Federatiunea, septembrie 1873 (Anul 6, nr. 62-68)

1873-09-03 / nr. 62

colle pentru porticu, bucataria, magazia si altele flamure, arculu de triumfu decorati’a in genere. 4. In spesele presidiului sunt cuprinse tote acelle, cari nu se tienu de resortulu ce­lom 5 sect., transportulu in genere, pedesta­­lulu de marmura, unu’a di monetele corn. s. m. a. 5. Actele justificative si cuitantiele ca in genere tote actele comit, centr. se affla depuse la societatea acad. „Romania juna“ in Vienn­a ; eile stau la dispositi’a fia­carui romanu. Cu acestu reportu comitetulu centralu si finesce activitatea sa ca atare, cedendu tete drepturile salle societăţii acad. „Roma­nia juna“ ellu aduce adancu semtita mul­­tiamire mameloru si juneloru romane, barba­­tiioru si juniloru bravi pentru caldur­a cu ca­­rea au imbracisiatu acesta idea si au datu sucursulu loru la realisarea ei, cerendu totu odata scusa pentru unele si altele scăderi. „Amu facutu ce amu potutu.“ Vienn’a in 31. Iuliu st. n. 1873. Ionu Slaviciu m. p. presiedinte. V. Morariu m. p. pent. secretar­iu. P. Dam cassaru I. Cocinscin controloru. Hipublic’a fi­­ancesa. Combina­­tiunile si commentariele de tota natur’a, relative la fusiunea orleanista-legitimista, au incetatu pentru unu momentu si au facutu locu unei cestiuni mai ponderose si multu mai seriose. Evacuarea territo­­riului francesu de truppele germane este fapta implinita. Cinci milliarde franci costa acesta evacuare. Franci’a i-a pla­­titu si neamtiulu cu devis’a „fcru si sân­ge“ i-a primi­tu. Cu privire la acesta cestiune dîua­­riulu „Constitutionei“ scrie: „In 5. Sept. s’au espedatu ultimele 250 millione din summ’a de desdaunare si rescumperare. Astfelu deci amu fi achitati cu invingu­­gatoriulu, remanemu inse creditorii lu­­mei intregi, carea ni-a imprumutatu fa­­bulossa summa de cinci milliarde. Ace­stu imprumutu este pentru noi una de­toria de onore, s pre carea nu o potemu lassa ereditate nepotiloru nostri. Ar fi prea multu, daca noi, pre langs suvenirea apessatoria a peccateloru si nenorociriloru nostre li-amu lassu ca ereditate inca si acesta sarcina pecunia­­ria atâtu de grea. Dar cu aji­oriulu lui Ddieu si a celloru patru alliati, ordenea concordi’a, laborea si economi’a, vomu scapa si de acesta detoria. Ei, dar spre acest’a nu este de ajunsu a sperâ, ci se recere inainte de tote vointia: daca vomu avé vointia, apoi vomu poté dovedi in m­odulu cellu mai pregnantu, ca prover­­biulu „cine si­ platesce detoriele si­ ame­­lioredia starea ar­teriala“ contiene unu mare adeveru. Ce se attinge inse de invingatoriulu ellu inca are d’a regulă una det­ori­a, si inca una detoria carea este mai grea si pote mai urgenta ca a nostra. Este de­­tori’a de sânge a lui Nabotu, a acel­ui credin­tiosu, a cărui cerere Ceriu nu nici odata n’a lassatu-o neascultata. Ellu striga acum câtra Ceriu din acea rana, carea cu forti’a a ruptu cea mai buna carne francesa din corpulu Franciei. Imperatulu Wilhelm pote se-si puna sub scutulu lui Ddieu tote victoriele salle, si inca cu cea mai mare pompa besericesca si de resbellu ; ell­u pote se dedice Atotu- 2^o tern­icului tote trofeele salle, dar vocea sa, intarita prin sunetulu campaneloru si allu trompeteloru, si prin bubuitulu tunuriloru, totu nu va străbate la Ceriu, care este plinu de strigatulu ce necon­­tenitu esse din „ran’a desch­issa.