Federatiunea, iunie 1873 (Anul 6, nr. 39-49)
1873-06-01 / nr. 39
Locuinti’a Redactorului si Cancelari’» Redactiunii « in Stat’a tragatoriului (Lövész-utcsa), JVr. 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari aiFederatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literarul, comercialii si economice. dar»si Jouia si Rominec’nie Pretiulu de Prenumeratiune: Pre trei lune.....................3 fi. v. a. Pre siese lune . . . . 5 „ Pre anulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a: prea intregu 30 Fr. = 30 Lei n. » 6 lune 16. „ == 16 „ „ „3 8 ,, = 8 „ „ Pentru Insertiuni: 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrate pentru fiesce care publicat,iu ne separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr. Pest’a, 31/19 Maiu 1873. Camer’a deputatiloru Ungariei după siedinti’a de eriva pausă ca la 8 —10 dîtle, in cari, după serbatorile apuseniloru, Joia venitoria, se voru pertracta in secţiuni proiectele de legi referitorie la proviocialisarea confinteloru militari. Legile aceste sunt de mare importantia pentru acelle parti si ar fi fostu neapperata trebuintia, ca deputaţii romani, după noi fara osebire de partita, dar cellu pucinu cei de partit’a nationale sa se fia adunatu in conferintia spre a se statui asupr’a emendaminteloru ce ar trebui sa se faca spre ameliorarea situatiunii nouiloru cetatiani intrati in vieti’a constitutionale, sau spre inlaturarea unoru relle ce ammenintia interessele loru după intruducerea legiloru celloru none. Daca nu s a facutu iaca, sperkmu ck se va face in septeman’a viitoria, cellu pucinu cu una dî mai nainte de ce s’ar pertracta in secțiuni. — Tote diuamele d’aici se oscupa, firesce fia care d’in punctulu seu de vedere, de aceste legi, asia unele reproba impartîrea territoriale si mai alessu amesesiunile la districtele Timisiu, Carasiu, Torontalu, Baciu, de altmictrea inca prea mari in estensiune si difforme, avendu, ca d. e. Carasiulu lungime forte disproportionata, câtu unele parti d’in celle anessate sunt in depărtare de 18 miile de la capital’a districtului. „P. Naple“ dîce ck d’in punctu de vedere allu bunei si mai inlesniciosei administratiuni guvernulu facea l ne, daca se appuca indata aici la arrondarea, ce nu se mai pote amenâ. Mare addeveru, este iuse cu anevoe a se appuca partialminte de unu lucru atâtu de incurcatu, pre câtu tempu nu s’a stabilitu pre cari principie relativu la arrondare. Tote diuariele sunt de accordu ca legile de provincialisarea confinieloru sunt „confuse,“ ceea ce constata si „P. L o y d“ in Nrulu seu de asta di. „Sunt câtu se pote de confuse, dice, dar cum se pote altmintrea face trecerea de la absolutismu la constitutiu- Dalismu? Nu se potu sterpi de una data institution?, dedări, datine inradecinate in cursu de unu seclu, etc. Asia este, noi d’in parte ne nu ne occupamu asta data neci de lips’a arrondarii, neci de lassarea in vigore, sau mai bine de inarticularea patenteloru imp. ci vomu indegeta numai unele dispusetiuni alle legii, cari, după una cetire fugitiva, ni se păru a fi prejudetiose nouiloru cetatiani constitutionali. Prin treacatu obser.kmu cki granitianii geapati de jugulu militarescu, devenind« cetatiani constitutionali, in schimbu pentru acesta bunetate, perdu o parte însemnata d’in complesrtulu paduriloru, ce mai nainte se afflasse in possessiunea loru, fia ca proprietari, fia ca usufluetnari ai păduriloru. Acum după provincialisare, guvernulu ung. li dîce „eu vi dau tote libertatile constitutionali, dar vi ieau una parte d’in pădurile, cari le-au avutu, trecandu-le in proprietatea erariului.“ Totu asia s’a intemplatu si in Transilvania, unde mare parte d’in munţii asia numiţi revindicati se dedera unoru minati unguri si unoru communitati sassesci, era una parte trecu in proprietatea erariului, de la care apoi, d. e. Nasaudanii, le cumperara prin invoiela împrumutata. Intre dispusetiunile legii, doue mai alessu ni se păru prejudetiose, un’a relativu la parcellarea după sufflete a mosîeloru granitiaresci. Se scie ck acolo essiste communiunea caseloru, și averea nu se poteá parcellá, acum’a vise, după nou’a lege, parcellarea se va poté face nu după familie (capu de familia) ci chiaru după numerulu suffleteloru, adeca, capulu familiei fara prunci, nu va capeta parte mai