Federatiunea, aprilie 1872 (Anul 5, nr. 33-43)
1872-04-05 / nr. 33
giari conlocuitori, câ romanulu inca scie se faca ce e bunu , si frumosu si câ dieu nu e asia de duru si nepoleitu pre-i cum ii place a crede ; era de alta nutriamu mare sperantia ca pre acesta cale dura s’ar adună stmulitia mai insemnata in favorulu scolei. Candu se resolve seriosu efeptuirea unui lucru, se in- ] tielege de sine câ impune detorintia a delaturâ tote pedece- ,le spre a ajunge tienta dorita. E cunoscutu si aceea, câ omulu înainte de a incepe lucrulu proiectatu presupune de multe ori multu mai pucine greutâti decum ele in ai ve au se urmedie, si e chiaru bine candu cine va cugeta astufelu, câci la d’in contra nimene nu s’ar incerca intru efeptuirea unui lucru bunu si salutariu. Astufeliu cugetâmu si noi la inceputu in representatiunea piesei teatrale „Cuiulu in părete“ ca fiindu simpla n’ar costă neci spesse neci truda multa, inse numai după ce amu inceputu la lucru, voindu a face ceva de treba, ne am ci visu, ca asemeni intreprinderi pentru omeni ne-dedati si indeprinsi sunt cam grele. După cum vnse se esprima din corespundinte „Unu ospe,“ in Nr. 29 „Fed.“, la orice încercare se recere constantia, voia resoluta si harnicia, câci apoi tote se potu. Că se potemu satisface detorintiei nostre si,jtotu odata dlu corespundinte d’in „Feder.“ se nu fia la tema facia cu convingerea Dsale, eta ne si grabimu cu presentarea ratiocinului despre venitulu si spesele cu ocasiunea representatiunii piesei teatrale „Cuiulu in părete,“ precum si a balului trenutu cu acesta ocasiune in 25 febr. in opidulu Ocn’a-Desiului, cu tote ca amu mai speră de la unii inca ofertulu apromisu , care inca se se inducă in acelua de odata. La impartîrea bileteloru de invitatiune s’au capetatu d’in Gherl’a de la unii D. Canonici si profesori si preoți sum’a de 7. fi. v. a. D’in Desiu 2. fi v. a., laolalta 9. fi. v. a. Totu cu aceasta ocasiune d’in locu 20 fi. 92. cr. v. a., era in ser’a representatiunei sum’a de 25. fi. 45 cr. v. a. Sum’a totale incursa face 55 fi. si 38 cr. v. a. Spesele făcute atâtu pentru baiu câtu si pentru representatiune făcu sur’a de 33 fl. 12 cr. v. a. Subtragându-se spesele d’in venitulu totalu venitulu face sum’a de 22 fl. 25 cr. v. a., carea e destinata că ajutoriu la pavimentarea salei de invetiamentu. Avemu de a însemnă, câ d’in caus’a tempului nefavoritoriu, ce numai chiaru in ser’a aceea si-a aflatu loculu, forte multi ospeti invitati au fostu impedecati de a partecipă, nu ne indoimu inse, ba chiaru sperâmu câ sivoru tiené de detorintia romanesca a contribui cu denarii loru in favorulu scolei nostre, vediendu ca nu s’a potutu esoperă sumulitia mai insemnata. Acei prea stimați domni, cari, avendu la anima prosperarea invetiamentului, au contribuita cu sucursulu materiale pentru aceasta scola, primescu atâtu de la noi, câtu si de la poporulu romanu, multiamita adânca. Era dlui corespundinte d’in „Fed.“ „Unu ospe“ i promitemu, cu asemeni întreprinderi pre la noi s’aru mai incerca, daca vise, câtu pentru venitulu curata in folosulu scolei, amu fi mai norocoși că de asta-data, câci, dieu, atari lucruri aru merită mai mare părtinire. Comitetulu arangiatoriu. mea. — Ce ajunge subscrierea mea la acelua, candu eu me stramutu de aici ? ta intrebaiu. — „numai atât’a câ se ,* voru îndemnă mai multi a ta primiada lu dara . . . „ti-lu tramitu indata“, si cu ast’a se departa. Nu trecură 5 minute de la depărtarea predicatorelui, si eta intra Veres Samu, honvedu d ini 1848, si presentandumi scrisorea tramisa de predicatorele, me rogu se o subscriu curundu, câ are de a mai merge in multe locuri cu ea. — Eu, in mediu loculu ocupatiunilorn de mai înainte si in confesiunea care me aflam, foarte ne presupunendu cu scrisorea ace’a involve viper’a Cleopatrei, parte că se vedu câtu mai repede