Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-21 / nr. 117
prin amagire a fratiloru Alecandrovics et. comp., reesîr triumfători ! Ser’a apoi, după stralucitulu resultatu ce lu reportară cei 2 frați (serbi de origine d’in Sasc’a) in contr’a romaniloru, începură a cântă cu coruluoru, laudatu in nr. 67. alu „Albinei“ d’in an. curentu: „Se strigamu cu totii ur’a“ ect. de bucuria, si asié cantandu pia la birtu, unde era pregatitu unu ospetiu de catra alesi pentru adaparea bietului poporu instelatu si sedusu , aici apoi toaste, sberature, ect . de bucuria in sanetatea alesiloru loru. Acesti fraţi Alexandrovies au trecutu totu-de-un’a cu marfa naționala romana mascata, or’ in fapta sunt cei mai mari trădători, vedi bine ca au invetiatu de la „taic’a“ loru fiaertatu, care e neuitatu la romanii varadeni pentru faptele sale trădătorie pradatorie. In fine servesca de onore părintelui V. Ogrinu d’in Marcovetiu, preotu fara parochia, care vré sé figuredie deodată si de serbu si de romanu, dar’ romanu numai cu gur’a, pentru ca de ar fi după d-lui si d’in seaeti ar’ face serbi, care striga intre poporu că „popa nu ni trebue, pop’a la beserica,“ fiindu-i inse rusine chiaru si de sine insusi pentru astfeliu de bârfele, se facii nevediutu. V. P 467 * Romani’a. Senatulu României. S i e d i n t i’a de la 3. noemvre, 1871. (Fine.)*) Yeni ministeriulu Ionu Ghica, in cabinetu si cu unu senatore. Atunci dsa celu d’antâiu felicita pre Senatu. Urmandu, aréta cu ministeriulu Ionu Ghica depune camerei cestiunea Strousberg si se vede, câ cele doue raporte erau false. Tienu putienu acestu guvernu, câci sosi dîu’a de 10 Marte, care v’a adusu pre d-vostra, d-loru ministri. Candu a esîtu d-sa atunci d’in senatu cu d. Cesianu, audî pre orecine la scara strigandu : ura ! traiesca d. generaliu Tellu ! Ce erâ ? A dou’a dî d. Tellu erâ ministru. A facutu reu acelu guvernu, câ n’a versatu sânge, caci nu cadeâ. Vine dar’ acestu guvernu, sub impresiuni curiose , se scie siedinti’a secreta a Camerei, in care actualele primu-ministru veni se spună d’in partea Măriei Sale felu de felu de pretensiuni, venise o spaimente cu felu de felu de amenintiari. Guvernulu actuale vine la potere in modu clandestiuu, in contr’a vointiei tierei , nu la lumina, ci noptea si se formeza in ospețulu Iepurénu. Vine cu omenii trecutului sub egid’a unei persone onorabile. Aci se joca una farsa : cine o scie, bine a facutu câ n’a spusu-o, câci guvernulu a fostu primitu cu aplause in senatu. Ce se face ? Se chiama d-nii vicepresiedinti ai senatulu ca se iee parte in guvernu. D-nii vicepresiedinti mergu la d. Iepurenu, sunt tienuti in anticamera, neprimiti in intru si tocmai după constituirea cabinetului li se spune se faca ce vor. Primiți acesta rușine, d-loru Senatori ? Continuandu, d-sa areta, câ s’a dusu atunci de d. Florescu, ca d. Ionu Ghica vrea se restorne pre Mari’a Sa Vodă, se se suie pre ruinele lui. Pastreza corespondinti’a secreta. Acestu guvernu si inaugureza venirea prin cererea catra camera a imprumuturiloru, a arbitrariului : camera a sta in diferinte si, co resplata, e disolvata. Vinu noue alegeri : falsuri, terore, violintie , totu se intrebuintieaza. Acesta guverna sfideaza opiniunea publica. Pentru rusinea generale, impune a se alege la Argesiu d. Iepureni, omulu care presidase la versarea de sânge de acolo. D. ministru Costa-Foru insotiesce in Moldova pre Domnitoriu, amenintia pre toti pentru alegeri, pre proprietari si pre profesori. Acestu faptu degrada guvernulu. Ca ministrulu se aiba unu sprijinu, s’a pusu pre langa Domnitoriu. Guvernulu actuale compromite in cestiunea Strousberg tier’a : aduce una conversiune si una concesiune prin care se ducea câ noi suntemu detori se platiinu, pre candu justitî’a d’in Berolinu dîceâ d’in contr’a. Acele proiecte au cadiutu : d. Catargiu, desî le subscrisese, a lucratu romanesce in acesta cestiune. D. ministru de justitia a degradatu magistratur’a , d-lui, care strigă in