Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-13 / nr. 4
binevenita. — Precum vedemu, unoru a har place a crede, că, numai orb’a intemplare a facutu pre generalulu Traianu Do da deputatu in camer’a Ungariei, chiaru intr’unultempu, candu nemultiumirea si amaritiunea poporeloru de sub egemoni’a unguresca este aprope a se manifestă prin fapte; alţii era dîcu, că, alegerea cu acclamatiune de la Caransabisiu este d’a se multiumi numai unei amagiri, la carea ei n’au fostu pregătiţi, pentru că, nu li-a potutu trece prin minte, ca tactic’a militare se fia applicable si practicabile si pre terrenulu politicu. Atâtu celle intemplate inainte de alegere, câtu si mai vertosu resultatulu splendidu si imbucuratoriu ne dispensedia d’a dovedi aiurarea omeniloru, cari si iau acum refugiulu la assemeni espectoratiuni netemeinice. Solidaritatea esemplara si entusiasmulu poporului pre ei i genedia si neliniscesce, si pentru aceea nu voru se appretiuesca după meritu si adeveru actulu momentosu si se dee tributulu cuvenita acellui barbatu, care in prim’a linia s’a facutu demnu de încrederea unei provincie, a unui coltiu de tierra, si prin acest’a demnu de increderea tuturoru Romaniloru. Inse ceea ce loru li causedia superare, noue ni face cea mai mare bucuria. Limb’a loru tradedia inversiunarea si reutatea loru, asia nice noi nu ne vomu sfii a da espressiune bucuriei nostre. Constatamu deci cu plăcere si viua satisfactiune, ca in sinlu camerei deputatiloru Ungariei occupa asta di locu si unu generalu, si acestu generalu este romanu adeveratu, fiiu credintiosu allu natiunii romane, alessu deputatu cu acclamatiune din partea a 6000 de cetatieni, cari acum pentru prim’a data si essercitara sublimulu dreptu d’a-si alege si tramitte representante in corpulu legiuitoriu. Aceste grave consideratiuni, cari stau in cea mai strinsa legătură cu resultatulu alegerii de la Caransabisiu, făcu domniloru unguri si creatureloru loru de alta limba, mare durere de capu , ei semtu si vedu, inse lie rusîne se spună pre facia, ca alegerea de deputatu in comitatulu Severinului este una grea lovitura pentru ei, este unu semnu, care nu li prevestesce bine pentru venitoriu. Pentru aceea poternicii domni, daca ar fi avutu destulla potere, d’intru inceputu s’ar fi incercatu a impedeca alegerea generalului Doda; inse ei, după ce au pipaitu pulsulu prin addictii loru, au vediutu si s’au convinsu, cu nice cu fondulu de dispositiune, nice cu intimidări si ammenintiari, si cu atâtu mai putinu cu promissiuni desierte, nu voru fi in stare a sta la lupta cu barbatulu poporului. Astfelu standu lucrulu ei au afflatu de bine a se da după peru si a simula cea mai mare incredere catra candidatulu poporului romanu. Precandu unii taceau ca piticulu, altii bucinau pre tote tonurile, ca generalulu Doda este candidatulu partitei guvernului, de-orace in adunarea de la 8 Decemvre a. tr. dinsulu a dechiaratu, câ recunnosce pactulu dualisticu, câ recunnosce limb’a magiara de limba diplomatica a tierrei, era cu privire la nationalitati nu doresce, decâtu ca eile se-si pota cresce pruncii in limb’a materna a loru. Simularea acest’a s’a continuatu cu multa persistintia si abnegatiune pana după proclamarea dlui generalu de deputatu, candu apoi pigmeii nemernici, arruncandu josu masc’a ce li accoperid perplesitatea, începură a striga in gur’a mare „amagire, tradare !