Federatiunea, aprilie 1872 (Anul 5, nr. 33-43)

1872-04-05 / nr. 33

giari conlocuitori, câ romanulu inca scie se faca ce e bunu , si frumosu si câ dieu nu e asia de duru si nepoleitu pre-­i cum ii place a crede ; era de alta nutriamu mare sperantia­­ ca pre acesta cale dura s’ar adună stmulitia mai insemnata in favorulu scolei. Candu se resolve seriosu efeptuirea unui lucru, se in- ] tielege de sine câ impune detorintia a delaturâ tote pedece- ,­le spre a ajunge tienta dorita. E cunoscutu si aceea, câ omulu înainte de a incepe lucrulu proiectatu presupune de multe­ ori multu mai pucine greutâti decum ele in ai ve au se urmedie, si e chiaru bine candu cine­ va cugeta astu­­felu, câ­ci la d’in contra nimene nu s’ar incerca intru efep­tuirea unui lucru bunu si salutariu. Astu­feliu cugetâmu si noi la inceputu in representatiunea piesei teatrale „Cuiulu in părete“ ca fiindu simpla n’ar costă neci spesse neci truda multa, inse numai după ce amu inceputu la lucru, voindu a face ce­va de treba, ne am­­ c­­i vi­­su, ca asemeni intreprin­­deri pentru omeni ne-dedati si in­deprinsi sunt cam grele. După cum vnse se esprima din corespundinte „Unu ospe,“ in Nr. 29 „Fed.“, la ori­ce încercare se recere constantia, voia resoluta si harnicia, câ­ci apoi tote se potu. Că se potemu satisface detorintiei nostre si,jtotu oda­ta dlu corespundinte d’in „Feder.“ se nu fia la tema facia cu convingerea Dsale, eta ne si grabimu cu presentarea ra­­tiocinului despre venitulu si spesele cu ocasiunea represen­­tatiunii piesei teatrale „Cuiulu in părete,“ precum si a ba­lului trenutu cu acesta ocasiune in 25 febr. in opidulu Ocn’a-Desiului, cu tote ca amu mai speră de la unii inca ofertulu apromisu , care inca se se inducă in acelu­a de odata. La impartîrea bileteloru de invitatiune s’au capetatu d’in Gherl’a de la unii D. Canonici si profesori si preoți sum’a de 7. fi. v. a. D’in Desiu 2. fi­ v. a., la­olalta 9. fi. v. a. Totu cu aceasta ocasiune d’in locu 20 fi. 92. cr. v. a., era in ser’a representatiunei sum’a de 25. fi. 45 cr. v. a. Sum’a totale incursa face 55 fi. si 38 cr. v. a. Spesele făcute atâtu pentru baiu câtu si pentru repre­­sentatiune făcu sur­’a de 33 fl. 12 cr. v. a. Subtragându-se spesele d’in venitulu totalu venitulu face sum’a de 22 fl. 25 cr. v. a., carea e destinata că aju­­toriu la pavimentarea salei de invetiamentu. Avemu de a însemnă, câ d’in caus’a tempului nefavo­­ritoriu, ce numai chiaru in ser’a aceea si-a aflatu loculu, forte multi ospeti invitati au fostu impedecati de a parteci­­pă, nu ne indoimu inse, ba chiaru sperâmu câ si­voru tiené de detorintia romanesca a contribui cu denarii loru in favorulu scolei nostre, vediendu ca nu s’a potutu esoperă sumulitia mai insemnata. Acei prea stimați domni, cari, avendu la anima prospe­­rarea invetiamentului, au contribuita cu sucursulu materiale pentru aceasta scola, primescu atâtu de la noi, câtu si de la poporulu romanu, multiamita adânca. Era dlui corespundinte d’in „Fed.“ „Unu ospe“ i promite­­mu, cu asemeni întreprinderi pre la noi s’aru mai incerca, daca vise, câtu pentru venitulu curata in folosulu scolei, amu fi mai norocoși că de asta-data, câ­ci, dieu, atari lucruri aru merită mai mare părtinire. Comitetulu arangiatoriu. mea. — Ce ajunge subscrierea mea la acelu­a, candu eu me stramutu de aici ? ta intrebaiu. — „numai atât’a câ se ,* voru îndemnă mai multi a ta primiada­ lu dara . . . „ti-lu tramitu indata“, si cu ast’a se departa. Nu trecură 5 minute de la depărtarea predicatorelui, si eta intra Veres Samu, honvedu d­ ini 1848, si presentandu­­mi scrisorea tramisa de predicatorele, me rogu se o sub­scriu curundu, câ are de a mai merge in multe locuri cu ea. — Eu, in mediu­ loculu ocupatiunilorn de mai înainte si in confesiunea care me aflam, foarte ne­ presupunendu cu scrisorea ace’a involve viper’a Cleopatrei, parte că se vedu câtu mai