Federatiunea, noiembrie 1872 (Anul 5, nr. 106-113)
1872-11-21 / nr. 111
de pre caciul’a sa nevinovata. Unu feliu de propria mărturisire acést’a, care prin una procedere directa cu greu s’ar fi potutu storce. Câtu pentru succesu si resultatu, anecdot’a premissa correspunde pre deplinu. Onorab. Din Besanu, fara a fi fostu luatu de scurtu, se grăbi a ni spune in ce reporte a statu dsa cu fundatorii si sustienetorii, adeca cu consortiulu de 50 membri alu repausatei „Patrie.“ Me bucura, eu onorab. D. Besanu a datu atâtea crediementu asigurariloru d’in partea amiciloru si cunoscutiloru Dsale, incâtu, fara a se mai fi intrebatu si pre sine, s’a apucatu si a dechiaratu ca, daca notiti’a „tendentîosa“, comunicata in nr. 104. „Fed.“ despre sistarea „Patriei“ se referesce intru adeveru la Dsa, apoi se scia lumea, câ totu ce s’a dusu in acea notitia este suspicionare si mintiuna- Dsa, ce e dreptu, inca si-are partea sa, dar’ nu in aste mesura mare, precum credu „ingeniosii“ collaboratori interni ai „Fed.‘ Numai unu cavaleru, unu barbatu constante si cu caracteru nepetatu, care nu vine neci una-data in pusetiunea d’a se rusîna de faptele si ingagiamintele sale, precum se crede si D. Besatiu a fi, numai unu asemenea barbatu, dîcu, pote se decline de la sine pana si umbr’a unoru fapte nedemne, ba chiaru compromitietorie pentru person’a sa. Si intru adeveru ! in tare neplăcută situatiune trebue se se afle unu asemenea barbatu, care e trasu „fara neci unu temeiu“ înaintea forului publicu, ca se-si dée sém’a, câ in alu cui soldo a intratu si contr’a cui a intreprinsu resbelu. Este greu si neplacutu a se purifică, in asemenea situatiune, chiaru si numai de insinuatiuni netemeinice si tendentiose ; dar’ a respunde si a mărturisi, câ s’a ingagiatu si a intratu in soldulu neîmpăcatului inimicu, spre a-i dă mana de ajutoriu la sugrumarea, la junghiarea mamei salle, a națiunii salle. — o ! aceasta propria mărturisire cu greu se pote stracoră printre buzele unui moritoriu. Ei ! dar’ ce se faci ! Lumea e rea, si omulu totu de ce se teme nu scapa. Deci, câ se essîmu una data d’in complicatiunea neplăcută, in carea am ajunsu in urm’a dechiaratiuniloru cu cari a fostu intempinata acea notitia nevinovata, veniu si eu a dechiară, câ in notiti’a despre încetarea „Patri’a“ sub numele de Redactoru nevediutu, dar’ binecunoscutu, nu s’a intielesu nimealtulu, decâtu Dlu Besanu, mai departe deciaru , ca acea notitia s’a publicatu in tempulu candu am avutu fericirea d’a conduce eu diuariulu „Fed.“, prin urmare farascirea si invoirea dluiRedactoru. Prin acest’a credu, ca am luatu tota povar’a si ocar’a acelei notitie pre umerii si responsabilitatea mea. Inse Dlu B., care de altmintrea este unu barbatu tare istetiu, cultu, generosu si forte activu, se lépeda că de satana, de onorea d’a fi fostu Redact, nevediutu alu „Patriei,“ si admitie, ca a fostu numai collaboratoru internu. Inca bine ! Concedu, câ Dlu B. n’a fostu Redactorulu „P.“, inse facundu acest’a, totodată lu rogu, câ si Dsa se binevoiesca a nu nega, câ in calitatea de collaboratoru ingagră, plateă si demissionă nu numai pre ceialalti collaboratori ci si pre redactorii „P.,“ afara de redact, fictivu J. Popoviciu ; apoi câ avea detorinti’a d’a prepară pentru fiecare numeru câte unu articlu de fondu după programulu si in directiunea indicata de sustienetorii diuariului ; cu unu cuventu, câ dsa a fostu sufletulu „Patriei,“ a fostu omulu in care consortiulu si-a pusu tota încrederea. Cu cine a fostu consortiulu „P.