Federatiunea, ianuarie 1871 (Anul 4, nr. 1-7)
1871-01-22 / nr. 4
Pest’a, 21/9. ian. 1871. In timpulu scurtu, de candu redactamu acestu diurnalu, nu odata am vorbitu despre „cestiunea danubiana. Conferinti’a d’in Londr’a, care de atâte ori s’a amenatu, si ni se pare ca anca nici asta-di nu e întrunită, tractandu cestiunea pontica, si alterandu pre-cum va tractatulu de Parisu de la an. 1856 cu greu va poté se incungiure „cestiunea danubiana“, seu „regularea Dunărei.“ Abié credemu ca ar’esiste a sa-di vre o cestiune mai momentosa pentru romani decâtu cestiunea aceat’a. Se facemu unu species facti, ca se cunoscemu mai de aprope relatiunile factice ale acestei Gestiuni. , Prin tractatulu de Parisu de la an. 1856 s’a garantatu liber’a navigatiune pre Dunăre in tota estensiunea acestui fluviu, si s’au institutuitu doue comissiuni, un’a asié numita européna, si alt’a asié numita comissiunea statei pru limitrofe. Comissiunea europeana s’a compusu d’in representantii poteriloru contractante si subscriitorie tractatului de Parisu ; chiamarea ei au fostu a regula Dunărea de la gurele ei in Marea Neagra pené la Isatska. Comissiunea a dou’a s’a compusu d’in delegații Bavariei, Wirtembergei, Austriei si Turciei pentru partea Dunărei de la Isatska si péne la sorgintele ei ; la aceasta comissiune s’au adausu si comissari speciali d’in partea României si Serbiei. Comissiunea europeana sub tirpulu esistentiei sale a contrasu mai multe împrumuturi, cu cari a delaturatu greutatîle navigatiunei la gurele Dunării, si prin tacsele de navigatiune, ea amortiséctia acele împrumuturi. D’in candu in candu s’a propusu dissolvirea acestei comissiuni, dar’ nu scieau cu ce s’o inlocuiéscs , asie ea sta péné asta-di. Comissiunea stateloru limitrofe anca s’a intrunitu mai de multe ori, dar’ abié a potutu face alta, de câtu a elaboratu unele acte relative la navigatiunea Dunărei, cari in unele d’in statele limitrofe s’au si publicatu, dar’ poterile subscriitorie tractatului de Parisu nu li-au adoptatu, pentru ca prin acele acte, dreptulu de cabotagiu, nu era concesii si stateloru nelimitrofe , dar’ mai alesu pentru ca representantii României si Serbiei au pretinsu ca regularea Dunărei se nu se faca fara votulu si concursulu loru. Terminulu pentru esistenti’a si lucrările comissiunei europene espira in luna aprile anulu curentu ; pentru aceea guvernulu francesu a venitu de timpuriu si a propusu, ca acea comissiune nu numai se esiste si mai departe, ci ea se fia insarcinatâ si cu regularea „portii de feru.“ Intre aceea a errumptu resbelulu franco-prussescu, si propunerea guvernului francesu a remasu nedecisa. Péné asta-di numai Turci’a si Russi’a s’ar’ paré ca se opunu la propunerea pentru prelungirea terminului de esistentia a comissiunei europene. Turci’a ar’ voi a-si redependi domnirea exclusiva asupr’a gureloru Dunărei, si fiindu ca ea este representata in comissiunea limitrofa, afla ca interessele sale se potu validă si aici cu destulu successu. Russi’a ar’ voi a slabi influinti’a mariloru puteri europene asupr’a Turciei, si pote a recunosce mai multa influintia pentru Romani’a si Serbi’a in cestiune... danubiana. Austri’a anca n’ar’ fi in contra, ca se încete comissiunea europena, numai ea voiesce ca regularea Dunărei se vina esclusivu in man’a ei. Astfeliu sta asta di cestiunea danubiana. Acum se ne punemu întrebarea : daca s’ar’ sterge comissiunea europena, prin ce se fia inlocuita ea ? prin comissiunea statelor limitrofe, se dice. Dar’ d’in cine sa se compună ? o comissiune ori care, si ori cum s’ar’ numi, ea fara representantele României nici-odata n’ar’ poté fi completa. Sau, este a se da regularea Dunărei intr’o singura mana? atunci man’a acést’a nu pote se fia alta decâtu romana. Romani’a, ca proprietara naturale a Dunărei de josu si a gureloru ei, este chiamata in prim’a linea a regula Dunarea ; ea cu veniturile sale cele bogate se pote apucă de acestu lucru alu seu, si asia dîcundu de alu cassei sale ; si pentru reincassarea speseloru, de sine se intielege, ca va luă vama de la navele străine. Daca dar’, in conferinti’a