Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-19 / nr. 116
dinarie ale uneia si aceleiasi partite, este insemnata in: Resolutiunile congresului presei. II. Naţionalitatea, interesele si libertățile ei trebuie a fi regula noastra de conduita a tuturorua, in tóate ramurile activității publice si private. Naţiunea romana este compresula întregului poporu romanu , adeverat’a politica nationale nu pote admite asuprirea unei părţi d’in naţiune prin cealalta. Press’a va luptă dar’ pentru realisarea unui guvernamentu romanescu, prin naţiune si pentru naţiune, intemeiatu pre adeverat’a libertate nationale. II. Romani’a facundu parte d’in marea familia latina, press’a va lucră, prin toate midilocele de care dispune, pentru intemeiarea celoru mai strinse legature cu națiunile latine d’in Occidinte. III. Germanismulu amenintia pre facia tierele Dunărei. Press’a va combate cu tarla ori ce încercare, directa seu indirecta, de colonisare a tierei cu Nemți. De asemenea va luptă cu energia in contr a invasiunii sistematice si crescunde a Jidovimei, aceasta adeverata antegarda a germanismului. Press a va cere aplicarea cu rigoare a legilor nesistinti si luarea de none si eficace mesure, in interessulu ordinei publice si alu moralei contr’a esploatării ce făcu Jidovii in Romani’a si la care este espusa poporatiunea noastra, mai alesu in comunele rurali. Press’a va combate societăţile francmasionice d’in Romani’a, că funeste toturoru interesseloru naţionali. IV. Concesiunile si întreprinderile la străini sunt funeste interesseloru naţiunii romane. Press’a va combate dar’ tote concesunile si întreprinderile la străini. Ea va cere completarea constructiunii căiloru nostre ferate cu întreprinderi prin Romani, si regi’a pentru esploatarea loru. Press’a va combate concesiunea vamiloru si ocneloru, la străini sau la pamenteni, precum si monopolul« tutunului. V. Press’a va luptă pentru neatennarea invetiamentului publicu de poterea ministeriale si administrarea lui de câtra unu corpu separatu si alesu — persona juridica — dotatu cu fonduri speciali. Va stărui că invetiamentulu generale, gratuita si obligatoriu, se devină una realitate si se fie destribuitu int’unu modu proportionale si practicu, astu-felu in câtu se respunda la tote trebuintiele nostre politice, sociali si economice. Press’a va cere desfiintiarea institutelor« de educatiunea jesuitica — sacrecoeur si altora asemine — cari s’au infiintiatu in tiera cu scopu de proselitismu. VI. Autonomi’a judetiena si comunale , in limitele unităţii nationale, este una cestiune vitale pentru Romani. Alegerea tuturoru magistratiloru judetieni si comunali este unulu d’in drepturile fundamentali ale judetiului si ale comunei. Press’a va luptă pentru realisarea loru. Press’a va combate asemenea nou’a împărţire teritoriale a României. VII. Press’a va cere infiintiarea de banei judetiene si urbane naţionali, că unului d’in cele mai poternice midiloce pentru emanciparea nostra de esploatare camatariloru. VIII. Press’a va cere cu staruintia aplicarea legii rurale, relativa la împroprietărirea insuiratieiloru, protestandu in contr’a oricarei vendiări a mosîeloru statului, mai înainte de îndeplinirea prescriptiuniloru menţionatei legi. IX Aperarea tierei este ilusoria fără înarmarea generale a poporului. Press’a va statul pentru realisarea ei : ea va cere asemene si introducerea esercitîeloru militare in tote scolele. X. Pentru asigurarea justitîei, press’a va cere introducerea unei sisteme miste de numire si de alegere