“ Ca se nu intru mai adancu in detaiuri, voiu se mentione diu pre scurtu numai atâta, ca de la alegere incoce foiele unguresci de tota colorea nu mai înceta a publică corespondintie si interpellatiuni, prin cari nisce magiaroni interessati provoca pre d. generalu, ca se-si dee sama de attitudinea ce a luatu in tempulu din urma. Ei pretindu intre altele, ca programm’a ce d. generalu a publicatu-o in preser’a alegerii, n’ar fi identica cu credeulu Dsalle politicu, desfasiuratu in adunarea de la 8 Dec. an. tr., ci ea ar contiené, cu privire la cestiunea de nationalitate, nisce puncte si premisse, cari stau in cea mai flagranta contradictiune cu assecurarile date atunci de d. generalu, pre a caroru base dinsii l’au proclamatu de candidatu allu loru. Deci, pre langa aceea ca acesti domni fanfaroni nu voru se recunnosca programm’a dlui generalu de autentica si genuina, ei mai au inca si cutedianui’a d’a provocd acum după alegere pre deputatulu poporului romanu Traianu Doda, ca se se justifice, se dechiare ca nu voiesce intru tote si pentru toti egal’a indreptatîre si libertatea deplina. Ei appeledia la caracterulu seu de cavaleru, la pusetiunea sa, si Insista cu impernentia a-lu face sa se lepede de sentiemintele salle romanesci, se renunde a intră in lupta pentru sant’a causa a poporului romanu, pentru interes sele Românismului. Fia inse siguri domnii egemenisti si toti proselitii loru, ca mai currendu se voru lepedă oi de idolulu caruia se inchina astadi, decâtu d. generalu Doda de drapelulu Românismului. Puna-si mai bine poft’a in cuniu si nu se mai faca de risu, caci — precum bine sciu ei, — nu cu pigmei si mameluci au de lucru, ci cu unu barbatu de caracteru si vertute, de anima si sentiu, care luptandu pentru drepturile si interessele unui poporu impilatu, lupta pentru dreptu si dreptate, lupta pentru adeveru. Firmi in convictiunea, ca d. generalu, si pre venitoriu ca si pana aci, nu se va lassa a fi condussu decâtu de intrelleptiunea si anima D-salle, lu felicitâmu si salutâmu cu bucuria in sirurile intrepiditoru luptători ai poporului romanu. Graminiu. Boemi’a a produs su : mesure austr. scoli tu Grâu. 5,656,000 6 fi = 33.936,000 Secara 14 millione 4 fi = 56.000,000 Ordiu 8 „ 3 fi 50 = 28.000,000 Ovesui 13 „ 1 fi 50 == 19.500,000 Cucurudiu 9000 m. a. 3 fi 50 = 31.000 Cartofi 16 millione 1 fi 50 = 24.000,000 Rapitia 600,000 m. a, 6 fi — 3.600.000 Legume (fasole bobu) 1 mill. 8 fi = 8.000,000 Meiu, hirisca 1.414,000 mesure 2 fi 50 = 3.535,000 Lucerna, fina 15 m. c. 2 fi = 30.000,000 „ sementia 50,000 centenare 30 fi = 1.500,000 Sfecle de zacharu 5 m.— fl 60 = 3.500,000 Hemeiu 44,979 cent. 92 fi = 4.138,068 Iinu si camnepa in pretiu de 9.578,500 Pomaritulu adduce unu venitu insemnatu, câci Bohemba are preste 18 mii. pomi, insa fiindcă nu e specificatu, câți d’intre acești pomi suntu pre locurile aratorie, neco câ vomu arrunca pretiu. Summ’a productiunei fl 225.918.568 323 Camer’a deputatilorn Ungariei. Siedintia de la 22 Januariu 1874. — După verificarea processului verbalu din sied, precedenta, presiedintele annuncia mai multe petitiuni din partea municipieloru, cari d’impreuna cu celle presentate de mai multi deputati se trecu la commiss. de petit. — Deput. croatu D e r en e i e i u si presenta literele credentionale, cari assemene se transmittu la commiss. verif, permanenta. Ludovicu Csernătony adressedia ministrului presiedinte urmatorea interpellatiune : In 11 Jan. s’a implinitu deja annulu de candu totu d-sa a intrebatu pre guvernu, ca are de cugetu a presentă unu proiectu de lege despre modificarea legii elect, din 1848 (art. V.) in unu tempu accomodatu, candu crede ca camer’a va poté fi in stare sélu ice in matura considaratiune si in discussiune meritoria. Oratorele face attentu pre guvernu, ca in tempulu cellu mai d’aprope pote se aiba locu una noua alegere pentru dieta, si ar fi forte reu si tristu, daca si aceea s'ar essecută totu pre basea legii