Federatiunea, septembrie 1873 (Anul 6, nr. 62-68)
1873-09-03 / nr. 62
colle pentru porticu, bucataria, magazia si altele flamure, arculu de triumfu decorati’a in genere. 4. In spesele presidiului sunt cuprinse tote acelle, cari nu se tienu de resortulu celom 5 sect., transportulu in genere, pedestalulu de marmura, unu’a di monetele corn. s. m. a. 5. Actele justificative si cuitantiele ca in genere tote actele comit, centr. se affla depuse la societatea acad. „Romania juna“ in Vienna ; eile stau la dispositi’a fiacarui romanu. Cu acestu reportu comitetulu centralu si finesce activitatea sa ca atare, cedendu tete drepturile salle societăţii acad. „Romania juna“ ellu aduce adancu semtita multiamire mameloru si juneloru romane, barbatiioru si juniloru bravi pentru caldura cu carea au imbracisiatu acesta idea si au datu sucursulu loru la realisarea ei, cerendu totu odata scusa pentru unele si altele scăderi. „Amu facutu ce amu potutu.“ Vienn’a in 31. Iuliu st. n. 1873. Ionu Slaviciu m. p. presiedinte. V. Morariu m. p. pent. secretariu. P. Dam cassaru I. Cocinscin controloru. Hipublic’a fiancesa. Combinatiunile si commentariele de tota natur’a, relative la fusiunea orleanista-legitimista, au incetatu pentru unu momentu si au facutu locu unei cestiuni mai ponderose si multu mai seriose. Evacuarea territoriului francesu de truppele germane este fapta implinita. Cinci milliarde franci costa acesta evacuare. Franci’a i-a platitu si neamtiulu cu devis’a „fcru si sânge“ i-a primitu. Cu privire la acesta cestiune dîuariulu „Constitutionei“ scrie: „In 5. Sept. s’au espedatu ultimele 250 millione din summ’a de desdaunare si rescumperare. Astfelu deci amu fi achitati cu invingugatoriulu, remanemu inse creditorii lumei intregi, carea ni-a imprumutatu fabulossa summa de cinci milliarde. Acestu imprumutu este pentru noi una detoria de onore, s pre carea nu o potemu lassa ereditate nepotiloru nostri. Ar fi prea multu, daca noi, pre langs suvenirea apessatoria a peccateloru si nenorociriloru nostre li-amu lassu ca ereditate inca si acesta sarcina pecuniaria atâtu de grea. Dar cu ajioriulu lui Ddieu si a celloru patru alliati, ordenea concordi’a, laborea si economi’a, vomu scapa si de acesta detoria. Ei, dar spre acest’a nu este de ajunsu a sperâ, ci se recere inainte de tote vointia: daca vomu avé vointia, apoi vomu poté dovedi in modulu cellu mai pregnantu, ca proverbiulu „cine si platesce detoriele si amelioredia starea arteriala“ contiene unu mare adeveru. Ce se attinge inse de invingatoriulu ellu inca are d’a regulă una detoria, si inca una detoria carea este mai grea si pote mai urgenta ca a nostra. Este detori’a de sânge a lui Nabotu, a acelui credintiosu, a cărui cerere Ceriu nu nici odata n’a lassatu-o neascultata. Ellu striga acum câtra Ceriu din acea rana, carea cu forti’a a ruptu cea mai buna carne francesa din corpulu Franciei. Imperatulu Wilhelm pote se-si puna sub scutulu lui Ddieu tote victoriele salle, si inca cu cea mai mare pompa besericesca si de resbellu ; ellu pote se dedice Atotu- 2^o ternicului tote trofeele salle, dar vocea sa, intarita prin sunetulu campaneloru si allu trompeteloru, si prin bubuitulu tunuriloru, totu nu va străbate la Ceriu, care este plinu de strigatulu ce necontenitu esse din „ran’a deschissa.