repede pre bonvedulu (bute de rachiu) espe­­datu d’in casa-mi, ţara de a citi scrisorea ce mi s’a pre­­sentatu, bona fide, o am subscrisu, si éta­me păcălita cu­­ docinte cu totu ! Amu subscrisu projectu si suntemu publi­cați că autori ai unei provocatiuni necioplite ! Ce te-a condusu, Die Fazekas, la aceasta fapta fura iusîne ? Ce ai cugetatu candu ti-ai tramisu sclavulu demnu de DTa la mine cu scrisore falsa ? nu ti-ai adusu aminte, câ de ti-voiu observă cum­va misieri’a, ti-voiu tramite secre­­tariulu pre hornu ? Au dora ai sperata, ca daca mi-voru vedé alegatorii d’in cerculu Tasnadului numele subscrisu sub provocatiuriea DTale cea ne­bardalita, voru acurge in rupturu capului că se voteze pre idolulu DTale G. B., care preste cadavre romane a ajunsu si acum la banc­a de ablegatu ? reu te insiefl ! Romanii d’in acestu cercu, cu multu sunt mai „tiene minte“, de câtu se-si uite veri odata de memo-­­ rabila alegere d’in urma de la Tasnadu, unde li-ati sparta­­ capetele, li-ati varsatu sângele si li-ati despoiatii pre fii de­­ tata si pre socia de barbatu. Onoraţii cetitori inca mi voru duce, sciu, „pentru ce te-ai subscrisu pre nevedinte ? pentru ce nu ai fostu mai precautu ?“ ei, dar’ cine ar’ fi potutu presupune atât’a reu­­tate intr’unu omu care ti-a umblatu in casa siepte ani ? Cine ar’ fi potutu cugetă, eu unu betranu slabanogu, pre care l’ai primitu in casa-ti, si câtu d’in sila, câtu d’in mila i-ai facutu câte odata si bine, la urma te va insielă cu atât’a perfidia ? si in locu de a-ti fi cu recunoscinnia, po­­tendu face, ti-va spendiură numele pre tabl’a compromi­­siunei ? Ionu Moldova­nu, preutu rom.*) mânu adeveratu si proprietariu de pamentu, si inca cu­ simtiuri nobile romane, — acestu­a numai d’in invidia l’au numita asié, după cum mai susu am dîsu, spunendu-i in facia tote, ce de nu ar’ fi fostu drepte si adeverate. Far’ fi cautatu pre calea legale pentru vatemare de onore, inse la acestea au tăcuta N. că piticulu si tace si asta-dr. Ioane Pappu, notariu si magistru de posta reg. Ér-Sudureu, 21. martie 1872. (Neobraznicia fara parechia si in­­stelatiune ce n’ati mai audîtu!) In „Népszava“ Nr. 11, cu datata Ér-Sudureu 29. fauru aparii una provocatiune, in care sunt chiamati toti alegatorii d’in Cerculu Tasnadului a se alipi de principiei o profesate de actualulu deputata alu acestui cercu, că asie la alegerile venitorie se fia toti intr’o unire si se pota face vo­­tisare unisona. Sub aceasta provocatiune, spre cea mai mare a mea uimire, vediui subsemnata si numele meu si a docintelui romanu Petru Vlaicu. D’in incurcatur’a ideeloru cuprinse in acésta provoca­tiune si stilulu d’in seclulu trecutu, cunoscut pre auctorulu acestei­a in person’a lai Fazekas Ferencz, predicatore ref. d’in locu ; dar’ numele meu si alu docintelui cum au resaritu acolo ? la antâi’a vedere nu-mi poteam face idea. —• Provocaiu numai decâtu pre docintele si ta intrebaiu : Dta subscrisu-ti-ai numele sub aceasta mangitura ? — Do­cintele uimitu citesce titlulu provocati unei si mi-respunde „da* . — scii ce ai subscrisu ? dîseiu, si de seri, pentru ce ai facutu acést’a ? „Ce am subscrisu nu sciu“, mi­ replicâ, „pentru câ D­ostra sciți câtu de pucinu precepu eu limb’a magiara, dar’ v’am vediutu subscrisu si m’am subsemnatu.* — Cine ti-a adusu scrisorea — ta intrebaiu mai departe, — că se te subscrii ? „Veres Samu, bonvedulu, mi-a adusu-o mai in dîtele trecute“, fu respunsulu docintelui. — Era enigm’a deslegata, era instelatiunea fara pareebia desco­perita ! In 29, fauru demaneti’a, cam pre la 8 ore, intra la mine că o vulpe batrena predicatorele reformata, si dupa­ ce me vediu câ me ocupu — fiindu dispusu la alta parochia — cu scrierea inventarieloru besericesci de o parte, er’ de alta câ sum in mare confusiune pentru soci’a mea morbesa, langa care priveghiasem tota noptea, — mi­ spuse câ elu a scrisu unu projectu