a judecatoriloru, pre unu termene otaritu, după principiulu dominante in organisatiunea judiciaria d’in Belgi’a. XI. Press’a va combate orice imposite noue cari nu se intemeieza pre necesitatea unei imbunetatiri determinate si generalminte recunoscute ; va respinge tassele de timbru si de inregistrare, pentru că nimicescu cu totulu principiulu gratuității justiției si levesen mai multu in acele stări ale societăţii, cari, fiindu mai lipsite deinstrucţiune, sunt mai lesne impilate. Ea va statut inca pentru desfiintiarea legii beutureloru spirituose. In fine, press’a va cere revisiunea sistemei esistinte de dări, d’in puntulu de vedere alu justiţiei, alu ecuitătii si alu egalităţii. XII. Press’a va aperă naţionalitatea si autochefali’a besericei nostre contr’a incercariloru d’a o subordină supremaţiei patriarcului de la Constantinopole. Ea va cere imbunetatuea positiunii materiale si morale a clerului mireni. XIII. Press’a va stărui pentru conservarea buneloru relatiuni cu inalt’a Porta, pre bas’a tratateloru nastie. Ea va denundă ingerinti’a ce se sente in afacerile nostre din partea Prusiei. Noi detorimu toturoru poteriloru una ecuare consideratiune si spre a probă respectul« nostru pentru tote de una potriva, nu potemu toleră in Romani’a imixiuni politice, frrmnít-Avia rlurrminutii rmsfrP XIV. Press’a va combate orice conventiuni pentru jurisdictiunea consularia. Nn conventiuni se ceru intru acést’a, ci simple declaratiuni de renunciare. Congressulu protesta in contr’a stabilirii, in mai multe d’in orasiele nostre, de noui consuli austro-germani, cari n’au esistatu nici una data, cari n’au nici una ratiune de a a fi, fiindu-că nu se intemeiza pre nici unu dreptu, ci numai pre toleranti’a arbitraria a guvernului, si a carora fiintia in tiera nu pote de câtu sa aduca none complicatiuni in rapoturile nostre publice. XV. Congresul« pressei declara, ca libertatea electorale' libertatea cuventului, libertatea pressei, libertatea intruniriloru, libertatea invetiamentului nationale, dreptul« de petitionare, institutiune a juriului, sunt punctele cardinali, pre cari se reclama edificiul« nostru politicu. Aceste resolutiuni s’au votatu in totale, in siedinti’a congressului pressei romane de la 8(20) Noemvre, 1871. Emiliu Gostinescu, represintantele dinariului „Romanul«.“ Al. D. H ob a n u, represintantele „Uniunii liberale" d’in lasi. George Missailu, represintantele „Gazetei, de Bacau.“ Cesaru Boliacu, represintantele „Trompetei Carpatilor“.* * I Alesandru Lupascu, represintantele „Semenatorului“ d’in Barladu- V. Al. Urechia, represintantele diuariului „Informatiunile.“ Pr. Gr. Musceleanu, represintantele foiei „Beserica Romana.“ N. T. Orasianu, represintantele diuariului „Caraculu.“ ; G. Dem. Teodorescu, represintantele diuariului „Ghimpele.“ Comitatulu Cetății-de-balta, in noemv. 1811. In prima ver’a anului cuvinte unu docinte amintise in in acestu diurnalu, cu magiarii d’in comitatulu nostru se încercară d’in banii sioseleloru comitatense a infiintiă in miserabilulu satu D.Santu-Martinu una scola magiarisatoria, era unele cercuri curatu romanesci a le lasă inca vre-o câteva decenie isolate, si prin drumurile ne amblabile separate de tota lumea civilisata, — totu cu acea icasiune, acelu docinte la indemnulu si cu consentiulu toturoru romaniloru si redica vocea in contr’a acelei curse atâtu de periculose. Noi cugetamu a fi la locu, a mai relevă acéstu objectu de atât’a ponderositate pentru intréga proporatiune a comitatului. Se dice, că