Federatiunea, aprilie 1873 (Anul 6, nr. 26-33)
1873-04-08 / nr. 27
litate, a nu-lu recunnosce dia consideră sedea vacante. Austria inca fu invitata a se allatura la acesta conventiune, dar ea, adesiunea sa o fece dependinte de la a Franciei, carea inserefuek cu energia. Se ducea totodată atunci ek Andrassi ar fi datu ordene d’a se aduna tote actele relative la dreptulu de veto si a se studia bine, d’atunci studiarea sti balta. Intr acestea conflictulu politico besericescu au luatu forma si mai acuta in Grermani’a si mai apoi in Elveti’a ; positiunea inimica ce occupa statulu si beseric’a, facia unulu de altulu, in cestiunea principiale de potestare face, de alegerea noului Pontefice castiga unu interesaui mai intensivu, ba se pote dice, ck aceea deveni apprope decidetoria pentru destinele Europei. In Vaticanu sunt pregătiţi pana la amenunte pentru casulu morţii Pontificelui. Collegiulu purpuratiloru este resolutu, — in casu de incercare a poteriloru cu pretinsulu dreptu de veto d’a-si essercita influiuti’a, — a se mută numai decâtu la Malt’a si a tiené acolo Conclave. Principele Bismarcu, facla cu despusetiunile baltei „Praesente cadavere“ va incerca, fara indoiela, a reimprospeta prerogativ’a de ,Vetora Ottonitoru, cecsa pretinde a se fi trecutu asupr’a noului Tiaru nemtiescu, ca „restitutor sacri romani imperii“ — de si acatolicu — si ar dori firesce a pune pre scaunulu lui S. Petru pre cutare abbate nemtiescu prepositu de cabinetu, ca ar di sa se pota servi de Ponteficatu spre scopuri imperialistice, chiaru asia precum următorii lui Grigoriu cellu mare sciura esploatâ cesarismulu spre scopuri pontificali. Bismarcu ar dori, dar — nu se pote. Nerecunnoscerea d’in partea Tiarului acatholicu, n’ar avé neci una valore practica. Pre episcopi nu-i va poté desbina de noulu Pontefice, mai alessu după ce in poterea dogmei de infailibilitate, tota poterea episcopatului este concentrata in manile Upiiteticelui, si nume, uen Franci’a neci Austria nu va sprijini pre protestantulu Bismarcu. Actulu nouei alegeri, in fiiton’a Conclave, este de cellu mai mare interessu • ' * pentru Itali’a, ca ci de la acellu a va depinde pacea interna a regatului si tota desvoltarea sa nationala-politica. Regele Victoru Emmanuilu seva tei intieilege cu noulu Pontifiie, chiaru si infallibilistu, dical’a essaminare a cestoru cause, caci s’aru comitte grea vetemare facia cu ceialti locui- tori, candu sassii intrebuintiedia acesta avere numai si numai spre scopuri sassesci, de si e in acea avere au partea cea mai mica, etc. Assemene făcură mai tote cele-lalte foie oppos. d’in Ungaria. „Han,“ fruntea si cellu mai latîtu, intre dinamele oppos. publica in unii séi de la 5. si 6. Aprile, a. c. chiaru si unu studiu istoricu indesatu si demnu de tota consideratiune allu Dlui Jakab Elek, prin care combatte si restora cu date nerestornate validitatea si si importanti’a documenteloru, pre cari Sassii si-au basatu celle 12. puncte informatorie alle loru. La inchiare Din Jakab dice: „D’in documentatiunile aceste deci se vede, ce pretiu, ce valore au celle 148. diplome si documente, pre cari se basedia celle 12 puncte sassesci, daca, incepandu de la impregiurârile originei si alle urdîrei loru, essaminamu si judecâmu acelle documente la lumina istoriei. Si apoi tote aceste documente sunt produsse si allesse chiaru spre motivarea pretensiuniloru loru. Unele, ce e dreptu vorbescu si pentru fratii nostri sassi, inse multe d’in aceste addeverescu si contr’a loru forte. Daca membrii legelatiunii voru ceti aceste documente fara a le si essamina, si voru alege partile fromose, fara indoiela voru dice, cu Sassii au dreptu, inse cu totulu alta va fi convictiunea loru, după ce le voru fi cetitu facundu si critic’a loru. La deslegarea cestiunii organis. fund. reg. deci, este d’a se observă mare attentiune facia de pornirile Sassiloru, daca ei voru tinde a realisa si validă feoriele si aspiratiunile loru separtistice pre basea privilegieloru si diplomeloru d’in tempurile dreptului pumnului cascigate cu bani si sila, si storse cu poterea.