Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)

1871-11-21 / nr. 117

prin amagire a fratiloru Alecandrovics et. comp., reesîr triumfători ! Ser’a apoi, după stralucitulu resultatu ce lu reportară cei 2 frați (serbi de origine d’in Sasc’a) in contr’a romaniloru, începură a cântă cu corulu­­­o­r­u, laudatu in nr. 67. alu „Albinei“ d’in an. curentu: „Se strigamu cu totii ur’a“ ect. de bucuria, si asié cantandu pi­­a la birtu, unde era pregatitu unu ospetiu de catra alesi pentru adaparea bietului poporu instelatu si sedusu , aici apoi toaste, sberature, ect . de bucuria in sanetatea alesiloru loru. Acesti fraţi Alexandro­vies au trecutu totu-de-un’a cu marfa naționala romana mascata, or’ in fapta sunt cei mai mari trădători, vedi bine ca au invetiatu de la „taic’a“ loru fia­ertatu, care e neuitatu la romanii varadeni pentru faptele sale trădători­e­ pradatorie. In fine servesca de onore părintelui V. Ogrinu d’in Marcovetiu, preotu fara parochia, care vré sé figuredie de­odată si de serbu si de romanu, dar’ romanu numai cu gur’a, pentru ca de ar fi după d-lui si d’in seaeti ar’ face serbi,­­ care striga intre poporu că „popa nu ni trebue, pop’a la beserica,“ fiindu-i inse rusine chiaru si de sine insu­si pentru astfeliu de bârfele, se facii nevediutu. V. P­ 467 * Romani’a. Senatulu României. S i e d i n t i’a de la 3. noemvre, 1871. (Fine.)*) Yeni ministeriulu Ionu Gh­ica, in cabinetu si cu unu senatore. Atunci dsa celu d’antâiu felicita pre Senatu. Ur­­mandu, aréta cu ministeriulu Ionu Ghica depune camerei cestiunea Strousberg si se vede, câ cele doue raporte erau false. Tienu putienu acestu guvernu, câ­ci sosi dîu’a de 10 Marte, care v’a adusu pre d-vostra, d-loru ministri. Candu a esîtu d-sa atunci d’in senatu cu d. Cesianu, audî pre ore­­cine la scara strigandu : ura ! traiesca d. generaliu Tellu ! Ce erâ ? A dou’a dî d. Tellu erâ ministru. A facutu reu acelu guvernu, câ n’a versatu sânge, ca­ci nu cadeâ. Vine dar’ acestu guvernu, sub impresiuni curiose , se scie siedin­­ti’a secreta a Camerei, in care actualele primu-ministru veni se spună d’in partea Măriei Sale felu de felu de pretensiuni, veni­se o spaimente cu felu de felu de amenintiari. Guver­­nulu actuale vine la potere in modu clandestiuu, in contr’a vointiei tierei , nu la lumina, ci noptea si se formeza in ospețulu Iepurénu. Vine cu omenii trecutului sub egid’a unei persone onorabile. Aci se joca una farsa : cine o scie, bine a facutu câ n’a spusu-o, câ­ci guvernulu a fostu primitu cu aplause in senatu. Ce se face ? Se chiama d-nii vice­­presiedinti ai senatulu ca se iee parte in guvernu. D-nii vice­presiedinti mergu la d. Iepurenu, sunt tienuti in anti­camera, neprimiti in intru si tocmai după constituirea cabi­netului li se spune se faca ce vor­. Primiți acesta rușine, d-loru Senatori ? Continuandu, d-sa areta, câ s’a dusu atun­ci de d. Florescu, ca d. Ionu Ghica vrea se restorne pre Mari’a Sa Vodă, se se suie pre ruinele lui. Pastreza cores­­pondinti’a secreta. Acestu guvernu si­ inaugureza venirea prin cererea catra camera a imprumuturiloru, a arbitrariului : camera a sta in diferinte si, co resplata, e disolvata. Vinu noue alegeri : falsuri, terore, violintie , totu se intrebuin­­tieaza. Acesta guverna sfideaza opiniunea publica. Pentru ru­sinea generale, impune a se alege la Argesiu d. Iepureni, omulu care presidase la versarea de sânge de acolo. D. mi­nistru Costa-Foru insotiesce in Moldov­a pre Domnitoriu, amenintia pre toti pentru alegeri, pre proprietari si pre profesori. Acestu f­aptu degrada guvernulu. Ca ministrulu se aiba unu sprijinu, s’a pusu pre langa Domnitoriu. Guver­nulu actuale compromite in cestiunea Strousberg tier’a : aduce una conversiune si una concesiune prin care se ducea câ noi suntemu detori se platiinu, pre candu justitî’a d’in Berolinu dîceâ d’in contr’a. Acele proiecte au cadiutu : d. Catargiu, de­sî le subscrisese, a lucratu romanesce in acesta cestiune. D. ministru de justitia a degradatu magistratur’a , d-lui, care strigă in