Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1872-07-15 / nr. 68
Mr. GS-668. Pest’ft. Vineri, 23 iuniujie iuliu, 1872. Locuinti’a Redactorului in Cancelari’« Redactiimile in Strat’a tragatoriului [Lövészutoza], Nr. 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnaiu politicu, literariu, comercialu si economicui. V» est Mercuria, Vinerta si Wominec’a. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Tredula de» PrenumeratiOB« Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre siase lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Pentru homnul’» , pre a. intregu 30 Fr. = 30 Lei □ » 6 lune 1# „ = 16 „ „ « ® 8 „ _ 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrale pentru fiesce-oare publicatiune separatu- In loculu deschiBD 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Invitare de preii meratiune la diuariulu politicu „FEDERATIUNEA“ pre semestrulu 11. (iuliu—decemvrie) 1872. Incependu-se cui. iuliu 1872. st. v. semestrulu alu II. (iuliu—dec.) rogrmu pre doritorii de a avé acestu diurnaiu, sk binevoiesca a grăbi cu prenumeratiunea plina la acestu terminu, pentru ca de una parte sk ne seimu orientu in privinti’a numerului esemplarieloru ce vomu avea tipări, era de alta parte »l potemu incungiura ori ce neregularitate in speditiunea diuariului. Totu-deuna-data rogimu pre domnii abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumerațiune, sk grabesca a-si jefui socotelele pana la terminulu de mai susu, pentru ca sa nu ni se adauga gretatile si d’in acésta parte. — Conditiunile remanu cele vechie. Invetiatoriloru satesci, adeverindu lips’a mediloceloru, se va da si pre venitoriu cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre anulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se făcu numai celoru lipsiți de tote medilocele materiale, avendu a jefui numai costulu poştale in suma de 1 fl. v. a. In fine rogamu pre DD. abonații noştri se scria legibilu numele, locuinti’a si post’a ultima, or’ cei ce poseda adresse litrografate sa binevoiesca a allatura in epistolele de prenumeratiune, sau a lipi pre cuponele asemnateloru postale câte una adressa litografata. Redactiunea. Pesta, f‘'f 1872. 74. iuliu Guvernulu ungurescu e amenintiatu cu una crisa. Indata după numirea dlui Lónyay de ministru- presiedinte, in tote partile se vorbia, si chiaru si noi amu prognosticate ca elu nu se va poté sustiené lungu tempu, caci una asemene antipatia intensiva, precum esiste contr’a lui in Ungari’a, e impossibile a intari pre tempu lungu pusetiunea unui ministru. De candu s’a convinsu partita stanga, ce polic’a s’a perde d’in creditu, ea pare a fi resolvita a renuncia la certele de dreptu publicu, ckci de unu tempu incoce diualiulu opositiunalu „Ellener“ ventilă de repetîte ori faim’a, cu elemintele liberale ale ambeloru partite, ale dreptei si stângei, se voru aia spre a trenti pre dlu Lónyay. In legătură cu acestea din artele germane d’in Vien’a ni aducu scrrea telegrafica primita d’in Pest’a, ci Ghyczy s’a pusu in atingere cu Deák, spre a forma d’impreuna cu elu una partita reformatoria tare , constatatoriu d’in cele mai bune eleminte ale ambeloru partite, — ba in cercurile guvernamentali de aici se vorbesce , ca intre ambii capi ai partiteloru s’a si realisatu unu compromissi. Acesta aliantia intre conducatoriulu stângei si alu dreptei, d’in parte ni o consideramu de forte probabile , deorace Ghyczy , pentru moderatiunea sa manifestata la tota ocasiunea, se bucura in mesura mare de increderea lui Deák, precandu pre Tisza lu ignoră, in modu ostentativu, chiaru si in parlamentu, cu tote aceste inse si Tisza accenturi in vorbirea sa d’in 1. c., tienuta alegatoriloru sei d’in Dobritînu, ce nu e departe tempulu, candu elemintele liberale ale toturoru partiteloru si voru întinde man’a spre a forma unu guvernu demnu ei capabilu. Precum anunciasemu in unuia d’in unii precedenţi ai dinariului nostru, diet’a Croaţiei si-a inceputu de nou activitatea. In siedinti’a de la 27. 