pre bonvedulu (bute de rachiu) espedatu d’in casa-mi, ţara de a citi scrisorea ce mi s’a presentatu, bona fide, o am subscrisu, si étame păcălita cu docinte cu totu ! Amu subscrisu projectu si suntemu publicați că autori ai unei provocatiuni necioplite ! Ce te-a condusu, Die Fazekas, la aceasta fapta fura iusîne ? Ce ai cugetatu candu ti-ai tramisu sclavulu demnu de DTa la mine cu scrisore falsa ? nu ti-ai adusu aminte, câ de ti-voiu observă cumva misieri’a, ti-voiu tramite secretariulu pre hornu ? Au dora ai sperata, ca daca mi-voru vedé alegatorii d’in cerculu Tasnadului numele subscrisu sub provocatiuriea DTale cea nebardalita, voru acurge in rupturu capului că se voteze pre idolulu DTale G. B., care preste cadavre romane a ajunsu si acum la banca de ablegatu ? reu te insiefl ! Romanii d’in acestu cercu, cu multu sunt mai „tiene minte“, de câtu se-si uite veri odata de memo- rabila alegere d’in urma de la Tasnadu, unde li-ati sparta capetele, li-ati varsatu sângele si li-ati despoiatii pre fii de tata si pre socia de barbatu. Onoraţii cetitori inca mi voru duce, sciu, „pentru ce te-ai subscrisu pre nevedinte ? pentru ce nu ai fostu mai precautu ?“ ei, dar’ cine ar’ fi potutu presupune atât’a reutate intr’unu omu care ti-a umblatu in casa siepte ani ? Cine ar’ fi potutu cugetă, eu unu betranu slabanogu, pre care l’ai primitu in casa-ti, si câtu d’in sila, câtu d’in mila i-ai facutu câte odata si bine, la urma te va insielă cu atât’a perfidia ? si in locu de a-ti fi cu recunoscinnia, potendu face, ti-va spendiură numele pre tabl’a compromisiunei ? Ionu Moldovanu, preutu rom.*) mânu adeveratu si proprietariu de pamentu, si inca cu simtiuri nobile romane, — acestua numai d’in invidia l’au numita asié, după cum mai susu am dîsu, spunendu-i in facia tote, ce de nu ar’ fi fostu drepte si adeverate. Far’ fi cautatu pre calea legale pentru vatemare de onore, inse la acestea au tăcuta N. că piticulu si tace si asta-dr. Ioane Pappu, notariu si magistru de posta reg. Ér-Sudureu, 21. martie 1872. (Neobraznicia fara parechia si instelatiune ce n’ati mai audîtu!) In „Népszava“ Nr. 11, cu datata Ér-Sudureu 29. fauru aparii una provocatiune, in care sunt chiamati toti alegatorii d’in Cerculu Tasnadului a se alipi de principiei o profesate de actualulu deputata alu acestui cercu, că asie la alegerile venitorie se fia toti intr’o unire si se pota face votisare unisona. Sub aceasta provocatiune, spre cea mai mare a mea uimire, vediui subsemnata si numele meu si a docintelui romanu Petru Vlaicu. D’in incurcatur’a ideeloru cuprinse in acésta provocatiune si stilulu d’in seclulu trecutu, cunoscut pre auctorulu acesteia in person’a lai Fazekas Ferencz, predicatore ref. d’in locu ; dar’ numele meu si alu docintelui cum au resaritu acolo ? la antâi’a vedere nu-mi poteam face idea. —• Provocaiu numai decâtu pre docintele si ta intrebaiu : Dta subscrisu-ti-ai numele sub aceasta mangitura ? — Docintele uimitu citesce titlulu provocati unei si mi-respunde „da* . — scii ce ai subscrisu ? dîseiu, si de seri, pentru ce ai facutu acést’a ? „Ce am subscrisu nu sciu“, mi replicâ, „pentru câ Dostra sciți câtu de pucinu precepu eu limb’a magiara, dar’ v’am vediutu subscrisu si m’am subsemnatu.* — Cine ti-a adusu scrisorea — ta intrebaiu mai departe, — că se te subscrii ? „Veres Samu, bonvedulu, mi-a adusu-o mai in dîtele trecute“, fu respunsulu docintelui. — Era enigm’a deslegata, era instelatiunea fara pareebia descoperita ! In 29, fauru demaneti’a, cam pre la 8 ore, intra la mine că o vulpe batrena predicatorele reformata, si dupa ce me vediu câ me ocupu — fiindu dispusu la alta parochia — cu scrierea inventarieloru besericesci de o parte, er’ de alta câ sum in mare confusiune pentru soci’a mea morbesa, langa care priveghiasem tota noptea, — mi spuse câ elu a scrisu unu projectu pentru infiintiarea unei bibliotece la societatea de lectura d’in locu, si numai pentru aceia a venitu, că sé me roge sé-lu spriginescu si eu cu subscrierea Cizeriu, in 22. martie, 1872. Onor, Redactiune ! In numerulu 126—1871, alu acestui pretiuitu diuariu prin una corespundintia relativa la alegerile menbriloru comitetului cotisu in cerculu Cizeriului, Comitatuta Crasu’a, am fostu atacata si vatematu in sentiementele si onorea mea naţionala in modulu celu mai necrutiatoru. Am tăcutu la acelea ofense fiindu convinsu, ca cei ce me cunoscu sunt pre convinşi despre contrariulu , inse acum după provocările mai multoru amici si cunoscuți ai mei, că sé nu trecu cu vederea acea corespundintia calumniatoria, vinu a apelă la cunoscuta nepartîalitate a onoratei redactiuni rogandu-ve, că se bine-voiti a dă locu urmatoriei rectificatiuni. Despre portarea mea in cause publice nationale, nu voiescu a face amintire in acestu locu. — Acést’a o cunoscu romanii d’in cortulu Crasnei si d’in giuru, cari potu documentă, ca, candu a cerutu binele natiunei mele romane, am statu si stau totu de-aun’a la loculu meu, prin urmare epitetulu ce mi se dâ si asemenarea, ce mi se face, sunt nesce apucature fortiate d’in crerii necopti seu ameiîfci de spirituose ai lai „Prelucanu.“ Sum omu alu fapteloru si vorbeloru mele, si chiaru pentru aceea si eu asta ocasiune spunu verde si chiaru, ca am cortesîta contr’a preotului Nichi in favorulu altui romanu. Motivulu mi-a fostu forte simplu : am voita că se nu ne compromitemu prin dsa, a cărui viétia scandalase si demoralisatoria a devenitu proverbiu in intregu Selagiulu, — si chiaru pentru aceea se mira lumea intrega, cum de superiorii ta suferu pre acestu preutu, care in locu de cuvintele evangeliului predica poporului betîa si sodomia, care a adusu poporulu, copcrediutu grigei sale parintiesc, la estremacoruptiune morale. Asié dar’ am voitu sé nu ni aretâmu rusînea nostra si strainitoru. Nu mi-a sucesu, si ast’a servesce spre laud’ă lui Nichi, fiindu-ca, durere, poporulu nostru neluminata e mai aplecata spre reu decâtu spre bine, si părintele N. a setata a cascigă pre partea sa o mare parte a poporului. A prefăcutu in birtu scol’a d’in Cizeriu si acolo a adapatu poporulu corupta. A facutu birtu d’in aceea scola pomposa, la a cărei clădire dsa n’a contribuita neci o petricica, si la a cărei edificare a asudatu cu mine d’impreuna poporulu, pentru a redică culturei una casa de care se ni fia fala înaintea altor sate. Ni-a sucesu, dar’ si atotu-poternicului! N i-a succesu a-o spurcă si ast’a, — acést’a se vede a fi missiunea suprema a dsale. In urma nu potu lasă ne amentita atribuirea făcută aceluia ce i-a spusu verde in facia tote insusîrile numindu-lu de „poleacu“, inse apostrofatulu nu e poleacu ci ro" " •■•vf Red. *) Buna invetiatura pentru toti cei ce ori d’in deferintia, complacere, sfiela, n’au curagiuta d’a refusă, ori d’in nebăgare de sema comittu imprudenti’a d’a semnă numele sub scrieri, alle caroru cuprinsu nu li e deplinu cunoscutu. 131 A n ii n c i ii. D’in partea directiunei subscrise, adunarea generala a asociatiunei nationale in Aradu pentru cultur’a poporului romanu, conformui condusului directionalii, adusu in 17. martie anului. sub Nrulu 115, cu acéstea se convoca pre 21. aprilie, 3. main, 1872, la 9 ore înainte de mediadi, in Aradulu vechiu. Despre ce onorab. publicu romanu, si cu deosebire onor, membrii ai asociatiunei prin acesta an uneiu se incunoscintiedia, fiindu deodata poftiti, că la acesta adunare generala se partecipe in nicmeru câtu mai frumosu, mai alesti după ce acéstea in intielesului lui 16 alu statuteloru nostre se conchiama si „ad hoc“ pentru modificarea statuteloru. Data d’in siedinti’a directiunei asociatiunei nationali d’in Aradu pentru cultur’a poporului romanu, tienuta in 17. martie 