“ Dîn­a de 4 Sept., in care inainte de ast­a cu trei anni s’a proclamatu Re­­public’a in Franci’a, s’a serbatu in celle mai insemnate orasie cu multu entusias­­mu, pre langa tote că, guvernulu oprisse serbarea. Dînariulu anglesu „Times“ affirma, că ministeriulu francesu, vediendu că restauratiunea monarchiei este impossi­­bile, s’ar fi resolvitu a propune in ses­­siunea viitoria a adunării nationale, că potestarea lui Mac Mahon se se prelun­gesca pre cinci auni; era după aceea se essaminedie proiectele constituționali din punctulu de vedere allu sustieijerii si organisarii republicei actuali. — Ni-ar jdace a crede in adeverulu acestei sciri, dar precum se vede ea nu este decâtu una pipaire de pulsu. Republic­a ispaniola. Patri­a lui Cervante si Murillo, ai cărei puternici domnitori erau odata aprope se reali­­sedie visul u unei monarchii universale, este asta-di­sfasciata, lacerata si aprope de ruina totala. Din sute si mii de rane curgu sîraiele de sânge si pana acum nu s’a ivita inca omulu, cai’e se o scape din acesta durerosa situatiune, se-i lege ra­­nele, se opresca sângele si sa-i redee pa­cea si liniscea atâtu de necessarie pen­tru recrearea si restaurarea poteriloru salle. Rebeliii insurgenți din sudu inca nu s'au suppusu; banditii cari­isti in nordu devastedia si cutreera provinciele, ardu si pustiescu, omora si jafuescu fara frica de ombun si fara temere de Ddieu; la aceste se mai adauge apoi, ca un’a­ dintre celle mai bogate colonie din Indi’a apu­­sena ammenintia a se rupe de Ispani’a, adeca a prinde armele spre a-si elupta independinti’a. E trista situatiune acest’a pentru una juna republica data preada ambitiuniloru si pofteloru de domnire. Don Carlos operedia cu 23 de mii de banditi in differite provincie, precum Cataloni’a, Gieron’a, An­agoni’a, si gu­­vernulu republicanu nu este in stare sa-i infranga cerbid­’a si sb-i taie gustulu d’a mai umbla după tronu si corona. Este inse sperantia, ca ceea ce nu s’a facutu pana acum se va face prin noulu min.-pres, allu republicei prin Castellaru, uniculu barbatu allu Ispaniei, care are si intieleptiunea si voi’a, si resolutiunea si tacturu d’a pune in miscare tete ele­mentele spre a salvâ republic’a, spre a salvâ Ispani’a. Da, Castellaru a ajunsu de nou la guvernu, si erâ si tempulu su­­­premu ca sa apuce ellu frenele guver- I narii spre a pune odata capetu acestei situatiuni anormale in care se se affla biet’a Ispania. Schimbarea ministeriului a provenitu din conflictulu intre idealismulu lui Sal­­meron si ideele mai practice alle lui Ca­­stellar. Salmeron, care dove­dieci de anni se lupta pentru stergerea pedepsei de morte, nu se potu­ impaca cu ideea d’a o introduce era­ si in armata. Castellar inse care alta­ data inca a luptatu pentru ster­gerea pedepsei de morte, asta-di se vede sili­tu,in interessulu su­stienerii Republicei a pleda pentru reintroducerea acestei pedepse, câ­ ce numai asile se potu dela­­tura dessele deserturi, revolte si insulta­­rileflamureloru.Din câus’aacest’a Salme­ron si-a datu demissiunea si majoritatea cortesiloru a alesu apoi pre Castellar de presiedinte allu Republicei; acestu a vuse prim­isarcina numai după ce se primi cu unanimitate propunerea, după care guvernulu are dreptu a urca, in­­ CMSU de lipsa, contigentulu armatei a organisa militiele, a cumpera 500,000 pusce pentru înarmare, a face unu im­­prumutu de necessitate de 500 millione numai­­pentru scopuri de resbellu si a suspinde garantiele constitutionali. Cu aceste conditiuni Castellar primi sacrin’a de presiedinte allu Republicei, alesse pre ministri si candu se presentâ înaintea cortesiloru dimpreună cu cei­lalti mini­stri, fu primim cu applause. Ellu de­­cliarâ apoi câ repnsenta republic’a fe­derativa, dar tienecu osebire la unitatea patriei. Ellu condamna demagogi’a si appeledia la ajutoriulu toturoru libera­­liloru în lupt’a contr’a carlistiloru. Spre a avea una armata buna ellu va fi severu intru applicarea disciplinei si a legiloru militari, dar crudelu nu va fi. nitoriulu a fostu forte indispusa la intra­rea sa in capitala si, pre langa totu en­­tusiasmulu poporatiunii dinsulu n’a ma­nifestata nici cea mai mica bucuria ca a ajunsu era­ si in sinulu poporului, care l’a alessu de Domnitoriu si l’a pusu pre trouulu principiloru romani. Acesta in­­dispusetiune a Domnitoriului se attribue impregiurarii, ca tocmai in tempulu in­­trarii salle in tierra s’au escatu neintiel­­iegeri intre ministrulu-presiedinte Ca­­targiu si intre cei­lalti