Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)

1871-05-28 / nr. 54

pre a acelea caruri, ce singure ducu spre ea. D’in contr’a ele se păru a-i fi invertosiatu mai multu intru tendintiele spre suprematisare. Si noi cu tote acestea mai asceptamu, ca tempulu i va aduce la una mai buna cunoscere, periclele amenintiatorie la una mai fericita alegere. Vedeamu de una parte crescandu cu rapediune estaordinaria unu statu forte prin cultur’a, forte prin industri’a, dara mai forte prin concordi’a civiloru­sei; vedeamu pre altulu scapetandu si lunecandu pentru rateciri si discordia; vedeamu de alta parte unu colosu in pusetiune pururea amenintiatoria, — si sperâmu, cum­ ca aceste esemple, aceste pericle cu una ora mai tempuriu voru induplecâ pre cei ce au poterea, a recurge cu sinceritate la unicele medîe de a consolidâ patri­a si a-i asecurâ unu venitoriu. Deci erâmu decisi a asceptâ in tăcere muta venirea acestui tempu. Inse tacerea nostra se turbură. Se areta nesuiintie de a produce manifesta­­tiuni, prin cari sfe se demustre, cum­ ca Romanii acum aru fi multiumiti cu rolba de sclavi politici, carea singura li se acorda, si aru fi voindu fratîe­­tate fara conditiuni. Si se dau unii Romani cari, parasindu pro­­gram­a natiunale statorita si observata cu scum­­petate neintrerupta de la 1848, pre can­du drep­turile natiunei sunt calcate fara nece una crutiare, intre ciocniture de pocale prochiama infratîrea cu asupritorii natiunei, si asie in modu necalifi­cabile deschidu cale afirmatiunei, cum­ ca natiunea se lapeda de drepturile sale inalienabile si prin urmare de sine insa­si. Una manifestatiune de acestea cu mare pom­pa se puse in scena la unu banchetu sgomotosu tienutu la Brasiovu in 22. Aprile. Facia cu acéstea si cu de acestea, — de­si suntemu prea-convinsi cum-ck program’a politicei naționali a natiunei romane nu intre pocale se pote schimba seu modifica, totu­si, c­e s­a pre v­e­n­i­m­u — pre câtu e in poterea nostra — aaiagirea si ratecirea cu tote relele, ce amagirea si ratecirea după natur’a loru producu, premitiendu, cum-ck infratîrele fara egalitate nu potu purcede decâtu de la s­e­r­v­u­m p­e c­u­s, si nice-de-cum nu potu fi sincere si duratorie, — ne-amu tienutu de detorintia a dechiaru si prin acést’a dechiarkmu serbatoresce: 1) cum-ck remanemu cu statori’a pre langa program’a natiunale cum s’a asiediatu in adunarea nationale de la 3/15. maiu 1848, carea s’a urmatu si in conferinti’a de la Sabiiu 1/13. ianuariu 1861, in cea regnicolaria de la Alb’a-Iuli’a, 11. februariu 1861, in dieta de la Sabiiu 1863 — 4, in votulu minoritatii romane dela diet’a tienuta in Clusiu, 1865, in petitiunea asternuta la petiorele tronului in 30. decembre 1866 si preste totu in tote actele Romaniloru. de la 1848 in coce. 2) cum­ ik numai după restatorirea autono­miei patriei mostre si repunerea natiunei in drep­turile castigate la 1863, pre basea perfectei egali­­tathti politice, nationali si confessionali se pote ascepta infratîre adeverata, — carea noi cu since­ritate o dorimu. Subscrierile voru unna. Blasiu, 16. maiu 1871. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 25. m a i u, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. — D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Stef. Gorove, Teod. Pauler, Car. Kerkapoly si Vilh. Tóth. După verificarea procesului verbale alu siedintiei d’in urma, presiedintele comunica, ca deputatulu Rafaelu K­e­le­cse­n­y­i, alesu in cerculu Aranyos-Maróth, si-a presintatu literele sale credentionale. Se trecu la comissiunea verifica­­toria. — Comissiunea congressului judanu presinta camerei dinariulu acelui­a. Se ie actu despre elu. — Ministrulu­­presiedinte incunosciintieza pre presiedintele camerei, ca cont. Georgiu Festetics e radicatu d’in postulu seu de ministru