“ Dîna de 4 Sept., in care inainte de asta cu trei anni s’a proclamatu Republic’a in Franci’a, s’a serbatu in celle mai insemnate orasie cu multu entusiasmu, pre langa tote că, guvernulu oprisse serbarea. Dînariulu anglesu „Times“ affirma, că ministeriulu francesu, vediendu că restauratiunea monarchiei este impossibile, s’ar fi resolvitu a propune in sessiunea viitoria a adunării nationale, că potestarea lui Mac Mahon se se prelungesca pre cinci auni; era după aceea se essaminedie proiectele constituționali din punctulu de vedere allu sustieijerii si organisarii republicei actuali. — Ni-ar jdace a crede in adeverulu acestei sciri, dar precum se vede ea nu este decâtu una pipaire de pulsu. Republica ispaniola. Patria lui Cervante si Murillo, ai cărei puternici domnitori erau odata aprope se realisedie visul u unei monarchii universale, este asta-disfasciata, lacerata si aprope de ruina totala. Din sute si mii de rane curgu sîraiele de sânge si pana acum nu s’a ivita inca omulu, cai’e se o scape din acesta durerosa situatiune, se-i lege ranele, se opresca sângele si sa-i redee pacea si liniscea atâtu de necessarie pentru recrearea si restaurarea poteriloru salle. Rebeliii insurgenți din sudu inca nu s'au suppusu; banditii cariisti in nordu devastedia si cutreera provinciele, ardu si pustiescu, omora si jafuescu fara frica de ombun si fara temere de Ddieu; la aceste se mai adauge apoi, ca un’a dintre celle mai bogate colonie din Indi’a apusena ammenintia a se rupe de Ispani’a, adeca a prinde armele spre a-si elupta independinti’a. E trista situatiune acest’a pentru una juna republica data preada ambitiuniloru si pofteloru de domnire. Don Carlos operedia cu 23 de mii de banditi in differite provincie, precum Cataloni’a, Gieron’a, Anagoni’a, si guvernulu republicanu nu este in stare sa-i infranga cerbid’a si sb-i taie gustulu d’a mai umbla după tronu si corona. Este inse sperantia, ca ceea ce nu s’a facutu pana acum se va face prin noulu min.-pres, allu republicei prin Castellaru, uniculu barbatu allu Ispaniei, care are si intieleptiunea si voi’a, si resolutiunea si tacturu d’a pune in miscare tete elementele spre a salvâ republic’a, spre a salvâ Ispani’a. Da, Castellaru a ajunsu de nou la guvernu, si erâ si tempulu supremu ca sa apuce ellu frenele guver- I narii spre a pune odata capetu acestei situatiuni anormale in care se se affla biet’a Ispania. Schimbarea ministeriului a provenitu din conflictulu intre idealismulu lui Salmeron si ideele mai practice alle lui Castellar. Salmeron, care dovedieci de anni se lupta pentru stergerea pedepsei de morte, nu se potu impaca cu ideea d’a o introduce era si in armata. Castellar inse care alta data inca a luptatu pentru stergerea pedepsei de morte, asta-di se vede silitu,in interessulu sustienerii Republicei a pleda pentru reintroducerea acestei pedepse, câ ce numai asile se potu delatura dessele deserturi, revolte si insultarileflamureloru.Din câus’aacest’a Salmeron si-a datu demissiunea si majoritatea cortesiloru a alesu apoi pre Castellar de presiedinte allu Republicei; acestu a vuse primisarcina numai după ce se primi cu unanimitate propunerea, după care guvernulu are dreptu a urca, in CMSU de lipsa, contigentulu armatei a organisa militiele, a cumpera 500,000 pusce pentru înarmare, a face unu imprumutu de necessitate de 500 millione numaipentru scopuri de resbellu si a suspinde garantiele constitutionali. Cu aceste conditiuni Castellar primi sacrin’a de presiedinte allu Republicei, alesse pre ministri si candu se presentâ înaintea cortesiloru dimpreună cu ceilalti ministri, fu primim cu applause. Ellu decliarâ apoi câ repnsenta republic’a federativa, dar tienecu osebire la unitatea patriei. Ellu condamna demagogi’a si appeledia la ajutoriulu toturoru liberaliloru în lupt’a contr’a carlistiloru. Spre a avea una armata buna ellu va fi severu intru applicarea disciplinei si a legiloru militari, dar crudelu nu va fi. nitoriulu a fostu forte indispusa la intrarea sa in capitala si, pre langa totu entusiasmulu poporatiunii dinsulu n’a manifestata nici cea mai mica bucuria ca a ajunsu era si in sinulu poporului, care l’a alessu de Domnitoriu si l’a pusu pre trouulu principiloru romani. Acesta indispusetiune a Domnitoriului se attribue impregiurarii, ca tocmai in tempulu intrarii salle in tierra s’au escatu neintieliegeri intre ministrulu-presiedinte Catargiu si intre