vechie. Legea din 48 a proclamatu marile principi de urmatu, inse detaiurile pentru prasse nu le-a potutu elaboră; deci guvernulu se despuna a se face cellu pueinu listele elect, permanente si se iee dispusetiuni contr’a mituiriloru, a volnicieloru si cu privire la incompatibilitate. Ministr. presied. S ză va respunde, ca evenimentele intrevenite au cam delaturatu acestu obiectu de la ordenea dîtiei, inse proiectulu in acest’a privintia e gat’a si câtu mai currendu se va si presentă camerei. Inse candu va poté fi camer’a in stare sélu iee in desbatere, acest’a nimene nu o pote spune. Csernătony observa, câ de presente camer’a nu se occupa cu situatiunea financiaria, si daca guvernulu va decbiară, câ doresce se vedia proiectulu de lege elect, câtu mai currendu deliberatu, camer’a lu va deliberă. — Camer’a iea actu despre respunsulu ministrului. Vincentiu Babesiu: Am se adressediu ministrului affaceriloru interne una interpellatiune referitoriu la alegerea din Panciova. Si acesta interpellatiune a mea este numai una întregire, unu supplimentu la interpellatiunea ce s’a adressatu dlui ministru in sied, de la 17 i. c., precum si la respunsulu datu de dl. conte, acum ministru respunsabilu. — In respunsulu seu d. ministru a incarcatu partit’a nationala din Panciova cu totu feliulu de acuse. Ellu a insuratu motive si date, pre cari eu cellu pueinu nu le-asiu fi amintitu, pentru ca le tienu absurde. Intre altele d. ministru a dîssu, câ unulu seau mai multi deputati au cailetoritu prin acellu cercu, si câ unulu d’intre ei s’a presentatu poporului ca emissariu allu imperatului, crediendu câ pre acesta caile va câștigă pre alegatori pentru cuad.datulu nat. — D. ministru n’a numitu mai d’aprope pre acellu deputatu, (strigăte : Dar pentru ce, cânci lu cunnoscemu noi prea bine !) inse foiele guvernamentali l’au numitu , si după eile neinsemnat’a mea persona ar fi fostu acellu deputatu. — Acum’a sciu eu, ceea ce pana acum n’am sciutu, câ pentru ce am fostu incongiuratu de potere armata indata ce am intratu in numitulu cercu. (Strigăte: A fostu tare correctu si la locu !) Pote ca după Dv. una assemene procedura a fostu la locu, cu inse nu voiu se affirmu contrariulu, ci dîcu numai „hodie mihi, cras tibi! — Chiaru si numai a presuppune, cu poporulu, indate ce cineva i se presentă ca emissariu imperatescu, si uita indata de guvernulu seu, care domnesce desiepte anii si dispune de tota pofirea, — chiaru si numai a presuppune asia ceva, însemna a da guvernului attestatu de paupertate. (Applause in stang’a estrema!) De altmintrelea totu istori’a cu emiss. imp. este inventiune insipida. Guvernulu a voitu eu totu pretiulu sési faca partida, si spre acestu scopu s’a folositu de mediuloce si neertate, si degradatorie. Ellu a impusu autoritatiloru se faca servicie de cortesi, si totu spre acestu servitiu a Ingagiatu si pre unu capu besericescu, pre care numai cu conditiunea „egalei îndreptăţiri a nationalitatiloru“ l’a potutu câştigă. — Oratorele insîra apoi o multîme de gravamine, si anume, ca alegatorii au fostu opriti si impedecati a merge la loculu de alegere pre callea pre care au appucatu, câ indesiertu se provocau la lege, de ora-ce funcționarii statului aveau d’a ascultă de instrucțiuni speciale, câ cortesii guvernului faceau alegatoriloru totu feliulu de promissiuni. Oratorele doresce ca investigatiunea se se estinda si asupra partidei guvernului. Suspitiunile cu naţionalităţile gravitedia in afara sunt netemeinice; eile sunt credintiose patriei, si alega barbati din oppositiune numai din aceliu motivu, care face si pre unguri a face oppositiune. — Oratorele face in fina urmat, interpellatiune : Avendu