“ Du Jacob mai dice intre altele: „Cu unu cuvenim cu câtu tierr’a eră mai bântuita, mai in stare desolata, Sassii atunci se oppuneau mai vertosu guvernului, atunci speriau statutele si diplomele loru. Astfelu eră si an. 1524, in care tierr’a eră apprope de disolutiune totale, candu in 14. Oct. Sassii dedera universității locuitoriloru fund. reg. numirea de „Universitas Provinciae Sedium Saxonicalium“ (asie data 350. anii duna immigratiunea in Ardealu. Rec.) Ca unu ce caracteristicu, inse de locd nu &tra~ ordinariu, ammentimu si de eschiamatiunea magiarîului Jacab, candu dice: „Astfelu si atâtu de amaru sacrificiu ne cota amicéti’a si uniunea cu Sasii.“ Ecca si aici in pucine cuvente» tipărită negru pre albu in an 1873, epistol’a, lui Kemény câtra Dick, in care e vorb’a despre unirea ung. si sassiloru spre instellarea si supprimerea Romaniloru. Cu unu cuventu acestu studiu allu Dlui Iakab, prin care militandu pentru addeveru, numai spre onore i pote sierbi, este asié de interessante, in câtu forte réu ni pare ca uulu potemu reproduce inca acum d’in cuventu in cuventu, si d’in care multi multe aru poté cuunosce si studiu. „Pesti Napló*, dinariu guvernamentale si asie numitu organu atiu partidei deakiane in nr. seu de la 2. Aprile, a. c. publicandu representatiunea romaniloru d’in fund. reg. consacra acesteia primulu articlu. Acestu articlu, apparutu in unu diuariu, ce se tiene apprope de inspiratiunile guvernului, se misca pre callea media, necombattendu Representatiunea, si reflectandu la unele tendintie alle Sassiloru ; adeca este scrissu cu pre si cari reserve si usîtie, apprope in stilulu diplomatiloru ; căci dieu, neci ellu nu este chiaru profetu. Cu tote aceste dechiara , că privilegiele Sassiloru nu potu pretinde mai mare consideratiune, de câtu ori cari altele astfelu de libertăți. Impartîrea, fund. reg. ceruta de romani, este justificata; era sustienerea stării actuale, ce impedeca bun’a administratiune, este anomalia, si nu numai intaresce privegiele Sassiloru, ci calea in peciore pretensiunile nationalitatiloru, deci este defcorintia a înlătură tote aceste pedece. „P. N.“ inebiaia art. seu astfelu : „Ceea ce sassii au caseigatu cu novissim’a loru politica, o potu ceti d’in recriminatiunile romaniloru si alle raagiariloru despre i cari suuki’ii,i corun căm voru disparé fara urma. Innainte de tote va face impressiunea, ca guvernulu prea multu a apparatu de mus- ce privilegiele sassiloru si, candu proiectulu de lege d’in cestiune, se va presentă camerei spre desbattere, va fi detorenti’a legelatiunii a pretinde presintarea toturoru dateloru sta- tistice si altor reporturi, fara cari revisiunea detaiata a proiectului guvernului va fi abia possibile.“ „Kelet,Adinariu guvernamentale d’in Clusiu, in unii sei de la 20. si 22 Martiu a. c. ise occupa cellu mai pre largu de Adunarea romaniloru d’in fund. reg. analisandu si desbattundu fia care punctu d’in celle 5 puncte alle programmei, cari au sierbitu de cinostira la redactarea Representatiunii rom. „Relea recunosce, cu program’a romaniloru contiene pretensiuni juste , inse nu se pote invoi cu suffragiulu universale, că fia care cive se aiba dreptulu activu si passivu d’a votisă la orice alegeri, cu stergerea universităţii si a comitelui sassescu, si neacceptarea virilismului* Nu se pote invoi cu cea antâia pentru ca, dice, scopulu nedisputatu allu acestei intentiuni este, ca prin suffrag. univ. mulţimea, mass’a se si-assecure domnirea asupr’a sassiloru mai pucini la numeru, adeca necultur’a si saraci’a asupr’a intelligentiei si averii, prin ce s’aru periclită forte cascigarea acestoru factori importanti pentru unu statu.“ Apoi continua : „Pre câtu de illegale este asta di domnirea Sassiloru asupr’a romaniloru, tocmai asté nu pot Romanii pretinde că pre venitoriu domnirea lorn asupra sassiloru se ajunga a fi pentru ei privilegiu. D’in aceste motive, adauge „Kelet“ cam ministerios’a assertiune, pretindu specialele relatiuni alle patriei nostre introducerea si a institutiunii virilismului, d’alimentrea combattuta si de romani si de sassi. Inse acestu privilegiu nu se pote dă de placulu fund. reg.