contr’a ministeriului democratieu câ pecetluiesce omenii, pecetluiesce si mai reu asta-di, si degrada mai terribilu. Prin anchete usiere destituie magistraţii d’in tribunale si curti pentru cuvinte de incapacitate si de imoralitate , astu-felu cu tribunalulu de Ialomiti’a si in Moldov’a. D. ministru de justîtîa si ie si rolulu de judecatoriu , face una circulare prin care admitte si Jidanii in magistratura, ca arbitri. Ore nu totu d. Costa-Foru a juratu pre Constitutiune ? Olarirea unui jidanu e unu actu formale ! De unde, d-nule ministre, ai acestu dreptu ? N’ai dreptu nici d’a interpretă, dar’ d’a face legi ? Daca senatulu vre cu tier’a se fie judecata si de Ovrei, apoi atunci desperâmu de orice. Administratiunea a ajunsu se nu mai dée nici una garanția. Prefecții d-lui ministru sunt batuti, pălmuiți. Administratiune nu esiste, ci politica: cetatianii sunt victim’a jafuriloru si asasinateloru. Cine ocupa posturile inalte in tiera ? Rude d’ale d-loru ministri, cari n’au nici una temere, cari se ocupa numai cu interesele private, lasandu societatea si ordinea in nesicurantia. Mai toti prefecţii sunt rudele dloru miniştri, favoriţii d-loru. D. De siu areta apoi, câ nici una sieurantia nu mai esiste. S’au omoritu una mulţime de oameni, d. Stavru , profesore in Iaşi, d-lu Vernescu si una multîme alţii. Prin aceste fapte guvernulu actuale a recitu tier’a de Domnu, care era idolulu tierei, care era iubitu si care acum e atâtu de isolatu. D. Primu-ministru protesta, ca d. Desliu vorbesce de Domnu. De aci se nasce unu sgomotu mare si in fine presiedintele e silitu se suspinda siedinti’a. — La redeschidere D. D e s iu , continuandu, regreta incidintele escatu. Se fia bine constatatu, ca preocupatiunea sa, câ si a multorua, cari nu potu înecă ducerea situatiunei de adî, e că voru se spună adeverulu si se arete tronului totu reulu, câci in man’a sa stâ îndreptarea ! D. Desliu areta apoi câ acestu guvernu a escelatu prin programe si uniforme. Lasati câ tier’a sé ve primeasca fara programme, domniloru ministri ! Insructiunea publica a fostu amaru lovita. Destituirea profesoriloru d’in Botosiani nu si-o poate nimene esplica. S’au destituitu ei pentru ca au vutu se-si esercite dreptulu de alegatori ? Sau pentru alte cause ? Tinerimea d’in Botosiani va fi recunoscetoria d-lui ministru. In bugetu sunt fonduri alocate pentru scóle satesci. Aveţi vreunu scóala in tiera ? Nu. Ce se făcu in veniturile alocate in bugetu spre acestu scopu ? Nu scimu nimicu , bugetulu d’in anu in anu se rotundiesce si banii nu se scie ce se facu. D. Tellu, ministrulu de instructiune,a desfintiatu limb’a francosa, limb’a surorii nóastre, si a pusu in locu-i limb’a germana. Instructiunea publica, atâtu de trebuitoria tierei, a cadiutu de totu si nu suntemu mai bine de câtu sub Regulamentu, candu celu putienu Domnulu ingrigiu se se faca ceva pentru dins’a. Tinerii, cari au facutu manifestatiunea de la sal’a Slatinénu au fostu condamnati si guvernulu, in mesagiu, a inventatu si una lege in contr’a erorii : una utopia ! Biet’a tinerime, câtu e de maltratata ! Beseric’a romana ortodocsa a suferitu grele isbiri sub acestu guvernu , episcopii au ajunsu cu prefecţii de districte. Preoţi nu esistu, servitiulu divinu nu se mai tiene si pre morţi i ingrogu primarii cu cantaretii, dandu-li cu cadelniti’a. Acést’a au facutu , mai reu, dar’ nu mai bine de câtu fostele guverne. D. ministru s’a facutu si patriarchu :a ordonata se se descalugereasca câte va maice de la una monastire ore care. Acest’a n’o potea face d-lu ministru : una data sacrare îndeplinita, nimicu nu e de facutu ; unu copilu botezatu nu-lu poți desboteza. Ei bine, acele maice s’au descalugaritu. Si altu ceva. Marceloru de prin monasterie li s’a luatu si léf’a ce eveau, astu-felu in câtu cele mai tinere au ajunsu prin lume. Acest’a e moralitatea ce guvernulu împarte tierei ? — Financiele nóstre sunt asta-di mai rele ca ori candu. Detori’a flotante se diced câ s’a stinsu : ea a crescutu si mai multu. Ministeriulu acestua, care acusa pre celu trecutu, sum sicuru ca nu scie câte remasîtie sunt de strinsu d’in tiera. Apoi ce felu de financie faceţi, daca nu sciţi ce aveţi de luatu, daca nu ingrijiti de pung’a tierei, daca nu sciţi ce venitu are ea ? Venindu la armata, d. Desliu areta, câ d’in nenorocire spiritulu de politica s’a introdusu si in ea. Tierei nostre i s’a contestatu suveranitatea. In discursulu tronului nu se duse nimicu despre bunele relatiuni cu poterile, câci nu esistu bune relatiuni. Prusi’a — alta-data amica— ne a contestatu suveranitatea, si până adi consulele Germaniei functioneza fara scrisori de acreditare. D. Desliu citesce tote avertismentele, tote ordinile publicate in Monitoru. Dinafiele au vorbitu, au cerutu se fia desmintîte. Ei bine, guvernulu spune că până acum n’are scrisori d’acreditare, dar’ ce va avea. Cu asemenea degradări guvernulu sé ne ierte ! Nu mai e de suferitu , nu potemu se ne perdemu lucruri pentru cari ne-amu versatu sângele nostru de Romani. In dinariele străine figură una scire : cu armat’a cu bugest’a vré se ucidă pre toți Nemții ; alta scrie, câ la Botosiani s’a ruinatu sinagog’a Jidoviloru. Guvernulu n’a desmistîtu tote acestea, și opiniunea străină ne considera că barbari, că selbatici. Chiaru daca lipsiă una lege, cine oprnă pre miniştri sa spună câ tote acestea sunt calumnie ? D. Desliu areta, câ d-nii miniștri i-au dusu ieri d-lui : — nu ne faceți, câ apoi sfarimâmu Constitutiunea ! Acest’a mi-a sfarimatu anim’a. In faci’a acestoru a, tier’a tota se intreba, daca acestu guvernu mai pote trai seu nu, caci toti cauta asilu se scape de dinsulu. Candu a venitu la potere, acestu guvernu găsise ceva : acum cangren’a ne perde de totu. In man’a Senatului sta d’a pune capetu totul,ru releloru acestoru a, daca va vré. De ace’a face urmatori’a : MOTIUNE. Considerandu, ce ministeriulu actuale s’a formatu nu numai in modu clandestinu, dar’ si prin umilirea senatului, care, chiamatu prin vice-presiedintiisei a dă membrii actualelui guvernu, au fostu tienuti in anticamera ospelului d-lui Iepurenu, pre candu in cabinetu se reconstituiă guvernulu, fara că celu putienu se-i consulte. Considerandu, ca sub pretestu de a aplană dificultățile unoru invasiuni imaginarie, cari au pusu temerea in tiera că si in anim’a Domnitorelui, in ce’a ce atinge dinasti’a, acestu ministeriu s’a urcatu pre starematurele celui precedinte. Considerandu, ca a compromisi situatiunea tierei in cestiunea Strousberg, facundu declarare contraria chiaru maturisirei detentoriloru de obligatiuni, cari autoritatea judiciaria din Berlinu, au stabilitu ca Strousberg singuru este debitorulu loru. Considerandu, ca cu venirea-i la potere a adusu una perturbatiune generale, atâtu in magistratura câtu si in tote ramurile de administratiune, ce’a ce pre de una parte a inspiratu fric’a si terorea in animele cetatieniloru, care — in vederea jafuriloru oficiale si asasinateloru particularie — i-a facutu se aiba una neîncredere completa in acesta guvernu, or’ pre de alta a facutu a se reci animea tierii de alesulu ei, care mai înainte eră idolulu tierei, idolatria la care poporulu are tarea dorintia a se reintorce, disparandu acesta stare a regimelui actuale. Considerandu, ca instrucţiunea publica a fostu amaru lovita de ministeriulu actuale, prin destituirea profesoriloru de la Botosiani, si prin disparitiunea scoleloru rurale, lipsindu astu-felu tier’a de fructele instructiunii poporului, care pre langa soliditatea sciintieloru, cauta se poleiesca maniera si limbagiulu eleviloru, ceea ce se cere a veni d’in esemplele ce este tienutu a da insusi capulu instructiunii publice, precum si prin tendinti’a de a înlocui limb’a francesca, care este universale si in aceeasi vreme chiaru limb’a surorii nostre de aceeasi ginte. Considerandu , ca beseric’a ortodossa a fostu greu isbita de acestu ministeriu, care si-a manifestatu tendintie anti-canonice, si si-a