Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-13 / nr. 4
Buda-Pesta. Domineca, 2513, Jan. 1874. Redactiunea se affla in Strat’a tragatoriului (Lővész-utcza), IVr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Iloviani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiesce care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. "ili.-Pest’a, 1 Jan. 1874. Camer’a deputatiWtiAungariei continua siedintiele salle si este sperare, ca mai multe legi, presentate de multu d’in partea ministeriului, voru ajunge la desbatere si votare. Li-ar fi si sositu timpulu după atât’a pausare, nelucrare. Comiss. de 21. s’au impartîtu, spre a se inlesia lucrările, in subeomissiune, care inca s’au constituitu alalta ori, in sied, de ori se precisă, modulu de purcedere, lauda Dlui, că ajunseră si la atâtea! Aplecarea principiului de descentralisare la ministerie se va face după ressorturi si separatui; inceputulu se face cu ministeriulu de interne, de la care datele necessarie se cerura a fi substernute pentru dîu’a de asta-di (Samb.) Comiss. centrale a camerei dep. luă eri la desbatere modificatiunile, ce camer’a boieriloru fece, in proiectulu de lege despre mesurarea catastrale. Comiss. cent. respinse tote modificatiunile si insiste a se tiene testulu votatu de camera deputatiloru. Comiss. insarcinata a essamina affacerile celle încurcate si desperate alle cărtii ferrorient, inca lucredia mereu si resultatele de pana acum alle essaminării au descoperitu lucruri scandalose. xVtemorandulu (de 140 cole) lui Waring (concessionalulu) care la sistarea constructiunii se substernusse la consiliulu administr. se va transpune unei comiss. de trei (Dep. Bánó, Szentpáli, si Harkányi) spre essaminare si reportare. — După sistarea lucrăriloru in Nov. 1870, consiliulu administr. fece a se essamina de priceputori starea constructiuniloru de la acea caile ferr. si după reportulu favorabile se liberară lui Waring la 2 mill. fl. retienuti ca garanția. Dar fiindu că reportulu fusesse falsu, subcomitetulu (comissiunii adhoc) cere ca guvernulu sfe arrete numele a celloru priceputori. După sistarea constructiuniloru, consiliulu adm. inchiasse cu Waring unu contractu, era mai tarduoru altulu suplementariu, a caroru urmare fu că lui Waring se liberară summe mai mari de bani. Contractele aceste nu sunt allaturate la reportulu guvernului, deci substernerea loru se cere cu intettre. Gruvernulu au pusu la dispositiuea societății, pentru continuarea lucrăriloru, 1,500,000 fl. Subcomitetulu constata, că acestea se fece fără ca guvernulu se fi intrebatu parlamentulu. Ecca asia esse la lumina că immensele daune causate tierrei a resultatu mare parte d’in negrigintt’a guvernului, d’in lips’a totala de controlu. Celle patru proiecte de lege confess, presentate in senatulu imper. deVienn’a ocupa diurnalistic’a de d’incolo si de d’incoce: tote esprimu ministeriului cislaitanu multiumirea pentru spiritulu cellu liberale transpira d’in acellea proiecte de lege. Vomu publică si noi testulu loru, asta data resumemu cuprinsulu. Prin legea I. (4 articli, in 58 §.) se reguledia referintiele esterne de dreptu alle besericei cat. — Cellu mai insemnatu articlu este prin care se desfiintiedia, in totu cuprinsulu ei, patent’a d’in 5. Nov. 1855. (Joi’a legii, imp. Nr. 195.) adeca „concordatulu.