contr’a ministeriului democratieu câ pecetluiesce omenii, pecetluiesce si mai reu asta-di, si de­grada mai terribilu. Prin anchete usiere destituie magis­traţii d’in tribunale si curti pentru cuvinte de incapacitate si de imoralitate , astu-felu cu tribunalulu de Ialomiti’a si in Moldov’a. D. ministru de justîtîa si­ ie si rolulu de ju­­decatoriu , face una circulare prin care admitte si Jidanii in magistratura, ca arbitri. Ore nu totu d. Costa-Foru a juratu pre Constitutiune ? Olarirea unui jidanu e unu actu formale ! De unde, d-nule ministre, ai acestu dreptu ? N’ai dreptu nici d’a interpretă, dar’ d’a face legi ? Daca senatulu vre cu tier’a se fie judecata si de Ovrei, apoi atunci despe­­râmu de ori­ce. Administratiunea a ajunsu se nu mai dée nici una garanția. Prefecții d-lui ministru sunt batuti, păl­muiți. Administratiune nu esiste, ci politica: cetatianii sunt victim’a jafuriloru si asasinateloru. Cine ocupa posturile inalte in tiera ? Rude d’ale d-loru ministri, cari n’au nici una temere, cari se ocupa numai cu interesele private, la­­sandu societatea si ordinea in nesicurantia. Mai toti prefec­ţii sunt rudele dloru miniştri, favoriţii d-loru. D. D­e s­­­i­u areta apoi, câ nici una sieurantia nu mai esiste. S’au omoritu una mulţime de oameni, d. Stavru , profesore in Iaşi, d-lu Vernescu si una multîme alţii. Prin aceste fapte guvernulu actuale a recitu tier’a de Domnu, care era idolulu tierei, care era iubitu si care acum e atâ­tu de isolatu. D. Primu-ministru protesta, ca d. Desliu vorbesce de Domnu. De aci se nasce unu sgomotu mare si in fine pre­­siedintele e silitu se suspinda siedinti’a. — La redeschide­re D. D e s­­ i­u , continuandu, regreta incidintele escatu. Se fia bine constatatu, ca preocupatiunea sa, câ si a multoru­a, cari nu potu înecă ducerea situatiunei de adî, e că voru se spună adeverulu si se arete tronului totu reulu, câ­ci in ma­­n’a sa stâ îndreptarea ! D. Desliu areta apoi câ acestu guvernu a escelatu prin programe si uniforme. Lasati câ tier’a sé ve primeasca fara programme, domniloru ministri ! Ins­ructiunea publica a fostu amaru lovita. Destituirea pro­­fesoriloru d’in Botosiani nu si-o poate nimene esplica. S’au destituitu ei pentru ca au vutu se-si esercite dreptulu de ale­gatori ? Sau pentru alte cause ? Tinerimea d’in Botosiani va fi recunoscetoria d-lui ministru. In bugetu sunt fonduri alo­cate pentru scóle satesci. Aveţi vre­unu scóala in tiera ? Nu. Ce se făcu in veniturile alocate in bugetu spre acestu sco­­pu ? Nu scimu nim­icu , bugetulu d’in anu in anu se rotun­­diesce si banii nu se scie ce se facu. D. Tellu, ministrulu de in­­structiune,a desfintiatu limb’a francosa, limb’a surorii nóastre, si a pusu in locu-i limb’a germana. Instructiunea publica, atâtu de trebuitoria tierei, a cadiutu de totu si nu suntemu mai bi­ne de câtu sub Regulamentu, candu celu putienu Domnulu ingrigiu se se faca ce­va pentru dins’a. Tinerii, cari au fa­cutu manifestatiunea de la sal’a Slatinénu au fostu condam­nati si guvernulu, in mesagiu, a inventatu si una lege in contr’a erorii : una utopia ! Biet’a tinerime, câtu e de mal­tratata ! Beseric’a romana ortodocsa a suferitu grele isbiri sub acestu guvernu , episcopii au ajunsu cu prefecţii de dis­tricte. Preoţi nu esistu, servitiulu divinu nu se mai tiene si pre morţi i ingrogu primarii cu cantaretii, dandu-li cu ca­­delniti’a. Acést’a au­ facutu , mai reu, dar’ nu mai bine de câtu fostele guverne. D. ministru s’a facutu si patriarchu :­a ordonata se se descalugereasca câte­ va maice de la una monastire ore­ care. Acest’a n’o potea face d-lu ministru : una data sacrare îndeplinita, nimicu nu e de facutu ; unu copilu botezatu nu-lu poți desboteza. Ei bine, acele maice s’au descalugaritu. Si altu ce­va. Marceloru de prin mo­­nasterie li s’a luatu si léf’a ce eveau, astu-felu in câtu cele mai tinere au ajunsu prin lume. Acest’a e moralitatea ce guvernulu împarte tierei ? — Financiele nóstre sunt asta-di mai rele ca ori candu. Detori’a flotante se diced câ s’a stin­­su : ea a crescutu si mai multu. Ministeriulu acestu­a, ca­re acusa pre celu trecutu, sum sicuru ca nu scie câte re­­masîtie sunt de strinsu d’in tiera. Apoi ce felu de financie faceţi, daca nu sciţi ce aveţi de luatu, daca nu ingrijiti de pung’a tierei, daca nu sciţi ce venitu are ea ? Venindu la armata, d. Desliu areta, câ d’in nenoroci­re spiritulu de politica s’a introdusu si in ea. Tierei nostre i s’a contestatu suveranitatea. In discursulu tronului nu se duse nimicu despre bunele relatiuni cu poterile, câ­ci nu esistu bune relatiuni. Prusi’a — alta-data amica­­— ne a contestatu suveranitatea, si până adi consulele Germaniei func­­tioneza fara scrisori de acreditare. D. Desliu citesce tote avertismentele, tote ordinile publicate in Monitoru. Dina­­fiele au vorbitu, au cerutu se fia desmintîte. Ei bine, gu­vernulu spune că până acum n’are scrisori d’acreditare, dar’ ce va avea. Cu asemenea degradări guvernulu sé ne ierte ! Nu mai e de suferitu , nu potemu se ne perdemu lucruri pentru cari ne-amu versatu sângele nostru de Romani. In dinariele străine figură una scire : cu armat’a cu bugest’a vré se ucidă pre toți Nemții ; alta scrie, câ la Botosiani s’a ruinatu sinagog’a Jidoviloru. Guvernulu n’a desmistîtu tote aces­tea, și opiniunea străină ne considera că barbari, că selbatici. Chiaru daca lipsiă una lege, cine oprnă pre miniştri sa spună câ tote acestea sunt calumnie ? D. Desliu areta, câ d-nii miniștri i-au dusu ieri d-lui : — nu ne faceți, câ apoi sfarimâmu Constitutiunea ! Acest’a mi-a sfarimatu anim’a. In faci’a acestoru­ a, tier’a tota se intreba, daca acestu gu­vernu mai pote trai seu nu, ca­ci toti cauta asilu se scape de dinsulu. Candu a venitu la potere, acestu guvernu găsise ce­va : acum cangren’a ne perde de totu. In man’a Senatu­lui sta d’a pune capetu totul,­ru releloru acestoru­ a, daca va vré. De ace’a face urmatori’a : MOTIUNE. Considerandu, ce ministeriulu actuale s’a formatu nu numai in modu clandestinu, dar’ si prin umilirea senatului, care, chiamatu prin vice-presiedintiisei a dă membrii actua­­lelui guvernu, au fostu tienuti in anticamer­a ospelului d-lui Iepurenu, pre candu in cabinetu se reconstituiă guvernulu, fara că celu putienu se-i consulte. Considerandu, ca sub pretestu de a aplană dificultă­țile unoru invasiuni imaginarie, cari au pusu temerea in tiera că si in anim’a Domnitorelui, in ce’a ce atinge di­­nasti’a, acestu ministeriu s’a urcatu pre starematurele celui precedinte. Considerandu, ca a compromisi­ situatiunea tierei in cestiunea Strousberg, facundu declarare contraria chiaru ma­turisirei detentoriloru de obligatiuni, cari autoritatea judi­­ciaria d­in Berlinu, au stabilitu ca Strousberg singuru este debitorulu loru. Considerandu, ca cu venirea-i la potere a adusu una perturbatiune generale, atâtu in magistratura câtu si in tote ramurile de administra­tiu­ne, ce’a ce pre de una parte a inspiratu fric’a si terorea in animele cetatieniloru, care — in vederea jafuriloru oficiale si asasinateloru particularie — i-a facutu se aiba una neîncredere completa in acesta guvernu, or’ pre de alta a facutu a se reci animea tierii de alesulu ei, care mai înainte eră idolulu tierei, idolatria la care poporulu are tarea dorintia a se reintorce, dispa­­randu acesta stare a regimelui actuale. Considerandu, ca instrucţiunea publica a fostu amaru lovita de ministeriulu actuale, prin destituirea profesoriloru de la Botosiani, si prin disparitiunea scoleloru rurale, lip­­sindu astu-felu tier’a de fructele instructiunii poporului, care pre langa soliditatea sciintieloru, ca­uta se poleiesca maniera si limbagiulu eleviloru, ceea ce se cere a veni d’in esemplele ce este tienutu a da insu­si capulu instructiunii publice, precum si prin tendinti’a de a înlocui limb’a fran­­cesca, care este universale si in aceea­si vreme chiaru limb’a surorii nostre de aceea­si ginte. Considerandu , ca beseric’a ortodossa a fostu greu isbita de acestu ministeriu, care si-a manifestatu tendintie anti-canonice, si si-a