverginţa de opiniuni între doi membrii jurişti ai Academiei, dnii Maiorescu și Papadopol Calimach, este necesar ca aceasta cestiune să fia prealabil studiata de cătra o comisiune compusa de juriști ce sunt în sinul Academiei; dl Urechia admiţând aceasta propunere, socotesce că mai întâiu de toate este necesar a se face acum îndata primirea legatului Veisa. Aceasta propunere se pune la vot și se primesce, iar în comisiunea propusa se aleg dnii Maiorescu, Papadopol- Calimach, Chițu, Maniu și Ionescu. Dl președinte are ta, că a primit dela ministrul instrucţiunii publice o noua adresa, prin care constatând necesitatea de a pune sub îngrijirea şi protecţiunea Academiei institutele subsidiare de cultura naţionala, precum şi mişcarea artistica, invita Academia de a alege un comitet însărcinat sa supraveghieze espositiunea de bele-arte, dl Odobescu este de părerea, ca adresa se fia trimisa în cercetarea secţiunii literare, asemene şi dl Urechia; dl Papadopol-Calimach crede cum ca nu este admisibila esecutarea de cătra Academia a unor disposiţiuni regulamentare, la a căror confecționare dens’a n’a luat parte; dl Hasdeu împartaşesce aceeaşi opiniune; dl Alecsandri opineza, că de ora ce adres’a pare a lasă Academiei latitudinea de a modifică după a sa chibzuință regulamentul făcut de minister pentru esposițiunea de bele-arte, Academi’a nu are nici un cuvânt de a se împotrivi, tot asemene crede şi dl Sion. Mai vorbesc şi alţii, în urma se admite propunerea dlui Odobescu. Dl preşedinte comunica Academiei o adresa prin care dl Odobescu arăta, că fiind decis a merge în strainetate pentru un timp determinat, după închiderea sesiunii generale, de a cere a se retrage din postul de secretar general şi a fi înlocuit prin o noua alegere. Dl preşedinte invita pe dl Odobescu a îndeplini funcţiunea cu care este însărcinat pana la momentul când Academia în presenta sesiune va procede la o noua alegere. Se citesce o adresa a dlui sub-director al școlei Normale superioare, prin care roaga ca Academi’a să acorde pentru bibliotec’a acelor școle publicațiunile sale. Dl Sion esprima parerea, că ar trebui formata o lista de diversele institute, cărora Academi’a le va acordă în mod definitiv aceasta favoare; dl Odobescu crede, că acordarea trebue lasata la apreciari momentane şi eventuale; dl Maiorescu spune, că din nenorocire bibliotecile ce se formeza adese de cătra societăţi şi institute, n’au nici o stabilitate, şi de aceea ar fi bine, ca în caşul de faţa, precum şi în altele analoage, se se ceara prealabil ca formarea și pastrarea unor asemene biblioteci să fia confirmata prin regulamente provenite de la autorități. Punându-se la vot, se primesce propunerea aceasta. Dl președinte comunica o adresa a Societății »Julia“ a junimei române din Cluj, care asemene cere să i se acorde gratuit cel puţin câteva din publicaţiunile Academiei şi să i se faca reducţiuni de preţuri pentru altele. Dl Alecsandri crede, că Academia trebue să fia forte darnica cu acele Societăţi şi institute române, ce se formeaza totdeauna cu fonduri şi cu puteri forte mărginite dincolo de hotare, deci invita Academia a satisface cererea; dl Roman areta, că în genere aceste Societăţi sunt compuse din studenţi, cărora numai unele din publicaţiunile Academiei le pot fi necesare, crede clar, că nu tuturor este a se da totalitatea publicaţiunilor adesea forte scumpe ale Academiei. Alegerea va remâne a se face de cătra delegaţiune. Academi’a primesce cererea Societăţii »Julian din Cluj. Dl preşedinte dă citire unei adrese a părintelui episcop Melchisedec, prin care arăta că Pr. SSa a tradus în limb’a româna o colectiune de predici, de dr. Carl Iosef Hefele şi cere ca Academi’a să publice cu fondurile sale aceasta colecţiune. Dl Maiorescu declara, că o asemene lucrare nu i se pare a fi tocmai în atribuţiunile Academiei; dl Alecsandri susţine din contra, că este cu totul în căderile ei o asemene publicaţiune; dnii Stefanescu şi Urechia propun să se dea în cercetare secţiunii literarie, ceea ce se şi primesce. Comisiunea pentru cercetarea raportului delegaţiunii în privinţa activităţii sale de peste an se compune din dnii: V. A. Urechia, Papadopol-Calimach si V. Alecsandri. Comisiunea pentru cercetarea socotelelor din anul trecut şi pentru întocmirea bugetului pe anul viitor, se compune din dnii V. Babeş, E. Bacaloglu si Gr. Stefanescu. Din D o b î* o g e a. Tulcea 16/28 martie. De când nu v’am scris nimica din nou la provincia româna, România şi-a luat titlul de regat. Dvastre veţi fi primit cu entusiasmu spirea despre acest act epocal, care dă României rangul ce-l merita, şi care vine să încoroneze faptele gloriose ale eroilor carjuţi la Plevna luptând pentru marirea neamului românesc. Cu asemene entusiasm s’a primit şi la noi. Publicul de aici, căruia statul român i-au dat cele mai largi libertăţi, pe cari un stat le poate da supuşilor sei, a fost unanim a saluta pe primul rege al României. Entusiasmul a fost general şi sincer şi rari regi vor fi fost fericiţi a fi salutaţi cu acea unanimitate perfecta, care face onoare tuturor românilor. în oraşul nostru scirea a sosit prin telegraf chiar în diu’a proclamării regatului, sor’a la orele şese. Music’a militară a anunciat’o prin oraş, iera bateri’a de tunuri cu vocea ei puternica a tramis’o departe în tote părţile. Eră una din acele baterii competinte, a cărei voce, care este vocea convingatoare a seclului, a vorbit în mod decidator la Plevna pentru regat. îndata s’a improvisat o iluminaţiune în mai multe părţi ale oraşului. în dttu’a urmatore s’a celebrat un Te-Deum în catedral’a româna, la care au asistat şi representanţii consulari ai puterilor străine. Regimentul care face garnisona din oraş a defilat înaintea generalului Anghelescu. Ţinut’a marţiala a ostaşilor a fost adeverat împunetare, şi de câte ori am ocasiune se ved ţinut’a şi moral’a es-25 151