“ acést’a o scie pre bine publiculu romanu , am spusu-o si eu in notiti’a despre încetarea „Patriei“ si Dlu B. inca a aflatu de consultu a nu negă, ci a trece cu vederea acelu faimosu consortiu, cu tote câ chiaru acelu a este stanc’a, de care se isbesce si se nimicesce assertiunea Dlui B., ca a lucratu după priceperea si convingerea Dsalle. Sciu, câ Dlu B. a scrisu in teneretiele salle la multe foi romane si a scrisu precum a trebuitu se scria unu romanu, una anima romana insufletîta pentru pafia si naţiune. Ei ! dar’ tempurile s’au schimbatu si momenii inca s’au schimbatu in eile. Câtu despre salariulu dlu B. observu numai atât’a, câ in notiti’a luata despre încetarea „P.“ nu s’a dîsu câ Dlu B. si-a implutu pung’a, ci s’a dîsu numai, cânsa a fostu bine-platitu. Si acesta assertiune a mea am basatu-o pre impregiurarea, ca, daca unu barbatu se ingagiedia si si-offere poterile salle spiretuali unei potere essecutive, pentru că acéstea se-si ajunga cu atâtu mai usioru scopurile salle de suprimere ce le urmaresce facia cu națiunea, alu cărei fiiu si membra „factoru“ pretinde a fi si acelu barbatu, — apoi in totu casulu unu asemenea serviciu trebue se fia bineplatitu, cu atâtu mai vertosu, cu câtu acelu barbatu se bucura cu ajutoriulu lui Ddieu de o stare materiale favorabile, este omu istetiu si are pena agera. Cu ce cu atâtu mai condemnabilu va fi unu asemenea barbatu, candu ellu s’ar’ ingagiă numai pentru unu ossu de rosu. Concedu, ba constatatu chiaru, ca la diuamiele politice nu e datena a se subscrie articlii politici. Si daca totusi se ivescu abateri de la acesta datena , apoi aceste cadu in cadrulu celoru doue classe inserate de Dlu B. Inse pre de alta parte nu este numai datena, ci este chiaru lege, cu oficialii de statu, si cu osebire cei de la justitîa se nu se ocupe cu politic’a. Deci dara Dlu B. chiaru daca ar’ fi voitu nu s’ar fi potutu abate de la daten’a diurnalistica. Si daca pre sub mana totusi i-a fostu concessu a se ocupă cu politica, apoi acést’a are sé o multiumesca numai consorțiului care a avutu poterea d’a-lu scote de sub rigorea legii. Ce se atinge de redactorulu noului diuariu ce va se apare de la annulu nou, voiu se observu numai atâte a ca, avendu eu cunosciintia despre starea lucruriloru la repausar’a „Patria“, precum si despre impregiurarea, câ insusi Dlu B. a anunciatu appariuti’a noului diuariu ; sciindu apoi, câ Dlu B. nu mai este jude, ci deputatu deachistu, si câ intre aceşti deputaţi romani cu greu se va află unului care sé primesca asupr’a-si sarcin’a de Redact. — am fostu ajunsu la conclusiunea, câ numai Dlu B. este aptu si capabilu pentru postulu de redactoru, cu atâtu mai vertosu, cu câtu asa si-a cascigatu degiă si merite pre callea durnalistica. Prin acést’a inse n’am dîsu, că nu ar’ poté fi si altu cineva redactoru, daca nu unu deputatu, apoi unu alter V. Olteanu, R. Preda, sau chiaru si unulu de calibrulu lui Strimba-Lemne si Sfarima-Petri d’in poveste, cum a fostu Iuliu Popoviciu. De altmintrea acesta cestiune este a venitoriului, si asie o lasâmu se o resolva elu. Speru, câ prin acéstea am inchiaiatu acésta neplăcută affacere, câci mi-ar’ pare forte reu se fiu necessitatu a intră mai adincu in specialitati si detaliiri. Dlu B. nu miva luă — credu — in nume de reu aceste espectoratiuni temeinice, ci prin fapte va nesul se-mi dovedesca contrariulu. Cu acest’a Te rogu, Die Redactoru, a primi asecurarile deosebitei mele stime, cu carea sum Alu DTale sinceru stimatoriu A r e s s i u O l a r iu , m. p., jur. abs. si fostu collaborat, primariu internu alu „Fed.