1872. Ioane Popoviciu Desseanu, m. p., I. Codreanu, m. p., direct iu secundariu, notariu. VARIETATI. *** (Unu orasiu ce se cutropesce.) Din Iserlohn se scrie diuariului „Essener Zig“ cu dat’a 13. marte, cu intreg’a parte nordu-estica a orasiului Iserlohn, Vi parte a teritoriului ei, case, drumuri si beserice, tote se cutropescu. Pamentulu pre totu-indenea atâtu e de nesecuru, incâtu in momentulu acestua, 13. mart., in una strada mica 25 familie au trebuita se-si caute domiciliu in altu locu. *** (Una d o r i n t i a pia.) Diuariulu ultramuntanu „Patri’a bavaresa“ comunica după scirile altoru diuarie, ca starea sanetatii imperatului nemtiescu ar’ fi forte amenintiata, si apoi adauge : „dieu ar’ fi peccatu, daca imperatulu n’ar trai pana la 1874, că se pota vedé caderea asie numitului imperiu germanii.“ *** (Direcţiune poştale in Cernăuţi.) Majestatea Sa a aprobata infiintiarea unei direcţiuni poştale in Cernăuţi pentru ducatulu Bucovin’a, care până acum’a se tieneă de juredictiunea direcţiunii poştale d’in Leopole. *** (Monopolulu de tutunu in Romani ’a.) Guvernulu romanu publica concursu de licitatiune pentru esarendarea mopopolului de tutunu. Licitatiunea se va tiene in 5/17 roaiu. Esarendarea se estinde pre tempu de 15 anni, solvirea pretiului arendei este impartita in trei periode de câte 5 anni. Personele, cari vrea să fee parte la concurentia, sunt oblegate a depune înainte de începerea licitatiunii una garanția de 300.000 franci, sau in bani gata sau in chartie ale vreunui împrumuta romanu. Concurenti’a se incepe asupr’a pretiului arendei annuale si anume pentru fiacare d’in acele trei periode, in care e impartîta tempulu intregu alu arendei Offertele au se contiena trei pretiuri deosebite si corespundietorie celoru trei periode, cari pretiuri voru aretă una crescere de celu pucinu 20 procente de la unu periodu la celu-alaltu. *** (Intrige unguresc.) Diuariului „Pester Lloyd“ se scrie ca in Logosiu s’ar’ fi constituita comitetulu partidei deachiane, in care ar’ face parte si preotulu gr. or. Adamu Roza. Acestu comitetu a proclamata pre faimosulu Béla Frummer de candidata de deputata pentru cerculu Logosiului in contr’a deputatului romanu nationalu. — Sperâmu vnse ca vertutea poporului romanu si energi’a partidei nationale va sei dă preste capu aceste intrige nerusinate si degradatorie, si va attestă lumei d’in nou caracterulu seu nationalu romanu si necoruptu. V* R e s u l t a t e r eb e t î e i.) De candu procedurele distilatiunei au permisu de a iadă spirtulu de vinu si de a trage alcoholulu nu numai d’in musiulu de struguri, ci d’in tote substantiele vegetale ce contienu materia saha, rosa, betî’a s’a intinsu că o lepra asupr’a lumei, cu nisce caractere necunoscute până atunci. Pre câta timpu omenii nu au avutu la dispositiunea loru de câtu numai beuture fermentante, că vinulu, idromel’a, berea, reulu a fostu restrinsu, efectele erau trecatorie si nu aduceau cu sine acelu cortegiu numerosu de bole si nenorociri pre cari le vedeau desfasiurandu-se asta-di. In acele timpuri primitive betî’a nu se cunosceă, eră necunoscutu alcoholismulu, acesta betîa noua, care pote produce tote calamitățile fisice si morale, fara aparentia de betîa. Reulu acestua esiste in tota Europ’a si in lumea cea noua, a atacata o multime de tietre : Eugliter’a, Rusi’a, Germani’a intrecusera pre Franci’a ; dar’ acést’a s’a pusu că se le alunga cu vioiciunea ei meridionale, care nu este de câtu unu periculu mai multa. Unde ne aflamu asta di ? se inteba unu jurnalu francesu. Era faptele, cifrele aduse de statistica : ele sunt spaimentatorie. — La Academi’a francesa de medicina D. Joly a produsu documente d’in care resulta, ca printre lucratorii mariloru aglomeratiuni industriale d’in Franci’a consumatiunea alco- holului nu se cobora pre fiece ani mai josu de 28 litre