insusîtu atributiuni de patriarhu ecumenicu, dandu ordine de a se luă darulu de la persone monacale. Considerandu, ca financiele statului, degiă sdruncinate, in locu de a luă vreuna îndreptare, indata după venirea la potere a acestui ministeriu, standu de a se votă legile financiarie de antâi’a necesitate, acestu guvernu s’a grabitu a disolve camer’a deputatiloru, si nici macara n’a luatu mesure iuti si energice spre a pune capetu delapidariloru de bani publici, si a se constată in modu positivu si împlini remasîtrele, ce’a ce ne-a pusu in trist’a positiune se constatâmu ca, in intervalu de 8 lune, starea financiaria este mai compromisa, asemenea si incur’a culpabile a guvernului ; căci, după legea de comptabilitate, delapidările se poteau pre-intimpina printr’una priveghiare seriosa, seu celu putienu nu se potea urcă cifr’a loru la unu gradu asié de inspaimentatoriu. Considerandu, ca politic’a a condusu pre guvernu in a desorganisă armat’a, destituindu si facundu strămutări numai in interesul mantienerii sale la potere, mergându cu acesta pasiune până a injosoră chiaru verdictulu juratiloru in dispretiulu legiloru , câci pre militarii accitati de d’insii prin raportu câtra Domnu, i-a pusu in neactivitate pentru cause judecate de justitîa in favorea loru. Considerandu, ca in urma atâtora nenorocite framentari politice in tier’a nostra, missiunea acestui guvernu trebuie se fia reconciliatoria, că se convingă societatea ca Domnitoriulu nu este de câtu alu tierei si, prin urmare, regimulu constitutionalu si jun’a nostra dinastia a prinsu radecine poternice in acestu pamentu, d’in contr’a guvernulu a sfidatu opiniunea publica până acolo, in câtu a numita, spre batu-jocur’a districtului Argesiu, de representantu alu seu chiaru pre acelua, care a presidatu la versarea sângelui alegatoriloru acelui districtu, ce’a ce a revoltatu si consciintiele cele mai apatice si a desconsideratu guvernulu. Considerandu, ca in totu timpulu acestui guvernu tier’a a fostu prea reu represintata in strainetate, in câtu chiaru imperiulu germanu, care se afla in legature de sânge cu dinasti’a nostra, a fostu silitu, in prevederea nerealisarii unoru angagiamente luate, se nu conteste chiaru autonomiea nostra degiă , recunoscuta si respectata de dinsulu in timpulu altora guverne. Considerandu, ca acestu guvernu, spre a reusî in scopurile sale reactionarie si neconstitutionale, nu numai ca a compromisu in strainetate chiaru person’a Domnitoriului, dara s’a servitu in tier’a sa că cu unu refrenu parlamentarii cu abdicarea Domnitoriului, ceea ce a ingrijitu tier’a si a lovitu-o in afecţiunile meritate de alesulu ei, ravalindu maiestatea tronului până a o terat in virtegiulu intrigeloru de partida. Considerandu, ca chiaru intr’una siedintia secreta d’in datele trecute, d. primu-ministru ne-a ameninttatu cu sfaremarea constitutiunii, daca nu vomu aprobă tendintiele ministeriului, ceea ce a facutu se se indigne chiaru majoritatea senatului. Considerandu inca, ca circularea data pentru admiterea Israelitiloru intre judecători arbitri probeza până la evidenția putienilu respectu câtra Constitutiune si tendinţe anarchice in contra stării de lucruri, atîtiandu sentieimente de naţionalitate si provocandu ur’a. Considerandu, in fine, ca pentru a asigură viitoriulu nostru constitutionale si a vindecă ranele trecutului, or’ mai cu séama printr’acést’a nu a dă timpu de a se realisă amenințarea făcută de d. primu-ministru, nici de a se vidă cestiunea cailoru ferate Strousberg sub acestu ministeriu care a compromisu-o, si si-a atrasu cu dreptu cuventu neincrederea tierei. Urméaza a ne servi cu persóane, cari n’au angagiamente de locu cu sfarematurele trecutului, si cari voru sei ce face cu pactulu nostru fundamentalu se nu mai fia una litera morta, si afecțiunile poporului se rădice prestigiulu tronului atâtu de reu struncinatu . Senatulu nu mai are incredere in actualele guvernu. Ioan Desliu. *) Vedi Nr. trecutu alu „Fed.“