ministri, din care causa dlu Catargiu nici nu ascepta sosi­rea Domnitoriului in Bucuresci. Acesta impregiurare „Telegrafulu“ o inregistre­­dia astfeliu: Ni se assecura, ca a fostu una certa intre ministrulu de resbellu si primulu ministru din caus’a castreloru si a unora întreprinderi din partea mi­nisteriului de resbellu. Dlu Catargiu n’ar fi voitu sa mai faca nici castre, pen­tru câ nu sunt bani, nice sa mai dee în­treprinderi fara cunoscinti’a Domniei salle ca primu ministru. Fiindu cererea ministrului de resbellu sprijinita de mai multi ministri, dlu Catargiu s’a superatu, si-a luatu paleri’asia parasitu consilîulu de ministri, ammenintiandu, ca va de­­missiona. Sgomotulu despre schimbarea ministeriului si chiamarea dlui Epureanu cu unii dintre actualii ministri, seau­a dl­ui Cogalniceanu cu D. Grhica, probeza câ n’a essitu fumu, fara sa fi fostu focu. Pana acum nu se scie, câ demissio­­natu­ a Dlu Catargiu, seau câ Domnito­riului i-a successu a-i impaca si astfeliu a face pre dlu Catargiu sa se intorca era­ si la postulu seu. 241 Rom­ani’a. Principele Carolu se affla deja in Bucuresci, unde, precum spunu fotele officiose, a fostu primitu cu mare entusiasmu din partea poporatiunii Capitalei. Pre de alta parte inse press’a i liberala-opositionale ni spune, ca Dom­Itali­a. Cellu mai importantii eve­­nimentu la ordenea dîllei este calieto­­rl’a regelui Victoru Emanuilu la espo­­sitiunea de Vienn’a si d’aici la Berlinu. Acesta calletorla de care se occupa tota press’a europeana va avea locu inca in decursulu lunei lui Septembre. Cu pri­vire la acestu evenimentu reproducemu aci câte­va passagie d’intr’o corespon­­dintia inspirata a foiei italiane „Na­­zione.“ „Opiniunea publca — dice numit’a foia — si guvernulu din Parisu se affla in mare nelinisce, pentru ca pricepu insemnetatea politica ce pote se aiba calletori’a lui Vic­toru Emanuilu nu atâtu pentru referintiele actuali alle Republicei, ci mai multu pen­tru situatiuea nesigura, vaga si nedefini­­abila in care Francia se pote affla mane. Se vorbesce, ca dlu Fournier se grabesce a se reintorce la Rom­a, spre a constată semitemintele mai multu de câtu binevoi­­torie alle maresialului Mac-Mahon pentru Itali’a. Credu câ guvernulu italianu nu va fi tocmai nemultiumitu cu larm’a ce se face d’incolo de Mont-Cenis ; acesta larma, apoi assecurârile binevotorie alle presiedintelui arreta, cu atâtu ellu, Mac-Mahon, câtu si ducele de Broglie incerca tote se scape de responsa­­bilitatea complicatiuniloru ce s’ar pote nasce, daca Itali’a s’ar semti cum­ va vetemata....... D’altmintrelea diplomatî’a se inspai­menta de celle ce se potu inca intemplâ in Fran­ci’a, si n’ar dori, ca necunnoscutulu­i se se manifest,idie prin vre o conflagratiune tur­bata:“ V­ARISET ATI. fi (N eorologu.) Petro ne­ll’a M o­­g a, nasc. S z e b o p iammncia in numele seu si allu prunciloru : Egeniu, Petronella Ottili’a si Irin’a; allu fratiloru repausatului: loanu, Iosifu si Vasilie, si altu mai multoru rudenie si altu nenumeratiloru amici, cu anima intris­­tata mortea neuitatului socru, respective iu­­bitu parente si frate, a Vice-presidentelui Taberei Reg. din Tregului-Muresiului De­­m­etriu Hogii, care in 7. Septemvre după amedia-di la 7 ore, după una boia indelun­­gata, in etate de 61 anni, si 32 anni de fe­ricita casatoria s’au mutatu la vieti’a eterna. In repausatulu in Domnulu gelimu unu pa­­rente cu anima curata, unu neobositu im­­ploratu, unu amicu nobilu semtîtoriu pentru de apropele seu, si facatoriu de bene allu miseriloru. Remasîitele pamentesci alle feri­citului repaustu s’au transportatu spre odihna eterna in 9 al. c. după amedia­ di la 5 ore, (seversîndu-se ritualulu gr. cath. allu mor­­mentarei) la bunulu seu in Secalulu de câm­pia. Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecu­­ventata ! fi (Necr­ol­og­u.) Cu anima infranta si plina de dorere aducu la com­oseintia, cumca zelosulu preotu Mihailu Demeteru, pa­­roculu Camardianei, — Com. Satu-mare, dieces’a Chierlei — si assesore la scaunulu consistoriale, totu-odata membru la comite­tulu centr. com­. fiendu in etatea cea mai frumosa a barcatiei, adeca in etate de 46 anni si­ dede suffletulu in manile creatorelui, in 26 Aug. a. c. după una bolire de 6 ore in colera, lassandu după sine in doliu pro­­fundu 4 orfani necrescuti: Augustinu, Rosa, Eugeni­u si Michailu, si mai multi consângeni Repausatulu a fostu intru adeveru m­ulu dintre cei mai devotaţi preoti, ca­ci nu a luatu in consideratiune neci cea mai mare intrevenire ce mar’ fi pututu impiedeca intru împlinirea officiului seu sacerdotîale, ostenin­­du-se de si nopte, in tempu favoritoriu si nefavo­ritoriu pentru păstorirea turmei salle cuven­­tatorie, a fostu romanu adeveratu cu semite­mintele celle mai fierbinţi romanesci naţionali,­­ — dar’ totu-odata si părinte prea iubitoriu de fiii sei. — Abnegatiunea intru păstorirea turmei salle l’a dusu in mormentu, ingropandu morţii cercetandu pre cei bolnavi, dandu-le instrucţiune si medicine in midiloculu epi­demiei dominante si in parochi’a sa. Astrucarea ossaminteloru lui s’a tem­­­platu in 28 Aug. a. c. functionandu 8 preoţi in frunte cu Protopopulu tractuale, fiendu de facta inca unu professoriu de teologi’a si doi clerici, una inteligintia frumosa d’in giuru si toti credintiosii sei. Dauna pentru beserica si natiune si mai vertosu pentru orfanii rem­asi de densulu. — Fia-i tierin’a usiora si memori’a in eterna binecuventata Tiorr’a Oasiului, 5 Sept. 1873. — Unulu d’intre condolenti. Gimnasiulu romanu din Bra­­s­i­o­v­u.­ In dîilele acesta primirâmu „P­r­o­­g­r­a­m­m’a XII. a gimnasiului mare publicu romanu de religiunea ort. resaritena si a scolei commerciale, reale si normale, împre­unate cu acestu­a, pre an­ulu scol. 1872/3, publicata de Dr. I. Gl. M­e­s­i­o­t­a, directoru si professoru.“ Cuprinsulu acestei programe constă din unu tratatu allu directorelui de­spre scolele reale in paralela cu gimnnasiele, si din differite sciri scolastice. Intre scirile scolastece afflamu, cu numerulu scolariloru immatriculati la scolele centrali romane gr. or. din Brasiovu este amatoriulu : La gim­­nasiu 206, la scola comerciala 18, la scol’a reala 57, la scol’a normala 360, in celle trei classe normale de fetitie 139 , preste totu 780. — Comparandu-se numerulu scolariloru din anulu acestua cu numerulu scol. din an. 1870/1 in summa de 625, resulta o crescere de 155 de scolari. Mediulocele de invetiamentu inca s’au sporitu in cesti duoi ani scol. din urma cu mai multe bucăţi, cu osebire do­nat­uni generose. Assemene s’a sporitu si fondulu scoleloru cu 300 fl. testati din par­tea repausatului monachu Garasimu Christea Maturisanti innulu acestu­a au fostu cinci, intre cari trei deplinu maturi, era duci numai maturi.­­Pote ca, bietii de ei, sa voi­u fi râbscitu vre­ odata contr’a părintelui catichetu si asie, perdiendu grati’a au per­­dutu si votulu s­a n t î e i salie. Daca va fi asie, apoi nu li remane decâtu con­­solatiunea, ca parinteie inca a potutu se fia odata numai maturu, si totu­si asta-di este pre deplinu maturu, câ­ ce scie istoria besericesca de rostu din dosea in dosea, apoi in unguria nu­-lu întrece nici unu unguru, scrie gyermek si cetesce dzsermek, atya k­acsa, mai remane se scrie récze si se cetesca kacsa si-apoi ar fi ch­iaru S­p­e­ck=Boflisch.) Abstragindu de la acestu intermezzo din par,înțese, nu potemu sé nu ascundemu bu­­curiia candu vedemu, cu scolele romane din Brasiovu inflorescu , num­erilu scolariloru cresce din annu in annu, cu tote câ domnii unguri li-au detrassu succursulu ce detorescu a li da. Annulu scol. viitoriu se începe d­l 1/13 Septembre a. c. (A patria anni­versaria secula­ri­a) a intruducerii tipografiei in Ungari’a s’a serbatu in Bud’a-Pest’a in 7 si 8­­. c. cu mare entusiasmu. Serbarea a avutu locu in localitățile stabilimentului de dare la semini.

Next