“ Este addeveru, ca romanii in fund. reg. si in privinti’a numerului sunt in preponderanta maioritate facia de sassi, inse daca „Kelet* acesta maioritate o pote numi massa dura seau cruda si proletaria, si daca numai acést’a aru impedecă votulu universale, numai acést’a face dorere in capulu seu prea ingrigitu, apoi atunci „Kelet*erteni se-i potolimu dorerea de capu, spunendu-i, ca in acésta privimia retecesce forte facia de romanii d’in fund. reg. câci intre acestia inca sunt, cellu pucinu câti sassi daca nu mai multi, cari sciu carte si an si avere ; nimene nu scie si sente acéstea mai bine de câtu chiaru insisi sassii ; întrebe-i daca spera, câ i voru respunde addeverulu. Pâra aceea ni pare camusioduse facemu etaru astieiu ne onservamum, cmaru umanului guvernamentale „Kelet*, care chiaruaste in detaiu vre se discute despre cestiunile si Natiunile d’in Ardealu, inca si d’in fund. reg. inse facemu bucurosi astfelu de observatiuni, pentru ca a spune câte o data chiaru neaddeverulu nu este chiaru lucru neomenescu, fia chiaru d’in partea unui dinariu guvernamentale, caruia, credu, i stau la dispusetiune câte tote date statistice necessarie. Daca nu sunt alte motivu plausibile contr’a votului universale, apoi celle amentite, nu sunt. Era insinuatiunea, ca Romanii aru tinde a si-sssecura supremati’a asupr’a sassiloru,/emane ce este. Câtu pentru iassamentulu seau ieiulu ba ertatului esministiu de interne Tóth, ne mirâmu câ chiaru si Sassii iu combattu, câci ellu este o nobila remasîtia inca d’in tempuile „Zopfuriloru,“ apoi, după cum scimu, era siorii sassi au nespussa predillectiune pentru astfelu de pretiose raritati d’in cabinetulu de anticitati; dara daca si sassii si romanii lu respingu, n’au trebuintia de ellu, apoi, dicu, nu scimu de ce lu-obtrudeti, câ ei, pentru pucinii unguri resfirati in fund. reg. dieu, nu trebue se faceți sânge réu in tierra, fiindu câ virilismulu, adeca machin’a ce se dîce, ce conserva elementulu magiam, apprope tocmai asie intiellessu are in^ fund. reg. cu candu, atare guvernu nemtiescu aru ^fabrică o assemene machina pentru conservarea elementului germanu d’in Secuime. Celle ce „Kelet“ produce contr’a ştergerii universităţii si a comitului sassescu sunt prea effemere, sunt mai multu productulu vinei salle fantasie ingrijite, nu numai, ci prin sustienerea acelloru institutiuni, ne constringe a presuppune, ca ellu intr’addiveru , numai a glumitu de candu a totu discutatu organisatiunea si regularea fund. reg. inse in addeveru doresce si mai departe esistenti’a assecurata a „Sonderstellungului“, a „Statului“, a „Zopfului“ sassescu. (Va urmă).toriele legi sanctionate de Maj. Sa, si anume: legea despre aecoperirea provisoria a speselon de administratiune a officieloru orfuuali municipali ; — despre redicarea cetatiloru Bai’a si Hódmezö-Vásárhely la rangulu de juredictiuni independinte ; — despre allegerea unui custode a.lu coronei ; — despre desfiintiarea relatiuniloru ce au sustatu intre societatea austriaca privii, pentru navigatiune pre Dunăre si intre stătu cu privire la garanti’a interesseloru; despre impartîrea contributiunii ce o da societatea austr. priv. pentru navigatiunea pre Dunăre; despre cumperarea domeniului de Zalasd; mai departe, legea despre lassarea in vigore si prevenitoriu a acelloru determinatiuni, cari se referescu la darea de pamentu, zaharu, vinu, biere, carne si la monopolulu de tutunu; despre inarticularea conventiunii inchiriate cu societatea călii ferrate tibiscane; apoi despre modificarea concessiunii date pentru clădirea canalului Franciscu, si in fine, despre inarticularea conventiunii inchiriate cu Muntenegrulu, relativu la estradarea reciproca a criminalistiloru. Tote aceste legi s’au publicatu si s’au tramisu apoi pentU aceliu asi scopu la cameria boieriloru, carea inca le-a publicatu in sied, sa de astadi. La Program a rlomaniloru din Fundulu regiu. (Urmare.)