“— Prin leg. II. se reguledia refer.est. alle societatiloru calugaresci (monastiriloru). — Prin leg. III. se regula contribuirile (succursele) ce se dau la fondulu relig. spre acoperirea trebuintieloru cultului cat. — Prin leg. IV. se enuncia recunoscerea legale a societatiloru relig. Totu atâte legi de importantia, lipsesce inse legea de casatoria, ce diamele o reclama. D’in politic’a d’in afara n’avemu ceva momentosu de inregestratu, nou’a constitutiune de alegere a ponteficelui, laudele proprie alle lui Bismarcu si affectatiunea dsalle au incetatu a fi obiectu allu discussiuniloru diaristice. Pre d. Bismarcu trebue sé-lu supere pana la ficaţi, că, omu mare ce este dsa, neci pe de parte nu se pote assemena cu Napoleon III, cu care diaristic’a intregei Europe se occupa necontenitu, pre candu cu marele Bismarcu, neci trei dîlle după olalta. De celle trei fire de peru de pre capetîn’a sa, se occupa mai multu dîamele umoristice, decâtu celle politice, de ceea ce dsa agitedia in intrulu capetînei salle. Pote fi că clocesce indelungatu si deodata va suprinde Europ’a cu puiu de neparea. Quod Deus avertat! — Cu privire la dechiaratiunea d’in camer’a Pruss. a dlui Bismarcu relativu la Grovone si gen. Lamarmor’a, unu corresp. d’in Rom’a, in dîariulu fr. „Desbaterile“ vorbindu despre acestu incidentu, dîce „Grener. Grovone au avutu totu deaun’a reputatiunea de omu nepetatu si intelligente, era gen. Lamarmor’a nu este capabilu a schimba testulu vre unui documentu de statu, ceea ce in limbagiu popul, insemna că D. Bismarcu carpesce la mintiuni. FOISIOR’A. « Importantia Agricultural si necessîtatea d'a se infiintiâ scole de agricultura la Romani. VII. (Urmare.) Avendu înaintea nostra maretiulu si gloriosulu trecutu allu anticiloru Romani, •— cunnoseandu selbataci’a in care traiau populatiunile d’in giurulu imperiului Romanu, cunnoseandu dispretiulu acestoru barbari spre munca, cunnoseandu câtu de intrestate erau poporale acestea si mai cu sama boerimea loru cătra tote lucrările si mai alessu spre cultura pamentului; cunnoseandu căușele cari isiliu spre economia; cunnoseandu marea loru nepricepere in asta privintia, si sciendu că cunnoscientiele loru se marginiau numai la aceea ce au potutu affla de la anticii Romani; cunnoseandu tempurile, greile in cari traiau; cunnoseandu maltractarea populatiunei — a sclaviloru — cari singuri erau chiamati spre acesta munca; sciendu că numai prin sufferintie ingrozitorie prin fomete s. a. a devenitu boerimea la necessîtatea de a inbracisia lucrarea pamentului ; cunnoseandu marile lupte intru aventarea culturei pamentului cari au duratu secte, — avendu in vedere resultatele de susu si cunnoscandu progressulu ce s’a facutu, — fia cine e nevoitu se se întrebe că noi romanii ce amu facutu in agricultura ? — Noi, cari ne nesuimu si ne mandrimu ,— ca se dîcu cu poetulu . . . .“ se dămu dovedi la lume, că in astea (alle nostre) mami mai curge unu sânge de Romanu, si că in a nostre piepturi pastrămu cu fala unu nims, triumfatoriu in lupte, unu nume de Traianu.“— noi strănepoţii acellui poporu gloriosu, care odiniora domnii preste lumea intrega, — strănepoţii acellui maretiu poporu, carele mai înainte de câtu tote poporele s’a redicatu la cultur’a cea mai inaintata, — carele a propoveduitu lumei întregi scientiele, artele, civili— satiunea, — strănepoţii acellui poporu, carele a servitu si va servi de modelu lumei întregi in privinti’a culturei in genere si in specia in privinti’a lucrării pamentului, a agriculturei; — care chiaru ni e obiectulu de vorbire; — noi alessii si iubitii fii ai vechiei Rome — domnitoria lumei, cari am fostu transpusi de multu prevedietorii nostri stramosi — asiu potédice — in pamentulu juruintiei, căci luandui la dreapta judecata tierrele, cari le locuescu romanii si pre cari le-au scluiu anticii Romani se le impoporedie asia tare cu neamulu Romei vechie; — apoi trebue se marturisimu că pucine tierre pre lume potu se intreca in