langa person’a Majestatii Sale, si in loculu lui e numitu bar. Bela Wenckheim. (Aprobare.) Mi­­nistrulu justitîei, Balt. Horváth, aduce la cunosciinti’a camerei, că, incependu unu concediu de mai multe septe­­mane d’in caus’a morbului, in tempulu acestu­a va fi repre­­sentatu prin consiliariulu ministerialu si deputatulu Deme­­triu Horváth. După ace’a presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’împreuna cu pe­­titiunile presintate de deputaţii Nicolau Jankovics, Virg. Szilágyi, Eduardu Horn, Stef. Theil, Ioana Vidats si Ios. Madarász. Gregoriu S­i­m­a­y interpelleza pre ministrulu de in­strucţiune, daca este aplecatu a introduce si la facultatea juridica a universităţii insti­tuti­unea studiului privatu, care pina acum’a e in usu numai la academiele de dreptu cu cursuri de trei ani. — Se va comunica ministrului concer­­ninte. Bar. Ionu B a n f f y interpelleza pre ministrulu de instructiune, daca are de cugetu a esecuta cu strictetia despusetiunea legale, după carea fia­ care tipografia d’in Ungari’a e detoria a tramite d’in tote obiectele tipărite câte unu esemplariu museului, academiei si bibliotecei univer­sităţii. Ministrulu de culte si instrucţiune publica, Teodoru Pauler, re­spunde, că n’are numai intentiune, ci a si provocatu juredictiunile a se ingriji cu cea mai mare luare a­minte despre esecutarea mentiunatei despusetiuni. — Ca­mer­ a ie aetu despre respunsulu ministrului. Emericu H o d o s s y interpelleza pre ministrulu in­­terneloru, daca are cunosciintia 1) că comissariulu regescu, cont. Gedeanu Ráday, nu functioneza numai cu organu politîanu, ci atâtu elu, câtu si coajutorii lui, secretariulu ministerialu Kormos si diurnistulu Lautsek, făcu, in cali­tate de judi, investigatiuni criminale ; 2) că comissariulu regescu intrebuintieza torture cu ocasiunea investigatiuni­­loru ; 3) ca, ignorandu tote regulamentele inchisoriloru si imitandu modulu incnisitiunii ispaniole, lasa se se acopera cu masce fetiele celoru ce se afla in cercetare in fortareti’a d’in Segedinu ; 4) cu comissariulu regescu neci nu concede personeloru, cari se detienu lune intrege in cercetare, d’a vorbi cu părinții si consângenii loru,­­ ba neci nu i lasa se-i veda, de­sî acést’a pre langa intrebuintiarea mesureloru de precautiune necessarie, nu.. se pote interdîce arestantiloru ; 5) considera dlu ministru de compatibile acesta procedere cu garantiele legale ale libertăţii individuale, si a numitu cu cerculu de activitate datu dlui comissariu regescu, si daca nu ; 6) are de cugetu guvernulu a pune capetu acestei procederi illegale ? — Interpellare nea se va comunica mi­nistrului de interne. Michailu Táncsics interpelleza guvernulu, daca are de cugetu, ca, in interessulu patriotismului,, se prefaca portulu fiumanu, uniculu limanu ungurescu, in unu portu marinariu grandiosu ? — Interpellatiunea se va comunica ministrului-presiedinte. Daniilu Irányi pune pre biuroulu"camerei unu projectu de resolutiune, după care ministrulu pentru apera­­rea tier­ei este invitatu a presinta unu proiectu de lege, prin care se se ice despusetiuni cu privire la esercitarea gloteloru in arme si gimnastica. — Se va tipări si distribui. Emericu Huszár presinta raportulu comissiunii centrale despre modificatiunile camerei magnatiloru făcute cu privire la proiectele de legi despre regularea reporteloru urbariale, despre stirpirea marascineloru si despre comunele contractualiste. — Raporturile se voru tipări si pune la or­dinea dîlei in siedinti’a prossima, 26. maiu. Notariulu Stef. M a j 1 a t h cetesce resultatulu alege­­riloru d’in sambet’a trecuta a comissiuniloru.: financiarie, economice, petitionarie, pentru călile ferate, de immunitate si pentru esaminarea socoteleloru camerei. Tote comissiunile d’in sessiunea trecuta fure realese, cu