*) III. Acumu dara se videmu si se analisamuapreciarile, ce străinii le-au pronunciatu asupr a Representatiunei nostre, care scimu, câ este conoscuta toturoiu cetitoriloru „Federat.“ Sassiloru, (altu cam veci s’a potutu ascepta) numai de câtu se sui sângele in ochi, vediendu nevalidele loru informatiuni, cuprinse in celle 12 puncte faimose, paralisate prin Representantiunea romana, motivata cu seriositate si fidelitate, cu date eclatante, cu cifre vorbitorie. Iuimiculu addeverului si allu onestitatii totude-un’a este mintiun’a si calumni’a. Sassii deci numai de câtu începură era si continuara salmii loru de injurarile celle mai ordinarie in „Frankfurter Journal* »Presse“ „Alig. Ztg.* etc. a supr’a romaniloru si unguriloru, mai ullessu a supr’a noului ministru de interne, contele Szapáry, cu naiv’a intentiune d’alu terrorisa, lu incarcara astfelu, in câtu se nu luscoti neci chiaru d’insunu archivu de documente Bassescu. Aceste sublimități sassesci, incapendu numai in randi’a unui Culturvolk, nu suntemu in stare a le reproduce. „Magyar Polgár,“ dinariu opposit. d’in Clusiu, in Nr. seu de la 21. Marte a. c. scriindu despre Adunarea rom. d’in 13. Marte a. c. ai proba cu bucuria acestu passa si aifla de plinu juste, motivate si legale tote pretensiunile romaniloru, statorite si esplicate in celle 5. puncte alle programulei seau Representation», si dice, cu abusuiile sassiloru in mani- pulatiunea averei nationale, insuiinitele sassesci alle universității sassisci, facu necessaria ra *) Vedi ui 25 si 26 ai „Ftd.“ 106 Camer’» representantiloru Ungariei. Marti in 15 Aprile camer’a represent. Ungariei tienu o scurta siedintia, in curca unuistrulu de justitîa Panier presenta urmaAntagonismulu intre celle trei mari rasse europene nice-una-data nu fu pronunciatu ca si adi. Germanismulu, beatu de sângele ce beuse, viséza noua conciste pre contulu Românismului . — Slavismulu retrasu in visiunea sa, se prepara in asceptarea diliei dorite, in care, asemene unei lavine, ce cai condu de pre piscurile Muntelui-Albii nemicesce totu ce-i sta in caile, va cade asupra Europei. — Latinismulu in parte sidisebide noue rane, inainte d’a fi inchisu pre celle vechie, in parte dorme. Pericululu e mai amenintiatoriu pentru Latinismu, si chiaru ellu se ingrigesce mai pucinu. In midiloculu unei asia triste situatiuni, in vederea unui presinte umilitoriu, si a unui venitoru negru, unu fiu allu Mamei-Patrie, allu Italiei , concepu o nobile si diurna idea „Confederatiunea rasseloru latine.“ Acesta idea fu desvoltata in opulu pro importante tiparitu in Turinu sub titlulu „La Nuova Carta d’Europa,“ si in dîarulu „La Confederazione latina.“ Opulu „Nou’a carta a Europei“ de Enricu Amante, spera se o potu oferi Romaniloru in traductiune, impreuna cu unu altu opu interessante „L’alliance latine“ de Orsini. Dîariulu „Confederatiunea latina“ intra in allu treilea annu allu essistintiei salle. Nice unu jurnalu nu si-a impusu o missiune marsanta, unu latinu nu si-a allessu unu apostolatu mai sublime ca autorele „Nouei carti a Europei“, si ca Redactorele „ Confederatiune latine.“ „Confederatiunea latina“ esse in Macerata (Italia) si costa la anu 4 franci in argintui, sau duci fiorini in bancnote austriace. Confratele Brutu Amante, Directorele diacului in cestiune, concepu una alta idea mare: „fundarea unei bibliotece latino-romane in Roma. Prin urmare tote cartile ce i se voru tramite, voru fi annundiate in jurnalu si depuse in bibliotec’a latino-româna, care va cuprinde tote opurile possibili antice si modere allu toturoru natiuniloru de rass’a latina. Astu „Confederatiunea latina“, câtu si „Bibliotec’a latino-romana“ mi place a speră ca voru fi imbracisiate si sustienute Cu căldură de câtra Romani : Ecca si adress’a dîariului : Al Signore Bruto Amante Italian. Macerata [Marche]. Dîariele romane sunt rogate se publice acestui visu. Confederaţiunea Latina si Biblioteca latino-româna in Roma. ■Scumpe concetatiane ! Te rogu se publici in acreditatulu D.Tale diuariu avisulu ce urmeza. Primesce etc. Craiova, 8. Aprile 1873. . Dr. I. C. Dragescu.