insusîtu atributiuni de patriarhu ecu­­menicu, dandu ordine de a se luă darulu de la persone monacale. Considerandu, ca financiele statului, degiă sdruncinate, in locu de a luă vre­una îndreptare, indata după venirea la potere a acestui ministeriu, standu de a se votă legile fi­­nanciarie de antâi’a necesitate, acestu guvernu s’a grabitu a disolve camer’a deputatiloru, si nici macara n’a luatu me­­sure iuti si energice spre a pune capetu delapidariloru de bani publici, si a se constată in modu positivu si împlini remasîtrele, ce’a ce ne-a pusu in trist’a positiune se con­­statâmu ca, in intervalu de 8 lune, starea financiaria este mai compromisa, asemenea si incur­’a culpabile a guvernu­lui ; că­ci, după legea de comptabilitate, delapidările se po­­teau pre-intimpina printr’una priveghiare seriosa, seu celu putienu nu se potea urcă cifr’a loru la unu gradu asié de inspaimentatoriu. Considerandu, ca politic’a a condusu pre guvernu in a desorganisă armat’a, destituindu si facundu strămutări nu­mai in interesul mantienerii sale la potere, mergându cu acesta pasiune până a injosoră chiaru verdictulu juratiloru in dispretiulu legiloru , câ­ci pre militarii accitati de d’insii prin raportu câtra Domnu, i-a pusu in neactivitate pentru cause judecate de justitîa in favorea loru. Considerandu, ca in urm­a atâtora nenorocite framen­­tari politice in tier’a nostra, missiunea acestui guvernu tre­buie se fia reconciliatoria, că se convingă societatea ca Domnitoriulu nu este de câtu alu tierei si, prin urmare, re­­gimulu constitutionalu si jun’a nostra dinastia a prinsu ra­­decine poternice in acestu pamentu, d’in contr’a guvernulu a sfidatu opiniunea publica până acolo, in câtu a numita, spre batu-jocur’a districtului Argesiu, de representantu alu seu chiaru pre acelu­a, care a presidatu la versarea sângelui alegatoriloru acelui districtu, ce’a ce a revoltatu si consci­­intiele cele mai apatice si a desconsideratu guvernulu. Considerandu, ca in totu timpulu acestui guvernu tier’a a fostu prea reu represintata in strainetate, in câtu chiaru imperiulu germanu, care se afla in legature de sânge cu di­­nasti’a nostra, a fostu silitu, in prevederea nerealisarii unoru angagiamente luate, se nu conteste chiaru autonomiea nostra degiă , recunoscuta si respectata de dinsulu in timpu­lu altora guverne. Considerandu, ca acestu guvernu, spre a reusî in sco­purile sale reactionarie si neconstitutionale, nu numai ca a compromisu in strainetate chiaru person’a Domnitoriului, dara s’a servitu in tier’a sa că cu unu refrenu parlamenta­rii­ cu abdicarea Domnitoriului, ceea ce a ingrijitu tier’a si a lovitu-o in afecţiunile meritate de alesulu ei, ravalindu maiestatea tronului până a o terat in virtegiulu intrigeloru de partida. Considerandu, ca chiaru intr’una siedintia secreta d’in datele trecute, d. primu-ministru ne-a ameninttatu cu sfa­­remarea constitutiunii, daca nu vomu aprobă tendintiele mi­nisteriului, ceea ce a facutu se se indigne chiaru majorita­­tea senatului. Considerandu inca, ca circularea data pentru admite­rea Israelitiloru intre judecători arbitri probeza până la evidenția putienilu respectu câtra Constitutiune si tendin­ţe anarchice in contr­a stării de lucruri, atîtiandu sentie­­imente de naţionalitate si provocandu ur’a. Considerandu, in fine, ca pentru a asigură viitoriulu nostru constitutionale si a vindecă ranele trecutului, or’ mai cu séama printr’acést’a nu a dă timpu de a se realisă ame­nințarea făcută de d. primu-ministru, nici de a se vidă cestiunea cailoru ferate Strousberg sub acestu ministeriu care a compromisu-o, si si-a atrasu cu dreptu cuventu neincrede­­rea tierei. Urméaza a ne servi cu persóane, cari n’au angagiamen­te de locu cu sfarematurele trecutului, si cari voru sei ce face cu pactulu nostru fundamentalu se nu mai fia una litera morta, si afecțiunile poporului se rădice prestigiulu tronului atâtu de reu struncinatu . Senatulu nu mai are incredere in actualele gu­vernu. Ioan Desliu. *) Vedi Nr. trecutu alu „Fed.“

Next