unica esceptiune, ca, in loculu lui Petru A­­­z­i­­ , numitu comite supremu in Aradu, in comissiunea economica s’a alesu Ioanu P­a­­c­z­o­­­a­y. Ministrulu financieloru, Carolu Kerkapoly, pune pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre scutirea dela contributiune a caseloru ce se voru edifica in nouele strate de comunicatiune d’in Pest’a. — Se va tipări si tramite la comissiunea financiaria. Virgilu Szilágyi presinta raportulu comissiunii centrale privitoriu la proiectele de legi despre calea ferata industrialia de taurinu, si despre modificarea documentului de concessiune a primei căli ferate ungaro-galiciane. — Se va tipări si pune la ordinea dîlei. Camer­a trece apoi la ordinea dîlei, proiectulu de lege despre construirea portului fiumanu, si, după una dis­­cutiune scurta, se admitte in generalu si specialu. — De asemenea se primescu fara observare proiectele de legi des­pre calea ferata laterale Altsohl-Neusohl, despre creditulu suplementariu pentru rebonificarea spesseloru intrebuintiate in anulu 1869 pentru drumurile de statu si fluviele d’in Croatî’a, si despre acoperirea sumeloru votate mai tardîu pentru porturile Croatiei si pentru districtulu fiumanu. Urméaza projectulu de lege despre creditulu suplemen­tariu pre sem’a comissariului regescu d’in Ungari’a infe­­riora. După projectulu d’in cestiune, pentru restituirea siguritatii publice inUngari­a inferiora au se se voteze 140.000 fi. D’in motivarea ministrului scoatemu urma­­toriele date: in tempulu scurtu alu activității sale, comis­sariulu regescu a facutu cercetări in 2242 de casuri criminale, intre cari 111 au fostu răpiri insocite cu omoruri, 525 furturi si 1264 spargeri de case. Dintre aceste, 1684 de casuri s’au eruatu pre deplinu, 174 s’au trecutu la judecatori’a delegata spre judecare, ora celelalte sunt mare parte aproape de terminare. Numerulu criminalistiloru are­stati face 600; pre pitioru liberu sunt pusi 1157, de­ ora­ce lipsescu localitățile necessarie. Sum’a daunei banale, eruata până acum’a, face 912.240 fi., d’in carea 72.489 fl. cadu pre statu in urm’a defraudatiuniloru postali. 254.000 fi., proprietatea criminalistiloru, s’au confiscatu de­­giu pentru acoperirea acestoru daune, si câtra sum’a de mai susu se va mai adauge inca si averea numerosiloru si avutiloru ocrotitori de lotri. Ig. H­e­­­f y doresce, ca, înainte d’a se discute meri­torialu projectulu d’in cestiune, ministrulu se respunda la aciuările radicate contr’a comissariului regescu, si in specie se deslucesca urmatoriele întrebări: 1. Ore correspuns’a până acuma comissariulu regescu missiunii sale? 2. Pote­si elu pre­sistâ funcțiunile sale, fără periclitarea scopului? 3. E adeveratu, câ elu trece preste cerculu activității sale, si câ traganesce investigatiunile ? Dupa­ ce Ios. Madarász se dechiara contr’a, era bar. Lud. Simonyi pentru votarea creditului suplemen­tariu cerutu, ie cuventulu ministrulu interneloru, Vilhelmu Tóth, si, respundiendu la interpellatiunile ce i s’a adresatu cu privire la comissariulu regescu, recomenda camerei vota­rea creditului suplementariu d’in cestiune. Emericu Huszár se dechiara in favorulu votării creditului. Mircea B. Stanescu nu voiesce se ascria comis­sariului regescu tote erorile, ca­ci e possibile ca si organele cont. Ráday se comi­ta abusuri contr’a scirii lui. E inse fapta, câ arestantii se tortureza , câ se lasa se postesca»­dîle vntrege, si torturele fomei se asprescu prin ace’a, câ se punu înnaintea loru mâncări, fara ca se li fia ertatu a se atinge de ele. După ace’a cetesce una epistola d’in Zombor, in care de asemenea se făcu incrimi­­natiuni contr’a abusuriloru cont. Ráday. E fapta mai departe, continua oratorele, câ insi­si omenii onesti d’in Aradu porta frica de comissariulu regescu, fiindu-câ sciu câ omenii se tortureza cu lunele intrege, innainte d’a li se constată nevinovatî’a. Nu voteza creditulu suplementariu. Vilibardu Bogdanovits si Stef. Majoros vorbescu in favorulu votării creditului. — Ales. Ormos se dechiara pentru sustienerea comissariului in cereulu seu de activitate, chiaru pentru câ deputatulu Stanescu a dîsu, câ in tienutulu Aradului multi se temu de elu. — M. B. Stanescu observa, câ n’a dîsu, cum­ câ comis­sariulu regescu ar’ fi de prisosu in momentulu presinte. După ce mai vorbescu Georgiu Z­­ i n s z k y pentru, si Ales. C s i k y contr’a creditului, presiedintele propune inchiaiarea siedintiei. Ministrulu Tóth presinta una conventiune inchiaiata cu Statele-Unite americane despre regularea civitatii emi­­grantiloru. Siedinti’a se inchiaia la 2l/4 ore d. m. 214 Tratatul« de pace intre Ger mani’a si Franci’a. Art. I. Distanti’a de la orasiulu Belfort până la con­­finie, precum s’a fixatu la inceputu in tratările de la Ver­­salina si precum se afla pre harfa adausa la preliminariele ratificate, se privesce ca linia de demarcatiune, care in poterea clausulei art. 1 a preliminarieloru, remane in posesiunea Fran­ciei cu orasiulu si fortificatiunile de Belfort. Guvernulu ger­­mana are aplicarea, de a estinde acésta linia de demarcatiune astfeliu, ca ea se cuprindă cantonele de Belfort, Delle si Giro­­magny, precum si partea vestica a cantonului Fontaine d’in Ves­­tulu unei linie, care se se traga dela punctulu, unde iese cana­­lulu Rhone-Rhin d’in cantonulu Delle, in sudu de la Mon­­treux-Chateaux până la otarele cantonului d’intre Bourg si Félon, unde cade acesta linia cu otarele estice ale canto­nului Giromagny. Guvernulu germanu inse va ceda susu nu­mitele trenuturi numai sub conditiunea, ca republic­a Fran­­cesa se admita d’in parte-i o rectificare a otareloru de-a­­lungulu fronteriei vestice a cantoneloru Catenom si Thion­­ville, care lasa Germaniei trenutulu d’in partea estica a unei linie ce merge de la otarele luxemburgice intre Hussigny si Redingen, lasandu Franciei satele Thil si Villerupt, se continua intre Erronville si Aumetz, intre Benvillers si Bou­­lage, intre Brieux si Lomeringen si atinge orarele vechie d’intre Avril si Moyeuvre. Comisiunea internationala, despre care se vorbesce in art. 1. a alu preliminarieloru, immediata după schimbarea ratificati­uniloru tratatului presentu se va duce la faci’a locului, pentru a esecuta lucrările sale acolo si pentru a proiecta lini’a noua conformu conditiuniloru ac­tuale. Art. 2. Supusii francesi cari locuescu acum’a in tienu­­turile cedate si cari voescu se-si păstreze nationalitatea fran­­cesa, de la 1 Oct. 1872 innainte, prin o declaratiune d’in partea autorității competente voru dobândi dreptulu de a-si strămută domiciliulu in Franci’a si a se asiedia acolo, fara ca sa se atinga aceste drepturi prin legile relative la servi­­tiulu militaru. Ei voru avéa si dreptulu, de a-si pastra mosîele loru aflatorie pre terenulu cedatu Germaniei. Nici unu locuitoriu alu trenuturiloru cedate nu se pote prigoni, molesta seu urmări nici in privinti’a persoanei, nici in pri­­vinti’a averei sale pentru actiuni politice seu militarie comise in timpulu resbelului. Art. 3. Guvernulu francesa va­­preda guvernului ger­manu archivele, documentele și registrele relative la ad­­ministratiunea civila, militară și judecatoresca d’in trenutu­­rile anexate. Daca unele d’in aceste documente se voru fi transportata la alte locuri, acele se voru preda mai pre ur­ma guvernului germanu. Art. 4. Guvernulu francesu va preda guvernului im­periului germanu in timpu de 6 luni de la diu’a acestui tratatu : a) Quot’a pentru sumele depositate de câtra depar­­temente, comune si institute publice ale trenuturiloru cedate. b) Quot’a pentru banii de arvona, ce sunt proprietatea

Next