“ 445 Reverendissimului Domnu Dr. Gregoriu Silasi in Vienn’a. Denumirea Rdism. DVostra de professoriu la Universitatea infientienda in Clusiu a causatu bucuria generale. Pentru aceea grabimu a veni si a tigratulă, poftradu-ti de la Dumnedieu sanetate îndelungata si statornicia, că se poţi lucră cu succesu in carier’a acést’a noua, pre câtu de onorifica, pre atâtu de grea. „Naseudu, in 29. octomvre 1872. Gregoriu Moisilu, vicariu. Massimu Popu, professoru gimnasiale. I. Marcianu, prof. gim. Sim. Tancu, par. si v.prot. onorariu. Ionu Annutiu, cancelistu reg. că protocolistu si arcivariu la trib reg. Massimilianu Liea, jude reg. Iacobu Pavellea, cancel, reg. la procuratura de statu reg. Massimil. Budurlianu, jude pens. Nicol. Popu, prof. gimn. Ionu Serbu, prof. gim. Octaviu Baritiu, prof. gim. Dr. Const. Moisilu, prof. gim. Leone Pavellia, prof. gim. Florianu Motlocu, prof. gim. Dr. Ionu Malaiu, prof. gim. Ionu Ciorceriu, prof. gim. Nicolau Besanu, protonotariu distr. Nestoru Ganea. Alessandru Satrapa, perceptore reg. Sim. Fofelea, officiantu reg. Innocentiu C. Porciu. Stefanu Timocu, secret. Theodora Anthon, capitanu pens. si propriet. Aritonu Marcusiu, jude reg. cerc. Cosm’a Anc'a, direct. Florianu Marianu, jude reg. Nicol. P. Bota de Alb'a-Iuli a, adv. provin. si translatorii distr. Petru Tofanu, docente. Sim. Stoic a, submedicu. Iacobu R. Pradanu, propriet. Basiliu Olariu, actuariu. Ionu Margineanu, jude la trib. reg. Macarie Popu, direct, reg. de cancel. On. Die Redactoru ! Observandu, ca in diurnalulu acestua se aducu adeseori articuli, cari tientescu la cultur’a poporului nostru romanu, facundu-se prin aceea cunoscute pedecele cari causedia detrimentulu in invetiatur’a teneriloru scolari. Cetinduasie dara mai multi articuli, in cari se-au scarmenatu protopopi, parochi si nescari invetiatori , pote cu dreptu, seu d’in ore care interesu personalu , mi-am luatu si eu dn că unu preotu cu lunga esperintia — indrasnela, fara de nici unu interesu — a spune ce au fostu caus’a, câ până acuma invetiatur’a fiiloru noştri şcolari s’au negrigitu. Caus’a prima a fostu nepassarea nostra unora preoţi, cari vediendu a fire miserabilu dotati invetiatorii amu sufese negrigedie invetiarea prunciloru şcolari, că economidiendu, se-si pota cascigă panea de tote dîlele, a doua causa este, ca amu retienutu de invetiatori, nisce membri, cari nu au fostu demni de numele de invetiatori, p. e. in parochi’a mea adi este unu invetiatoriu, care au absolvita preparandi’a, invetiandu si 4 clase gimnasiale, inse care afara de catechismu, biblia, d’a ceti, scrie, si compută, d’in alte studee in scola propunande, nici o a dumbraiva sciintia nu are , — care in decursu de 12 ani n’a fostu in stare a invetiu macaru pre unu inveti acelu se scia scrie si ceti. Ca totusi până in cei duoi ani trecuti n’am referata ordinariatului despre necapacitatea dinsului, eaus’a a fostu câ : a] am fostu patronu fiiloru dinsului ; b] câ nu au fostu iaca aduse legi noue scolare ; c] câ poporulu l’a iubitu, că cantora, si asie nu i-a pasatu de scola, ci in contr’a vointiei mele l’au tienutu in parochia, si acum in daru referediu la ordinariatu , câ nu scie instruă, câ e grobu cu invetiacei, s. c. a. câ mie nu mi se dâ crediementu, aparandu-se d’insulu cu aceea, câ referad’a mea este numai d’in interessu, si ura personala intre mine si d’insulu. A doua causa au fostu, câ unii protopopi, cari cu ocasiunea esameneloru, si de au aflatu in scola numai 15—20 de prunci, s’au indestulitu daca 4—5 au sciutu ceva d’in catechismu, biblia, computu si a, b, c. — Nefacundu nici o dispusetiune că pre viitoriu părinții se-si dée pruncii la scola, mai incolo că invetiatoriulu sé se sirguresca mai bine, si că mai d’in multe obiecte se-i invetie: — Unii protopopi vnse, tota visitatiunea loru o punu intru aceea, câ ser’a se ducu la vara cu a cină bine, după cina in societatea preotului cu sine adusu se dâ la fericii, si de multe ori a-i deplumă pre amendoi de 20—30 de fi. si a doua dî după ce au prandîtu bine, luandu-si diurnulu in 5 fi. ad visum oculi, implinindu ceva oficiosu per lassa passare in districtu, cu vre-o 100 de fi. merge acasa ; — despre defectele găsite, altcum tacendo. N. B. cei ce nu sentiescu a se tiene de acesta categoria a mai susu concernintiloru, aceia dîea , martora mieste consciinti’a