dela Londr’a se va tractă si cestiunea danubiana, atunci speramu ca representantele României — caci Romani’a trebe te aiba representarte acolo unde se tractedia despre ea — nu se va invoi la alta deslegare a cestiunei danubiane decâtu in modurile cum leamu indicatu aci. Nu negamu ca Au^tri’a anca are si pote avé interessele sale la Dunăre; aste a o recunoscemu ca suppuri asta di ai Austriei ; dar’ noi mai antâiu suntemu romani, si câ romani trebe s’o ducemu ca Donarea numai si esclusivu in man’a Austriei ar’ fi celu mai mare perieiu pentru Romani’a , candu d’in centra Dunarea in mana romana n’ar’ fi nici-unu perielu pentru Austri’a. Chiar’ primi muscirea ca guvernulu Serbiei a tramisu representantele seu la conferinti’a d’in Londr’a. Nu ne indoimu ca guvernulu României anca va fi facutu, seu va face, pentru ca trebe se faca, asemene. Vr. 4470. JPest’a, Domineca, 22/10 ian. 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXXL Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in [Etrat’a tragatoriului [Lövészatoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai ,,Federatiunii.“ Articlii trainisi si nepublicati se vom arde. FEDERATIUNEA Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Va est Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretinln de Prenumeratiune: Pre trei lune . . . 3 fi. v. a- Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Romani’« : prea- intregu 30 Pr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ » 3 — 8 n = 8 „ „ Pentru Insertiunt: 10 cr. de linia, si 30 pr. taos’a timbrale pentru fiesce-care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- De pre campulu rezbelului. Pre teatrulu sudu-osticu alu resbelului, in apropiare de la cetatea Belfort, unde generalulu Bourbakista cu poteri considerabile in faci’a armatei nemtiesci, asie un mita de ostu, operațiunile resbelice au ajunsu la ui'.a espansiune atâtu de mare, incâtu se ascepta prestauiu’a una lovire decidietoria intre truppele francese si ale nemtiloru. După învingerea de la Villersexel urma retragerea nemtiloru d’in Lure, care acum’a e ocupata de francesi, precum si lovirea de la Arcey. Direcţiunea de operaţiune a generalului Bourbaki nimici cu totulu fortificatiunile nemtiloru d’intre Montbeliard si Delle, si constrinse pre generalulu Werder a se intorce spre vestu. Elu luk pusetiune pre tiermurulu stangu alu fluviului Lisaine, in depărtare de 104 mila de la Belfort, inse in 15 i. c. fii atacatu cu succesu de Bourbaki in mai multe puncte. Lupt’a decidietoria, susceputa pentru lini’a Chagey-Montbeliard, urma in 16. ian., si generalulu Werder fi constrinsu a se retrage, luandu si calea spre Belfort. In nóaptea spre 17. ian., generalulu Keller fk tramisu spre Frahier, ce face in depărtare norduvestica de 104 mila de la Belfort, pre drumulu cătra Lure, cu scopu ca sa apere flanculu si spatele armatei vogese contra atacuriloru de la Lure. — Pre candu Bourbaki combated, in 17. ian., pre inimicu in cele-I-alte pusetiuni ale sale, pre la 4 ore după media-di generalulu Keller fk atacatu cu poteri considerabile, si asie linia de retragere a armatei vogese deveni amenintiata. E possibilu, ci generalulu Keller si a trenutu câtu-va tempu pusetiunea la Frahier, inse prin acéstea nu s’a schimbatu neci câtu e mai putienu necessitatea retragerei lui Werder. Deci perderea generalului Werder e fapta împlinita, si pote duce la una catastrofa, la casu candu corpulu alui, de armata prusescu va intardîa a-i veni intru ajutoriu. Inse este forte probabilu, ca acestu corpu de armata va fi impedecatu in innaintarea sa prin lovirea ofensiva a generalului Lecointre la Grien, precum si prin Garibaldi, ale caruia avangarde au ajunsu degiri la Haumont, si asie generalulu Werder este perdutu cu totulu. Mai putiena sperantia esiste, in momentulu presinte, despre situatiunea armatei generalului Chancy. E verosimilu, ca acestu generalu se va rerage mai antâiu, pre unu tempu mai indelungatu, la Mayenne, pentru a-si reculege truppele, si după ace’a le va conduce d’inderetrulu linieloru de la Carantan, pentru ca acolo sa