multa, decâtu pruncii, uuulu câte unulu a unei familie numerose, sau de fet’a maritata si, pote, escontentata, are dreptulu d’a pretinde partea sa d’in mosi’a commune, ceea ce pre de unaarte este injustu, era pre de all’a de ansa la infinite processe interminabili, ceea ce place unguriloru, dar realu mai mare ce va resulta, este demoralisatiunea prin invrasbiri intre membrii acelleiasi familie, — apoi, prin parcellarea infinitesimale a mosîeloru, ajungerea la sapa de lemnu a bietiloru omeni, ceea ce nu pote fi scopulu legislatiunii. — A dou’a dispusetiune rea a legii este lassarea in vigore a legii scolari militaresci, carea nu cunnosce scole confessionali, decâtu numai communali, — inconvenientulu ce va resultâ d’aici este usioru de prevedintu, precum si caus’a pentru ce constitutionalulu guvern« ung. nu purcede aici intru intiellessu constitutionale. — «ici înca, noi romanii, trebue se apperkmu constitute unea facia cu inconstitutional’a purcedere a ministeriului ung. — Cellelalte defecte mai pucinu esentiali le vomu relevă in multi viii, asta data ne marginimu a fi trasau attentiunea deputatiloru rom. asupr’a acéstoru doue puncte, cari ni a prea batutu in ochi. Romaniilin Transilvania si dieta din Buda Pest’a. N’am de cugetu a cercă cu acesta occasiune, in câtu este de indreptatîta pretensiunea de autonomia si nedependintia constitutionale a Mare-Principatului Transsilvania, fatia cu regatulu Ungariei. Acesta cestiune de dereptu publicu s’a tratatu cu de amenuntulu chiaru si in colonele acestui diurnalu, constatandu-se, si aci ca si aiuria, adeverulu, cumck Romanii din Transsilvani’a, basati pre dereptulu istoricu, voiescu autonomi’a si nedependinti’a constitutionale a Transsilvaniei, din simpl’a causa, caci in acestu modu siconsidera essistinti’a natiunale mai garantata si justele aspiratiuni natiunali constitutionali mai assecurate. Nu voiescu nice a scruta de astadata, daca Romanii din Transsilvani’a au purcessu in tote faptele loru publico politice conforma adeverului amintitu mai susu , ca ci in acelu casu, campani’a electorale din annulu trecuta, m’ar sili, a constată babilonic’a confusiune politica a Romaniioru din Transsilvani’a si a face grelle esprobratiuni neresolutiunei unor’a, putienului tactu politicu alu altor’a si negandirei, se nu dîcu confusiunei mentali a pretinsiloru conducători de ai noștri. — Si atare lucru nu-lu aflu asta-di la locu, câci timpurile suntu grelle, „adeverulu doré,“ — prevedu urmările, si unirea tutror’a, in cugete si semtîri, trebue să-i fia scumpa fia cârui romanu. — Constatu inse si fatia cu acestu punctu cumck, ori câtu de reu s’ar fi intiellessu, interpretatu si applicatu asib dîss’a „passivitate“ de una parte, si asib numit’a „activitate“ de alta parte. Romanii din Transsilvani’a in totalitatea loru, neciodata si necaturia n’au dechiaratu, ci voiescu a intră neconditionatu in diet’a din Buda-Pest’a, ci mai multu au dechiaratu si efeptuitu contrariulu, in câtu au potutu, pre langa conducerea avuta. — Ce pre, Romanii din Transsilvania urmandu in acestu punctu asile precum au urmatu, bine au facutu scu ba ? este una întrebare, la care rogu pre fia care romanu cugetatoriu, că insusi să-si die reapunsulu objetivu, frra de a lovi in derept’a sau stang’a, fkra de neciocaire. — Din part mi, pana nu mi se va do vedi contrariulu, sustienu, fatia cu acesta întrebare: ck impregiurkrile nu p e r m i 11 e au Romaniloru din Tran silvaani’a ca sa-si dechiare vointi’a in alta direptiune, si numai essecutarea vointiei n’a fostu essacta, din caus’a conducereî relle. — Dora „errando discernus“ dora pre venitoriu ne vomu tredî mai de timpuriu, si facandu socota mai scrupulosa cu impregiurarile, vomu fi in stare a ne si dechiară -- si essecută vointi’a mai essactu. Acumu voiescu numai să constatu, reu, — Romaim din Transsilvania in totalitatea loru a) voieseu autonomi’a si nedependinti’a constitutionale a patriei loru; b) pan’acuma nu voieseu a intră neconditiunatu in diet’a din Buda-Pest’a, si nu credu să fiu cineva in stare, a-mi dovedi contrariulu. Ei bine, mi permittu acum întrebarea, ck detoriu este fia care romania respectă vointi’a natiunale? ori ck fia care dintre noi — încă si alunei candu ne amu angagiatu a re presentă interessele publice, si asil nu numai ale nostre private — avemu privilegiulu de a arublă după capulu nostru, după cum ni vine mai bine, si a remane pururia „ nationalisti patentaţi ?“ Vreu a crede, ca la acesta intrebare, toti Romanii adeverati voru respunde cu mine : ca fia care dintre noi, mi cu ori mare (cu atâtu mai vîrtosu dar’ aceia, cari au luatu mândatu de la alţii, si inca cari s’au obigatu si in scrissu, si prin urmare au facutu din lucru si cestiune de onore personale), aveam sant’a detorintia morale , de a respectă si urmă cu scumpetate vointi’a natiunale, si nice unuia dintre noi nu-i este permissu, a lucră contr’a vointiei natiunali, fara a incurge peccatulu de dasertoru seu apostata ori crim’a de tradatoriu. Cu deosebire nu este permissu a lucră in direptiune oppusa cu vointi’a natiunale atunci si acolo, unde si candu numai orbulu nu vede, cu a strică, a compromise, multu putienu, da, — era a ajuta si a direge este impossibile. Daca suntemu romani si voimu essistinti’a natiunei romane, fia care dintre noi avemu detorinti’a nedispensabile’ nu numai de a sentî, ci si de a lucră umeru la umbru cu Romanii, caci altmintrea sustienerea este cu nepotintia, — si daca vr’unulu dintre noi este mai intreleptu de câtu toti ceialalti,si nu numai vede, ca Romanii in cutare affacere politica au purcessu reu, au poticnitu si nu mai sciu in catriu sle dbe, ci si scie, care este carlea cea buna, ce ar’ trebui urmata, — loculu acellui intielleptu nu-i este acolo, unde nu suntu si nu vreu a fi Romanii, si prin urmare unde nu-si pote validă intielleptiunea, caci acolo nimene n’are trebuintia de ea; — ci loculu lui naturale este intre ai sbi, si in bine si in rbu. In bine, pentru a se bucură si in rbu pentru a sufferi si statul împreuna spre delaturarea lui. Acolo, intre ai sbi, arete si luminele, si-i vomu gratulă cu totii, daca va afflă firulu Ariadnei, care sa ne scota din labirintulu, in care ne-au infundatu impregiurarile si noi insine, era nu deserteze, nu să separeze de corpulu natiunale si nu alerge după icre verdi, despretiuindu cu usioretate votulu connatiunaliloru sei. Ecea ce voiăm a duce. Fia care romanu staruiesca, in cerculu slu de activitate si după poterile salle, a lucră in accordu cu vointi’a natiunale, si daca cineva nu este in stare a lucră nimica, veda si de treba; era cei ce sentu in sine poterea de a represents interessele commune si iku asupra-si acesta sarcina onorifica, nu faca ironia din acesta sublima chiamare, caci si-voru attrage urma si despre tiulu generale, cu care pre dreptu si trădătorii. Fi-voiu intiellessu scu ba? Vomu vedé ! De astadata inchiaiu, rogandu de timpuriu pre fruntasii romani, cari au chiamarea, tari’a si voi’a de a merge innainte, sa nu uite neci pre unu momentu, ci cu „mintea romanului cea de pre urma“ nu se face politica. Unu congressu natiunale ar fi tare de doritu, Nucine Darce. Ir. 39 764 Domineca, 20 Maiu, 1. Juniu 1873., Anulu alu sieselea MDCCCLXXIII. Scrisori romane. „Grazzetta di Torino“ *) diariu liberale si redactatu cu tactu si cu talentu intr’o correspundintia asa din Bucuresci datata d’in 14 Maiu, sub titlulu „Lettere Romane“ scrie ur- I matoriele : „Din dî in dî me convingu mai multu câtu e de man-fiduci’a ce : aici o au in Italia, in veritoriulu si in missiunea ei de initiativa si civilisatiune. Nu stiu daca acesta încredere va fi asia de mare in Italia pre câtu e la noi ; dar recunnoscu ca încrederea in sine insusi e un’a din primele fortie a unui poporu care aspira la grandeti’a morale si materiale. Pre la noi, in sfer’a politica, nimicu importante. Ministrulu justiţiei Epureanu, omu corruptu si vendutu, si-a datu dimissiunea, dar collegii lui romanu si nu sciu candu se va poté liberă tierr’a de acestu guvernu attentaticu. In sfer’a economica pre care amelioramentu ; asia preste pucinu vomu avé Bano’a de creditu funerariu, o punte Ii *] Redactiunea „Federatiunei“ multiumesce eruditului si liberalului Directore alu „Gazzettei de Turinu“, marchesului Aristide Calani pentru ca sustiene drepturile nostre sacre si inalienabile. Sustienendu „caus’a româna* sustiene caus’a Italiei, caus’a Latinitatei “ La rândulu nostru urâmu mamei patrie, Italiei, prosperare, gloria, grandetia. Vivat Itali’a libera de străini ! vivat Rom’a, mam’a Latinitatei, patri’a dreptului si-a libertatei !