sufletului, ca am implinitu deforinti’a mea-Cu acesta ocasiune, ca unulu care in anulu trecuta in diurnalulu acestua am fostu atacatu, pentru ca am fostu tradatu scol’a confess, de scola comunala, capatandu ajutoriu de la statu 6.000 fl. afara de acestea amatim pre seama a duoi invetiatori si instruire 500 fl. ; — am norocire a face cunoscutu, ca Prea S.Sa Episcopulu diecesanu Iosifu Popu-Seregianu , multiumindu Ministrului de cultu si instructiune pentru ajutoriulu acestua de la statu, după ce s’au dechiaratu, ca vre a sustiené caracterulu confessionalu scolei de Sangiorgiu-Abrani capetandu invoire mai inalta , d’in spesele proprie, adiare in Abrani zidita o sala scolara, care i-au constatu doue mii doue sute diece fl. si 61 cr. 2210 fl. si 61 cr. Cum cu Prea S.Sa indata la inceputu nu au facutu passu lu acestu-a, caus’a este, câ in timpulu acelu-a candu caus’a acest’a se pertractă la Ministeriu, au fostu la Roma; cele alte potu fi cunoscute d’in articului in diurnalulu acestu-a in anulu trecutu sub nnii 83, si 107. estradati. Inse ce va fi *) cu scol’a nostra confesiunala ? Nu potu sei ! ca in anulu viitoriu, cu inceputulu primaverei se va zidi, acum’a nu scola comuna seu comunala, ci scola a statului, de care nu e nici o lipsa, ce va fi dacu, si mai cu seama daca se va tiene acestu nehabilu invetiatoriu si mai departe la stațiunea sa. In San-Giogiu-Abram, 16. nov. 1872. Teodoru Bud’a, parocu si protop. onorariu. Affaceri scolastece. (Urmare.) *) Rațiunea sanetosa nu se pote indestula mică de atare procedura demna de compatimitu. Cine se fia acelu individu atâtu de temerariu in seclulu nostru, care se-si aroge sie-si dreptulu judiciariu, că d’intr’o singura ochire se condamne publice pre altulu si se-i enuncie sententi’a mortale, fara observarea legei judiciarie , pre candu scimu, ca la aducerea si enunciarea unei sententie, jureprudenti’a cere o dosa bunisiora de motive si documente autentice si valide ; horrendum judicium d’in o visita de ochi. Acte oficiose de acesta calibru nu imbarbatedia pre educatorii granitiarasiloru. Ele lovescu si violedia demnitatea si ambitiunea celui d’in urma invetiatoriu. Ele nu atragu, neci constringu pre invetiatoriu la nessulu si încrederea reciproca, cum si armonica, ce trebue se esiste intre superiori si subalterni. Ele nemicescu zelu si voia pre langa cea mai bunavointia si inclinatiune, ce o poste de unu invetiatoriu câtra chiamarea sa. Totu acei factori collucratori in vini’a culturei, totu acei individi cu unu trecutu plinu de energia, despectati de nouii superiori in fauri’a cerculariului nr. 192—1871, care espresu dîce : „comitetulu si-a propusu in totu modulu a salvă vedi’a si demnitatea invetiatoriloru“, după trei luni obtienu spressiunea multiumirei de resultatulu esamenului de orna in charthi’a comit. Nr. 104. Relative decursulu esamenului granit., nu potu trece cu vederea necorect’a si nejustificabilea procedura, observata de d. Petri, că comissariu de esamenu, esmisu de comitetu. Acea procedura nu-i face onore, neci celoru ce l’au recomendatu si sustienu de directoriu supremu. Acea procedura i classifica mediocritatea culturei la carea e avisatu. Normativulu in §. 32, unde e vorb’a de atributele comitetului, sub lit. c. dîce : „a visită prin unu membru alu seu fia care scola celu pucinu odata in anu si a asistă la esamene.“ — Atributele directorelui supremu nu sunt prevediute nicaiurea, de nu in arbitriu cum se vede. Cum se porta D. Petri in diu’a esamenului, in intielesulu acestuia, facia cu invetiatorii, scolarii si cu publiculu. Se vedemu : Intrandu in scola, i-a de locu rolulu invetiatoriului. *) Pastoriulu care nu si-a lassatu oile preda lucpiloru, va sei ce se faca, va sei se tiena in corda si pre pecurari, ciobani, etc. Red 1' *1 A se vede nulu tree, alu „hed. / *