traga la sine poteri noue, cari i se voru poté tramite si pre mare. Ce va face inse principele Fridericu Carolu in casulu acestua ? Daca va persecută armata generalului Chancy, se departeza pre tare de la Parisu, se slabesce in spate prin impartîrea truppeloru sale pentru asecurarea liniei de impreunare, si asié pote veni in una pusetiune de totu critica. D’in aceste consideratiuni si motive se pote presupune, ca principele Fridericu Carolu va luă in unu tienutu favorabilii, pote la Mayenne, una pusetiune defensiva, prin ce, la casa de lipsa, una parte a armatei sale o va poté intrebuintiă spre alte scopuri. Cu ocasiunea unei loviri d’in urma a armatei generalului Chancy cu truppele nemtiesci, intre altii s’a prinsu si unu conte Moltke, nepotulu siefului statului majoru prusescu. Dinamele d’in Genev’a publica urmatoriele scrii, venite d’in cortelulu generalu alu lui Garibaldi, si datate d’in Dijon, in 10. ianuariu : „Precum se comunicase degik ieri, generalulu Garibaldi petrece in Dijon de 48 ore. Fetiorulu seu, colonelulu Ricciotti, comandantele brigadei a piatr’a, opereza in flanculu nostru stangu contr’a poteriloru armate ale prusiloru, concentrate in Montbard, si i-a succesu a le respinge spre Vitteaux. După ce intru adeveru innaintase pre departe si, prin urmare, pusetiunea lui devenise espusa, asceptămu schri rele despre elu ; inse elu si-a facutu cale printre prusi, causandu-li stricatiuni mari. Veteranulu generalu Garibaldi s’a forte imbucuratu despre aceste raporturi, primite de la brigad’a a patra, si bucruri’a lui fi cu atâtu mai mare, cu câtu, indata după sosirea sa in Dijon, i s’a comunicatu scirea d’in Bordeaux, ck s’a pusu sub comand’a lui divisiunea Pelissier, constatatoria d’in 14.000 fetiori, si ck are missiunea d’a aperă frumos’a cetate Dijon si departementulu Cote d’or contr’a invasiunei inimice. „Cu tote ck fapt’a acést’a nu apare a fi însemnata in una acţiune mare resbelica, ea totusi a facutu celu mai bunu efectu in cortelulu nostru generalu. Garibaldianii fure primitii aice in modu forte amicabilu, si s’au recreatu după atâte mersuri obositorie. — Atâtu de bine suntemu înarmaţi, incâtu potemu luă ofensiv’a si ca corpuri volante.“ Generalulu Faidherbe travuise, in 14. ian., urmatori’a depesia la Lille : „Albert, 14. ian. sér’a. Cortelulu generalu alu armatei de nordu. Avangardele armatei de nordu sosiră cktra una ora in Albert. Mane demânetia si voru continuă mersulu. Ele sunt pline de însuflețire si bine provisionate. Le insotieste una artilleria poternica. Se ascepta câtu mai curându una lupta. Generalulu Deroja ocupa cetatea Achiet-le-grand cu una diviziune de garde mobile, marinari si cu una artilleria tare. Cetatea Bapaume e fara intrerumpere ocupata de generalulu Robin“ După soirile d’in Besantion, datate d’in 17. ian., ser’a, mai multe companie de franctireuri, comandante de colonelulu Bourras, prinseră, in 16. ian., doue avangarde inimice si respinseră pre prusi pina la Montbouton. In 17. ian. a avutu locu una lupta de infanteria la Selancourt, Vaudoncourt, Montbrouton si Croix. Prusii s’au retrasu d’in Croix. Eclareurii, cari se lupta d’in 5. ian. fara încetare, causara inimicului perderi seriose. Unu telegrama d’in Bordeaux comunica urmatori’a depesia a generalului Bourbaki, datata d’in 17. ian., demaneti’a. Lasaiu sa se esecute unu atacu generalu de la Montbeliard pana la Mont- Vaudois, era eu me incercaiu a trece lini’a Lisaine la Bethoncourt, Bussurel si la Hericourt, si a ocupă pusetiunea St. Valvert. M’am incercatu a esecută cu arip’a stanga una miscare flancata, pentru ca estu-modu si inlesnescu operațiunile. Trappele, însărcinate cu acesta miscare flancata, fure insesi amenintiate prin atacuri contra flancuriloru loru, si nu potura esoperă altace, decâtu a se sustiené in pusetiunile loru. Avemu innaintea nostra unu inimicu numerosu cu una artilleria terribila caruia i se tramitu sucurse d’in tote partile. Prin aceste impregiurari favoritorie, precum si prin pusetiunile sale tari, si prin greutatile esistinte degik la sosirea nostra, sau create de atunci