ministeriulu magiam aru fi respinsu deo-camdata conclusiunea infiintiatii , era approbarea aceleia ar’ fi conditionatu-o de la con voirea intregei poporatiuni a comitatului. Noi nu scimu in câtu este adeveratu acestu „on dit* ceea ce este inse fapta necontestabila e : cu unii judi de sclavi (cum se numescu in limb’a unguresca) cu ocasiunea tienerei raporturiloru semi-lunari ascultandu pre representantii comuneloru — judii si notarii — daca s’aru invoi comunele că d’in banii sioseleloru atâtu de dorite, se se infiintieze in miserabilulu satu D.St.Martinu una scola magiarisatoria , era aceia toti in unanimitate respundiendu cu „ba“ — unulu d’intre acesti judi de sclava indrumatu — se intiellege cu pre langa amenintiari cu gesturi asiatice — pre judică in comune se tiena adunări, unde ascultandu pre fiesce-care locuitoriu — suffrage universel, — respunsulu cu „da“ sau „ba“ sé-lu scria in protocolu. Findu noi d’in capulu locului securi, cu fiesce-care omu de omenia nu va avé multu a se cugetă, spre a respunde cu „ba“ — amu află de prisosu a mai vorbi despre acestea adunări , totusi inse cunoscandu prea bine apucaturele de cari se servescu si s’au servitu aceşti domni judi de sclavi si cu alte ocasiuni, — cugetâmu a nu fi indiscreţi candu facem« atenti pre toti preotii, docenții, judii si alti intelligenti la scopulu acestui suffragiu universalu, precum si la urmările funeste ce le ar’ aduce acésta scola magiarisatoria. Rogâmu dara pre fiesce-care romanu bine sentîtoriu a se feri de acésta cursa pentru romani atâtu dei periculosa, era pentru intrég’a poporatiune a comitatului atâtu de daunatiosa. Acești magiari intru atâtu sunt de orbi in speculatiunile loru infernale, câtu nece atât’a potu vedé, că dieu in acestu satu miserabilu 2—3 professori cu 10—15 elevi nece quartire aru poté află, — ba mergu si mai departe si si dau osteneala a cascigă pentru aceasta Siberia a comitatului si unu tribunalu ! Noi, cari cu mai multi amploiați stamu in relatiuni amicabile, amu intiellesu, câ nece de presinte, pucinii amploiați ce se afla in acelu satu tinosu, nu capeta quartire ; ba unii sunt siliți — cu periclitarea sanetatii — a Georgiu Lazaru si Scol’a Romana. ♦ Discursu de receptiune pronunciata de dlu P. Poenaru, in siedinti’a de la 8/20. sept. a Societății academice romane. (Urmare)*) După istoria, inditîosulu naratoriu treceă in critic’a moravuriloru, unde gaseă unu campu intinsu de a moralisé, acolo nu cruttă nici o fapta neomenosa, d’in barbariele privilegiatiloru de pre atunci, o atacă in frunte, si o încarcă, de epigrame cu indrasnel’a ce i inspiră geniulu. Unu specimenu de asemenea critica moralisatoria gasimu in preceptele lui Lazaru d’in opuscululu susu citatu, unde cetimu la pagin’a 51 : „Vorbirea a multoru limbe nu este de atât’a pretiuire vrednica, precum făcu unii de prin tota crescerea fiului seu intru invetiarea limbei grecesci si frantiuzesci, fara mai tare se ingrijescu părinții a adapta sufletulu si mintea fiului seu celui inca nevinovata, cu adeveratele sciintie, prin cari se voru lumină poterile lui cele sufletesci, că se capete temeiurile intieleptiunei, care preste tota carlea vietiei lui, lu voru petrece cu norocire. „Asie dara sciintiele adapatorie de intieleptiune trebuie sé invetiamu, care si in limb’a maicei nostre potemu face, unde prin orenduelele celoru mari s’au deschisu scole. Apoi de ne îngăduie timpulu, potemu si alte limbe invetiă, câ e frumosu lucru , era nu că cum numai invetiarea limbelorui aru fi una singura medilocire de a se face cineva pre sine procopsita.