pentru infiintiarea unei bibliotece la societatea de lectura d’in locu, si numai pentru aceia a venitu, că sé me roge sé-lu spriginescu si eu cu subscrierea Cizeriu, in 22. martie, 1872. Onor, Redactiune ! In numerulu 126—1871, alu aces­tui pretiuitu diuariu prin una corespundintia relativa la ale­gerile m­e­nbriloru comitetului cotisu in cerculu Cizeriului, Comitatuta Crasu’a, am fostu atacata si vatematu in sentie­­mentele si onorea mea naţionala in modulu celu mai necru­­tiatoru. Am tăcutu la acelea ofense fiindu convinsu, ca cei ce me cunoscu sunt pre convinşi despre contrariulu , inse acum după provocările mai multoru amici si cunoscuți ai mei, că sé nu trecu cu vederea acea corespundintia calum­­niatoria, vinu a apelă la cunoscut­a nepartîalitate a onoratei redactiuni rogandu-ve, că se bine-voiti a dă locu urmatoriei rectificatiuni. Despre portarea mea in cause publice nationale, nu voiescu a face amintire in acestu locu. — Acést’a o cunoscu romanii d’in cortulu Crasnei si d’in giuru, cari potu documentă, ca, candu a cerutu binele natiunei mele romane, am statu si stau totu de-a­un’a la loculu meu, prin urmare epitet­ulu ce mi se dâ si asemenarea, ce mi se face, sunt nesce apucature fortiate d’in crerii necopti seu ame­­iîfci de spirituose ai lai „Prelucanu.“ Sum omu alu fapteloru si vorbeloru mele, si chiaru pentru aceea si eu asta ocasiune spunu verde si chiaru, ca am cortesîta contr’a preotului Nichi in favorulu altui ro­manu. Motivulu mi-a fostu forte simplu : am voita că se nu ne compromitemu prin dsa, a cărui viétia scandalase si demo­­ralisatoria a devenitu proverbiu in intregu Selagiulu, — si chiaru pentru aceea se mira lumea intrega, cum de supe­riorii ta suferu pre acestu preutu, care in locu de cuvintele evangeliului predica poporului betîa si so­domia, care a adusu poporulu, copcrediutu grigei sale parintiesc, la estrema­­coruptiune morale. Asié dar’ am voitu sé nu ni aretâmu rusînea nostra si strainitoru. Nu mi-a sucesu, si ast’a servesce spre laud’ă lui Nichi, fiindu-ca, durere, poporulu nostru neluminata e mai aplecata spre reu decâtu spre bine, si părintele N. a setata a cascigă pre­ partea sa o mare parte a poporului. A prefăcutu in birtu scol’a d’in Cizeriu si acolo a adapatu poporulu corupta. A facutu birtu d’in aceea scola pomposa, la a cărei clădire dsa n’a contribuita neci o petricica, si la a cărei edificare a asudatu cu mine d’impreuna poporulu, pentru a redică culturei una casa de care se ni fia fala înaintea altor sate. Ni-a sucesu, dar’ si atotu-poternicului! N­ i-a succesu a-o spurcă si ast’a, — acést’a se vede a­ fi missiunea su­prema a dsale. In urma nu potu lasă ne amentita atribuirea făcută acelui­a ce i-a spusu verde in facia tote insusîrile numin­­du-lu de „poleacu“, inse apostrofatulu nu e poleacu ci ro­" " •■•vf Red. *) Buna invetiatura pentru toti cei ce ori d’in deferin­­tia, complacere, sfiela, n’au curagiuta d’a refusă, ori d’in nebăgare de sema comittu imprudenti’a d’a semnă numele sub scrieri, alle caroru cuprinsu nu li e deplinu cunoscutu. 131 A n ii n c i ii. D’in partea directiunei subscrise, adunarea generala a asociatiunei nationale in Aradu pentru cultur’a poporului romanu, conformui cond­usului directionalii, adusu in 17. martie anulu­i. sub Nrulu 115, cu acéstea se convoca pre 21. aprilie, 3. main, 1872, la 9 ore înainte de media­di, in Aradulu vechiu. Despre ce onorab. publicu romanu, si cu deosebire onor, membrii ai asociatiunei prin acesta an uneiu se incunos­­cintiedia, fiindu deodata poftiti, că la acesta adunare gene­rala se partecipe in­ nicmeru câtu mai frumosu, mai alesti după ce acéstea in intielesulu­i­ lui 16 alu statuteloru nostre se conchiama si „ad hoc“ pentru modificarea statuteloru. Data d’in siedinti’a directiunei asociatiunei nationali d’in Aradu pentru cultur’a poporului romanu, tienuta in 17. martie 1872. Ioane