1. trec. veni la ordinea dîtlei raportulu comisiunii verificatorie. După sens’a fostu aplanatu de mai nainte tote lucrurile, verificărisle se terminară forte rapede, anullandu-se numai una alegere uniunista, ceea ce dovedesce in motu invederatu, câtu de departe a mersu partit’a nationale in concesiunile sale. Ce e dreptu, s’au mai facutu gravamine contr’a alegeriloru a duoi guvernamentali, dar’ nu s’a anullatu neci un’a, precum se asceptu intru adeveru, ci s’a decisu a se esmitte d’in sinulu camerei câte duoi membri, cari sk cerceteze actele acestoru alegeri si apoi sk raporteze despre ele. Contr’a acestui condusu alu camerei si redick vocea numai unu ainguru deputatu, natiunalulu Macanetiu, si in o vorbire funminante protestu solemnu contr’a unei asemene constituiri illegale a camerei, propunendu totu-una-data, ca secțiunii# sk si incepa de de nou lucrări’e verificatorie, era siedinti’a publica sk se prefaca in secreta, in carea sk se faca compromissulu in modu mai onorificu. Se intielege, ca aceasta propunere fk respinsa, si asik propunetoriului nu-i remase alta-ce , decâtu a parasi sal’a consultariloru. După acestu incidentu se alesera apoi nouii oficiali si comissiunile, si estu modu camera a se constitui definitivu. Câtu va dura acésta, intielegere intre partite, deocamdata nu se pote prevedé, cu tote acestea inse nu încape neci cea mai mica indoiéla, cu desbaterile asupr’a adressei, cari se voru incepe in septeman’a venitoria, voru binecuventa Croatî’a cu trei, in locu de cele doue partite de plina acum’a, si anume: cu „drept’a“ cu ultra-uniunisti, cu „centrulu,“ formatu d’in partisanii celoru doue partite de pana aci cu fusiunisti, si cu „stang’a,“ constatatoria d’in natiunali. Conventiunea intre Franci’a si Germani’a, privitoria la eliberarea teritorului francesu, s’a inchiriatu definitivu si in 1. 1. c. f. presintata Adunării natiunale. După articlulu privau alu conventiunii, una diumetate de milliardu are a se solvi in tempu de doue lune după schimbarea ratificăriloru ; a dou’a diumetate in 1. sept. a venitoriu; milliardulu alu douilea in 1. mart. 1874, si milliardulu alu treilea, si celu d’in urma, in 1. martie 1875. Ceialalti articli se reducu la form’a solvirii si la modulu evacuării. Eliberarea a doue departemente, si anumitu a Marnei si Haute-Marne va urma in patru-spre-diece dîlle după solvirea diametritii d’antâiu a milliardului primu, a altoru doue departemente in 14 dîlle după solvirea milliardului alu duoilea, si, in fine, evacuarea celorualalte doue departemente d’in urma si a cantonului de la Belfortu se va realisa in patru-spre-diece dîlle după solvirea milliardului d’in urma si a interesseloru. După solvirea celoru doue milliarde d’antâiu Franci’a pote da garantie financiarie, cari, acceptandu-se, voru pasî in loculu garantieloru territoriale. — Pre candu tota lumea se uimesce de acesta generositate neasceptata a lui Bismarcu, manifestata facia de Franci’a prin conditiunile de evacuare de totu favorabile, unu correspondinte d’in Parisu alu diuariului „Wanderer“ deslega forte simplu acesta enigma. După affirmarea lui, ambasadorele rusescu cont. Orlolf a jocatu unu rolu nu neimportantu in aceasta afacere. Inca mai demultu cancelariulu nemtiescu fu facutu atentu, in modu confidenţiale, de guvernulu rusescu, ce nu esiste altu modu mai bunu d’a convinge Europa despre amorea de pace a Prussiei, de câtu a essecutu in celu mai scurtu tempu evacuarea territoriului francescu. Acésta admoniţiune amicale nu afla neci celu mai micu resunetu in capital’a Germaniei. In fine succese partitei nationale rusesci a convinge premiarulu Alessandru II. despre periclulu provenitu d’in evenimintele d’in urma, si care amenintia prestigiulu si insa si securitatea Russiei. Totu-odata presinta convenirea proiectata a celoru trei imperati la Ems seu aiurea de una ceremonia omagiale, in care tiarulu si imperatorele Franciscu Iosifu aru joca rolulu de vasali. Acést’a avu efectu. Lumea intielese scriea surprindietoria, ca imperatulu rusescu nu va caletori estu annu in strainetate. Tiarulu Vilfielmu I sentî lovitur’a, îndreptată contr’a personei si gloriei sale, observă, că amiceti’a Russiei are margini, si ask, pre langa tote remonstrările lui Bismarcu, dede audiu consilieroru partitei moderate de la curte. Deci concessiunile surprindietorie făcute Franciei d’in partea nemtiloru au se privi de prim’a lovitura a politicei prussiane de inghitîre si de unul simptomu importantu, ck steu’a principelui Bismarcu se afla in apunere.’ Scirile d’in Ispania ni anuncia dissolverea cortesiloru si cum ca noulu cabinetu a publicatu alegeri noue. Precum se vede, regele Amadeu voiesce a mai face una încercare spre a se sustiené pre tronulu Ispaniei, dar’, precum se pote prevedé, si acestu pasu putienu va schimba situatiunea. Mai multi italiani, cari caletorira in tempulu d’in urma prin Ispani’a, considera tronulu Ispaniei ca si perdutu pentru tener’a dinastia. Asik unu caletoriu, care a avutu ocasiune a vorbi cu regele si regin’a, scrie, ca, ce e dreptu, regele mai are inca sperantia d’a se sustiené in Ispani’a, dar’ regin’a, petrundiendu mai bine situatiunea, prevede ce va sa urmeze. In cercurile guvernamentali d’in Itali’a se tienu in continuu consultări, că pre n’ar’ fi mai consultu a se tramite fara amenare una naia de resbelu la litoralulu Ispaniei, ca sa aduca a casa parechi’a regesca; de altmintrea nu se crede ca vieti’a regelui ar’ fi periclitata, dar’ cu câtu se va departa mai iute regele d’in Ispani’a, cu atâtu mai usioru va incungiurâ eventualitatea unei renuncieri la tronu, fia ea voluntaria seu fortiata, acést’a pucinu importa. Nu federatiunea russo-slava, ci confederatiunea poporeloru peninsulei Balcanice. Sub acestu titlu diurnalulu „Osten“ d’in Vienn’a publica una corespundintia d’in capitalea principatului serbescu si observa totu-odata, ck auctorulu correspundintiei sta in legaturi de intimitate cu personele ce dau tonulu in politic’a Serbiei. Corespundintele d’in cestiune combate ideele ce voru a se propaga printre slavii orientali prin una brosiura aparuta de curundu in Belgradu, si dechiara, ca idealulu slaviloru orientali nu este federatiunea russa slava, ci confederatiunea loru cu romanii si grecii. Corespundinti’a este datata d’in 20 iuniu a. c. si suna astfeliu : „Brosiur’a Orescoviciu : „Slovenska Zadruga“ (Federatiune slava) a produsu mare, dar’ nemeritata sensatiune nu numai aici, unde a aparutu, ei in tote partile lumei slave. Ideea principale a brosiurei este : „Nici una poporatiune slava nu este in stare a-si funda singura unu viitoriu plinu de sperantie ; acést’a se pote efeptui numai prin una federatiune, prin una legătură a tuturoru poporeloru slave cu Russi’a. Federatiunea acest’a s’ar constitui apoi cam aare: îndreptățire egale deplina si independintia interna pentru fiacare sementîe singuratica, adeca nici una potere sk nu se amestece in afacerile interne ale poporatiuniloru singuratice ; fia care cestiune interna se se resolve liberu, cum afla de bine poporuln respectivu. D’in contr’a inse cestiunile esterne sk se resolve numai prin concursulu fia carei poporatiuni. Federatiunea se fia constanta, continuativa si se se inchiaie pre vecii veciloru. — Auctorulu brosiurei deduce apoi d’in acestea, ca form’a de guvernare a federatiunei sé fia monarcia ereditaria, ca tiariulu russescu sé fia totu-odata imperatore ereditariu alu slaviloru si ca atare, presiedinte alu federatiunei slave.“ — Acést’a este ideea principale a brosiurei „Slovenska Zadruga“, carea are unu cuprinsu de mai multe cele. Acei onorari, cetitori, cari n’au cunoscintia apicata despre relatiunile proprie ale poporatiuniloru slave, si mai vertosu ale slaviloru de sudu, de buna sema voru vedé in ideea astfeliu formulata a dlui Orescoviciu numai una utopia si ca atare o voru despretiul. Cei ce cunoscu inse încordările si dispusetiunile inimice d’intre guvernulu ungurescu si naţiunea serbesca, precum si relatiunile dlui Orescoviciu cu guvernulu magiare,voru vedé in brosiur’a d’in cestiune alta ce, decâtu o apucatura măiestrită inse nesuccesa a miiloru d’in Pest’a.