“ Si era la pagina 53 cetinu urmatoriele : „Multi d’intre domnisiorii cei tineri, cari prin alte tietre se tramitu se caletoresca pentru procopsela, aducu acasa obiceiurile d’in afara, mode de îmbrăcăminte, amblatura stramba, vorbitura multa si fara socotela ; apoi totusi unii i tieri de omeni luminați si slabitiunile strainiloru le socotescu a fi mai pretiuite, de câtu modestia seu smereni’a cea tierranesca.“ Asie di, magi’a inspiratiunii sale totu-d’auna viua si înfocata, Lazaru faceă se petrunda vorbirea sa in rerunchii ascultatoriloru, incantati cu audiău vibrandu sunetele limbei cu cele mai profunde espresiuni in differite cunoscinte scient tifice si filosofice. D’in dî in dî scal’a lui Lazaru prindeă radecine. Scolarii se îndulciseră a urmă, fara precurmare, prelectiunile ce le facea invetiatura professore si după ce se preparara cu I invetiaturele preliminarie in gramatica, geografia, aritmetica I si desemna, inaintara succesiva la studiele speciali de filosofia si de matematica, cu aplicatiunea acestei d’in urma la radicarea de planuri topografice si la differite constructiuni mecanice. In cursu de cinci ani multi d’in junii romani se distinseră cu solide cunoscintie că ingineri, că professori, intre cari memoramu aici cu onore pre repausatulu Teodoru Paladi , elu antâia si data la care introduse metod’a lancasteriana in scólele romanesci pentru classele primărie, cu table tipărite in limb’a naţionala, era intre cei mai eminenţi s’a incununatu cu osebite merite de sciintia si de sentiemente patriotice, genialulu poetu si literatoru distinsu Ioanu Eliade care, că professore in scól’a lui Lazaru, a fostu celu mai energicu alu seu secundaute, apoi, conţinuandu si intemeiandu principiele romanesci ale nemuritoriulu invetiatoriu, illustra limb’a naţionala cu variele productiuni litterarie cu cari se glorifica asta di Romanimea. Pre candu Lazaru ajunsese a inlocă animele toturoru celoru ce avuseseră fericirea a se adapă d’in sorgintea scientiei, ce elu faceă se petrunda in spiritulu loru, pre intielesulu curatu alu limbei materne, una voce resună d’in adanculu suspineloru poporului, ce de multu timpu gemeă sub jugulu despotismului fanarioticu, vocea înfocata a gloriosului barbatu Tudoru Vladimirescu, in alu cărui peptu ardeă sacrulu focu alu dorului de patria. Acea voce potinte buciumă, in audiulu romaniloru, desceptarea loru la simttulu nationale. Poporulu intregu scuturandu-se d’in amortirea in care zacea , respunse cu vigore la apellulu liberatorelui seu. Atunci si elevii lui Lazaru, cari invetiasera de la elu a cunosce vocea patriei, alergara la chiamarea ei. Scol’a lui deveni focariulu d’in care schinteiă entusiasmulu patrioticii. Inim’a lui Lazaru saltă de satisfactiune, ca vedeă realisate doriniiele sale de desceptarea Romaniloru, si venite la maturitate fructele ce aveă ei se culega d’in patrioticele doctrine ale scolei sale. Esclamarea ce făcură in faci’a lumei, pre de una parte G. Lazaru prin deslegarea graiului romanescu d’in amortire, la care eră condamnatu de secoli, pre de alta parte Tudoru Vladimirescu, prin vigorea ce cu bradulu seu dede stimulului nationale, care asicura poporului romanu dreptulu de *) Vedi Nrii 112, 113 si 114 ai „Fed.“ 462 Iin Pandravii, represintantele dinamiului „Asmodeu. “ Ales. Lazarescu, represintantele „Informatiuniloru de Galaţi.“ Dr. Dumitrescu Severenu, reprasintantele „Gazetei medico-chirurgicale.“ M. Nerone Popp, represintantele „Opiniunii publice.“