in vedere, ca facus’a referitoriu la agitatiuni illegal! este reciproca, adeca ea cade asupra ambeloru partite, cari au luatu parte la alegerea din Panciova, considerandu apoi, ca investigatiunea ordonata de d. ministru, daca vrea se fia justa si libera de patima de partita, trebue sé fia publica, nepartiale si omnilaterale, intrebu pre d. ministru ca facutu a dispusetiuni in asta privintia? daca da, cari sunt acelle dispusetiuni ? Era daca n’a facutu, este ellu aplecatu a ordonă, ca investigatiunea sé fia omnilaterale, nepartiale si publica, pentru ca astfelu se se affle adeverulu cu privire la procederea ambeloru partite? — Nefiindu ministrulu de facta, interpellatiunea i se va presentă in scrissu. Camera trece apoi la ordenea dîtiei. După motivarea repertoriului si discursurile * Assemenea representa tote animalele (calculatu cu preciulu mediulociu) summ’a de fl 81.805.000 In totalu . . fl 307.723.568 (Aici nu s’a pusu productiunea insemnata a mereloru, s. a. nu s’au luatu in consideratiune adeveratulu preciu allu fructeloru in Boemi’a, care e cu multu mai mare ca in Trans.) Productiunea Transilvaniei e urmatori’a mes. austr. Grâu 3.083,000 â 6 fl = 18.258,000 Secara 2.683,000 ă 4 fl = 10.732,000 Ordin 1.609,000 ă 3 fl 50 = 5.631,500 Ovesu 3.684,000 á 1 fl50 = 5.526,000 Cucurudiu 3.630,000 ă 3 fl 50 = 12.705,000 In lipsa de date autentice să ni se permită a lua aprossimativa cu cellelalte producte : Cartofi 1.000,000 m. 1 fl 50 = 1.500,000 Rapitia 200,000 m. 6 fl = 1.200,000 Legume (fasole, bobu) 1.150,000 8 fl =10.000,000 Meiu, hirisca 1.500,000 2 fl 50 = 3.750,000 Iinu si cannepa assemenea, Boem. de — 9.578 500 Lucerna (fenu) 2% mii. centen. 2 fl = 9.000,000 Sementi’a de lucerna si hemeiulu, cari se producu in Transilvani’a, suntu prea neînsemnate. Summ’a . . fl 882.000 Animalele representa capitalu de fl 80.920,000 In totalu fl 162.802,000 Aceste assemenari nu dau urmatoriele resultate: precandu in Boemi’a vinu la 22 jugere pamentu productivu, unu jugeru neproductivu, in Transilvani’a vine la 4 jugere pamentu productivu, unu jugeru neproductivu, mai precisu. Transilvani’a are de 5% ori mai multu pamentu neproductivu decâtu Boemi’a. Pamentulu aratu allu Boemiei representa unu capitalu de 3 ori mai mare decâtu Transilvani’a. Ba chiaru summ’a animaleloru representa unu capitalu mai mare decâtu Transilvani’a, desi in Transilvani’a vitele se potu tiené cu multu mai lesne. Statistics in arreta ca in Boemi’a se occupa cu cultur’a pamentului numai 1/3 millione barbati (necomputandu femeile si copii sub 14 anni) mai ca in Transilvania si asia potemu vedé in câtu se pote immultî productiunea pamentului prin redicarea intellegintiei si crescerea de barbati speciali . Vomu vedé, câtu mai au Romanii de facutu, pana ce ar’ ajunge la gradulu acellua? Agricultur’a e fundamentulu care dâ nascere industriei si commerciului ajuta desvoltarea sciintieloru si a arteloru, Boemi’a ni pote da si in asta privinti’a essemplele celler mai învederate, câci inca la annulu 1859 se numerau 526,500 industriali, fabricanţi si commercianti (escludendu dinarii, servitorii, femeile si copii sub 14 anni) si 7,000 literati, artişti si advocaţi (afara de preutîme, funcţionari si soldaţi). In Boemi’a essistu asta di 37 fabrice pentru torsu, in cari se lucredia cu 219.834 fuse. La an. 1860 in Boemi’a erau in activitate 52 topitorie pentru fierru si 150 băi, 15 fabrice pentru masîne, 16 fabrice de porcelana si vase de pamentu, la 100 fabrice de sticla, preste 60 fabrice de zacharii si altele. D. Alessandre ni spune ca Boemi’a possie de celle mai multe masîne de aboru (1191) era Transilvania numai 13. (La urmă.)