ceilalti ministri, din care causa dlu Catargiu nici nu ascepta sosirea Domnitoriului in Bucuresci. Acesta impregiurare „Telegrafulu“ o inregistredia astfeliu: Ni se assecura, ca a fostu una certa intre ministrulu de resbellu si primulu ministru din caus’a castreloru si a unora întreprinderi din partea ministeriului de resbellu. Dlu Catargiu n’ar fi voitu sa mai faca nici castre, pentru câ nu sunt bani, nice sa mai dee întreprinderi fara cunoscinti’a Domniei salle ca primu ministru. Fiindu cererea ministrului de resbellu sprijinita de mai multi ministri, dlu Catargiu s’a superatu, si-a luatu paleri’asia parasitu consilîulu de ministri, ammenintiandu, ca va demissiona. Sgomotulu despre schimbarea ministeriului si chiamarea dlui Epureanu cu unii dintre actualii ministri, seaua dlui Cogalniceanu cu D. Grhica, probeza câ n’a essitu fumu, fara sa fi fostu focu. Pana acum nu se scie, câ demissionatu a Dlu Catargiu, seau câ Domnitoriului i-a successu a-i impaca si astfeliu a face pre dlu Catargiu sa se intorca era si la postulu seu. 241 Romani’a. Principele Carolu se affla deja in Bucuresci, unde, precum spunu fotele officiose, a fostu primitu cu mare entusiasmu din partea poporatiunii Capitalei. Pre de alta parte inse press’a i liberala-opositionale ni spune, ca DomItalia. Cellu mai importantii evenimentu la ordenea dîllei este calietorl’a regelui Victoru Emanuilu la espositiunea de Vienn’a si d’aici la Berlinu. Acesta calletorla de care se occupa tota press’a europeana va avea locu inca in decursulu lunei lui Septembre. Cu privire la acestu evenimentu reproducemu aci câteva passagie d’intr’o corespondintia inspirata a foiei italiane „Nazione.“ „Opiniunea publca — dice numit’a foia — si guvernulu din Parisu se affla in mare nelinisce, pentru ca pricepu insemnetatea politica ce pote se aiba calletori’a lui Victoru Emanuilu nu atâtu pentru referintiele actuali alle Republicei, ci mai multu pentru situatiuea nesigura, vaga si nedefiniabila in care Francia se pote affla mane. Se vorbesce, ca dlu Fournier se grabesce a se reintorce la Roma, spre a constată semitemintele mai multu de câtu binevoitorie alle maresialului Mac-Mahon pentru Itali’a. Credu câ guvernulu italianu nu va fi tocmai nemultiumitu cu larm’a ce se face d’incolo de Mont-Cenis ; acesta larma, apoi assecurârile binevotorie alle presiedintelui arreta, cu atâtu ellu, Mac-Mahon, câtu si ducele de Broglie incerca tote se scape de responsabilitatea complicatiuniloru ce s’ar pote nasce, daca Itali’a s’ar semti cum va vetemata....... D’altmintrelea diplomatî’a se inspaimenta de celle ce se potu inca intemplâ in Franci’a, si n’ar dori, ca necunnoscutului se se manifest,idie prin vre o conflagratiune turbata:“ VARISET ATI. fi (N eorologu.) Petro nell’a M og a, nasc. S z e b o p iammncia in numele seu si allu prunciloru : Egeniu, Petronella Ottili’a si Irin’a; allu fratiloru repausatului: loanu, Iosifu si Vasilie, si altu mai multoru rudenie si altu nenumeratiloru amici, cu anima intristata mortea neuitatului socru, respective iubitu parente si frate, a Vice-presidentelui Taberei Reg. din Tregului-Muresiului Demetriu Hogii, care in 7. Septemvre după amedia-di la 7 ore, după una boia indelungata, in etate de 61 anni, si 32 anni de fericita casatoria s’au mutatu la vieti’a eterna. In repausatulu in Domnulu gelimu unu parente cu anima curata, unu neobositu imploratu, unu amicu nobilu semtîtoriu pentru de apropele seu, si facatoriu de bene allu miseriloru. Remasîitele pamentesci alle fericitului repaustu s’au transportatu spre odihna eterna in 9 al. c. după amedia di la 5 ore, (seversîndu-se ritualulu gr. cath. allu mormentarei) la bunulu seu in Secalulu de câmpia. Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata ! fi (Necrologu.) Cu anima infranta si plina de dorere aducu la comoseintia, cumca zelosulu preotu Mihailu Demeteru, paroculu Camardianei, — Com. Satu-mare, dieces’a Chierlei — si assesore la scaunulu consistoriale, totu-odata membru la comitetulu centr. com. fiendu in etatea cea mai frumosa a barcatiei, adeca in etate de 46 anni si dede suffletulu in manile creatorelui, in 26 Aug. a. c. după una bolire de 6 ore in colera, lassandu după sine in doliu profundu 4 orfani necrescuti: Augustinu, Rosa, Eugeniu si Michailu, si mai multi consângeni Repausatulu a fostu intru adeveru mulu dintre cei mai devotaţi preoti, caci nu a luatu in consideratiune neci cea mai mare intrevenire ce mar’ fi pututu impiedeca intru împlinirea officiului seu sacerdotîale, ostenindu-se de si nopte, in tempu favoritoriu si nefavoritoriu pentru păstorirea turmei salle cuventatorie, a fostu romanu adeveratu cu semitemintele celle mai fierbinţi romanesci naţionali, — dar’ totu-odata si părinte prea iubitoriu de fiii sei. — Abnegatiunea intru păstorirea turmei salle l’a dusu in mormentu, ingropandu morţii cercetandu pre cei bolnavi, dandu-le instrucţiune si medicine in midiloculu epidemiei dominante si in parochi’a sa. Astrucarea ossaminteloru lui s’a templatu in 28 Aug. a. c. functionandu 8 preoţi in frunte cu Protopopulu tractuale, fiendu de facta inca unu professoriu de teologi’a si doi clerici, una inteligintia frumosa d’in giuru si toti credintiosii sei. Dauna pentru beserica si natiune si mai vertosu pentru orfanii remasi de densulu. — Fia-i tierin’a usiora si memori’a in eterna binecuventata Tiorr’a Oasiului, 5 Sept. 1873. — Unulu d’intre condolenti. Gimnasiulu romanu din Brasiovu. In dîilele acesta primirâmu „Programm’a XII. a gimnasiului mare publicu romanu de religiunea ort. resaritena si a scolei commerciale, reale si normale, împreunate cu acestua, pre anulu scol. 1872/3, publicata de Dr. I. Gl. Mesiota, directoru si professoru.“ Cuprinsulu acestei programe constă din unu tratatu allu directorelui despre scolele reale in paralela cu gimnnasiele, si din differite sciri scolastice. Intre scirile scolastece afflamu, cu numerulu scolariloru immatriculati la scolele centrali romane gr. or. din Brasiovu este amatoriulu : La gimnasiu 206, la scola comerciala 18, la scol’a reala 57, la scol’a normala 360, in celle trei classe normale de fetitie 139 , preste totu 780. — Comparandu-se numerulu scolariloru din anulu acestua cu numerulu scol. din an. 1870/1 in summa de 625, resulta o crescere de 155 de scolari. Mediulocele de invetiamentu inca s’au sporitu in cesti duoi ani scol. din urma cu mai multe bucăţi, cu osebire donatuni generose. Assemene s’a sporitu si fondulu scoleloru cu 300 fl. testati din partea repausatului monachu Garasimu Christea Maturisanti innulu acestua au fostu cinci, intre cari trei deplinu maturi, era duci numai maturi.Pote ca, bietii de ei, sa voiu fi râbscitu vre odata contr’a părintelui catichetu si asie, perdiendu grati’a au perdutu si votulu sa n t î e i salie. Daca va fi asie, apoi nu li remane decâtu consolatiunea, ca parinteie inca a potutu se fia odata numai maturu, si totusi asta-di este pre deplinu maturu, câ ce scie istoria besericesca de rostu din dosea in dosea, apoi in unguria nu-lu întrece nici unu unguru, scrie gyermek si cetesce dzsermek, atya kacsa, mai remane se scrie récze si se cetesca kacsa si-apoi ar fi chiaru Speck=Boflisch.) Abstragindu de la acestu intermezzo din par,înțese, nu potemu sé nu ascundemu bucuriia candu vedemu, cu scolele romane din Brasiovu inflorescu , numerilu scolariloru cresce din annu in annu, cu tote câ domnii unguri li-au detrassu succursulu ce detorescu a li da. Annulu scol. viitoriu se începe dl 1/13 Septembre a. c. (A patria anniversaria secularia) a intruducerii tipografiei in Ungari’a s’a serbatu in Bud’a-Pest’a in 7 si 8. c. cu mare entusiasmu. Serbarea a avutu locu in localitățile stabilimentului de dare la semini.