Popoviciu Desseanu, m. p., I. Codreanu, m. p., direct i­u secundariu, notariu. VARIET­ATI. *** (Unu orasiu c­e s­e c­u­t­r­o­p­e­s­c­e.) D­in Iserlohn se scrie diuariului „Essener Zig“ cu dat’a 13. marte, cu intreg’a parte nordu-estica a orasiului Iserlohn, Vi parte a teritoriului ei, case, drumuri si beserice, tote se cutropescu. Pamentulu pre totu-indenea atâtu e de nesecuru, incâtu in momentulu acestu­a, 13. mart., in una strada mica 25 familie au trebuita se-si caute domiciliu in altu locu. *** (Una d o r i n t i a pia.) Diuariulu ultramuntanu „Patri’a bavaresa“ comunica după scirile altoru diuarie, ca starea sanetatii imperatului nemtiescu ar’ fi forte amenintia­­ta, si apoi adauge : „dieu ar’ fi peccatu, daca imperatulu n’ar trai pana la 1874, că se pota vedé caderea asie numi­tului imperiu germanii.“ *** (Direcţiune poştale in Cernăuţi.) Majestatea Sa a aprobata infiintiarea unei direcţiuni poştale in Cernăuţi pentru ducatulu Bucovin’a, care până acum’a se tieneă de juredictiunea direcţiunii poştale d’in Leopole. *** (Monopolulu de tut­unu in Roma­­n­i ’a.) Guvernulu romanu publica concursu de licitatiune pentru esarendarea mopopolului de tutunu. Licitatiunea se va tiene in 5/17 roaiu. Esarendarea se estinde pre tempu de 15 anni, solvirea pretiului arendei este impartita in trei pe­­riode de câte 5 anni. Personele, cari vrea să fee parte la concurentia, sunt oblegate a depune înainte de începerea lici­­tatiunii una garanția de 300.000 franci, sau in bani gata sau in chartie ale vre­unui împrumuta romanu. Concurenti’a se incepe asupr’a pretiului arendei annuale si anume pentru fia­care d’in acele trei periode, in care e impartîta tempulu intregu alu arendei Offertele au se contiena trei pretiuri deosebite si corespundietorie celoru trei periode, cari pretiu­ri voru aretă una crescere de celu pucinu 20 procente de la unu periodu la celu-a­laltu. *** (Intrige unguresc­­.) Diuariului „Pester Lloyd“ se scrie ca in Logosiu s’ar’ fi constituita comitetulu partidei deachiane, in care ar’ face parte si preotulu gr. or. Adamu Roza. Acestu comitetu a proclamata pre fai­­mosulu Béla Frummer de candidata de deputata pentru cer­culu Logosiului in contr’a deputatului romanu nationalu. — Sperâmu vnse ca vertutea poporului romanu si energi’a par­tidei nationale va sei dă preste capu aceste intrige nerusi­nate si degradatorie, si va attestă lumei d’in nou caracte­­rulu seu nationalu romanu si necoruptu. V* R e s u l t a t e r e­­b e t î e i.) De candu proce­­durele distilatiunei au permisu de a iad­ă spirtulu de vinu si de a trage alcoholulu nu numai d’in musiulu de struguri, ci d’in tote substantiele vegetale ce contienu materia saha­­, rosa, betî’a s’a intinsu că o lepra asupr’a lumei, cu nisce caractere necunoscute până atunci. Pre câta timpu omenii nu au avutu la dispositiunea loru de câtu numai beuture fermentante, că vinulu, idromel’a, berea, reulu a fostu res­­trinsu, efectele erau trecatorie si nu aduceau cu sine acelu cortegiu numerosu de bole si nenorociri pre cari le vedeau desfasiurandu-se asta-di. In acele timpuri primitive betî’a nu se cunosceă, eră necunoscutu alcoholismulu, acesta betîa noua, care pote produce tote calamitățile fisice si morale, fara aparentia de betîa. Reulu acestu­a esiste in tota Europ’a si in lumea cea noua, a atacata o multime de ti­etre : Eu­­gliter’a, Rusi’a, Germani’a intrecusera pre Franci’a ; dar’ acést’a s’a pusu că se le alunga cu vioiciunea ei meridio­nale, care nu este de câtu unu periculu mai multa. Unde ne aflamu asta­ di ? se inteba unu jurnalu francesu. Era faptele, cifrele aduse de statistica : ele sunt spaimentatorie. — La Academi’a francesa de medicina D. Joly a produsu documente d’in care resulta, ca printre lucratorii mariloru aglomeratiuni industriale d’in Franci’a consumatiunea alco-­­ holului nu se cobora pre fie­ce ani mai josu de 28 litre

Next