privinti’a avuției naturale, tietrele locuite de romani, noi, cari acum mai bine des de seclu cantămu cu poetulu. Muresianu „Acest’a e dîu’a, in care Romanulu, petrunsu de chiamarea spiritului seu, siscutura jugulu, impusu de paganulu............. De adi libertatea si amorea fratiesca in pieptulu natiunei romane voru fi, in câtu stranepotulu, sciindu s’o maresca, prin faptele salle, eternu va înflori;“ — noi, pre cari provedenti’a s’a induratu a ne înzestra cu frumosa intrelleptiune naturale; — noi cari amu ereditatu de la strămoşii noştri pre langa alte multe calităţi escelinte si frumos’a insusîre si o deosebita dragoste spre economia — spre cultur’a pamentului si prăsirea de animale; — noi, carora a marele nostru poetu ni cânta: „Acum ori neci odata, croesce-ti alta sorte, l’a carea se se închine si crudii tei duşmani!“ — noi cari cu totu suffletulu ne legămu că prin fapte vomu demonstra adeverelu cuventului, la noi, dîcu, ce s’a facutu ? Luandu in genere trebue se marturisesca chiar inimicii nostri, că s’a facutu mare progressu in tote privintiele, la starea nostra cea deplorabila si sub impregiurările triste in cari ne afflamu, sub presiunea cea amara si dererosa, sub care stamu, e de admiratu progressulu ce s’a facutu; si daca luămu ca essemplu numai invetiamentulu publicu, trebue se se bucure din anima fia care romanu. D. B. Alessandru ni spune, că romanii austriaci au 2759 scole, înainte cu % de seculu scole curatu romanesci mai că nu essistau, căci celle 2—300 scole, cari se dîce că se afflau si pre acellu tempu, nu erau de ajunsu organisate si provediute cu celle necessarie, si nu numai limb’a romana se propunea in eile. In privinti’a agriculturei se ni se permitta a face care va comparatiune cu una tierra, carea are o mărime aprope egale cu Transilvania (cu 57.5 m. p. mai putinu) allu carei-a pamentu contiene inca multe avutîe naturale, inse in privinti’a fructiferitătii naturale e mai inferioru ca allu Transilvaniei; — si allu careia poporu a avutu assemenea se sufferia, ca si Romanii si astadi, sub pressiunea celloru mai pucini la numeru — in privinti’a politica-tocmai ca si Romanii. Acest’a tierra e Boemi’a, si locuitorii acestei tierre sunt la numeru cu pucinu mai multi decâtu Romani in Austri’a. Mi se pore cu dreptu cuventu imputa, că cum vinu se facu comportatune chiar’ cu Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. Nr. 4808. Commissiiunea de XXI. Cetitorii nostri cunnoscu d‘in reportulu nostru dietale cumca camer’a deputatiloru Ungariei au alessu d’in sinulu sau una commissiune in care se affla deputați d’in tote partitele camerei, si d’in tote nationalitătile tierrei, afara de cea romana, carea numai singura este nesocotita. Acesta commissiune compusa d’in 21 membri este insarcinata a se consultă asupra modului cum s’ar potea ecuilibra erogatiunile cu perceptiunile, ca se se inlature deficitulu, care urcandu-se in proportiune progressiva amenintia statulu cu ruina totale, deci commiss. de 21 este propriamente una commissiune de salute publica. — Ministeriulu au pusu la dispusetiunea commissiunii tote datele necessarie spre cunuoscerea situatiunii i-au substernutu si unu bugetu facutu pre trei anni înainte, prin care ministeriulu arreta cum crede d’insulu a poté impucina d’in annu in annu deficitulu, etc. — Acesta commissiune s’au appucatu de lucru, dar pana acum n’au scosu inca nemica la caile. Discursuri lunge, vorbe late, idei putine si aceste inca învechite, este totu ce s’au facutu pana acum. Toti membrii recunnoscu necessitatea imperiosa de a se ecuilibra bugetulu, dar cum? acest’a neci unulu n’au gacitu-o. Se credea că betranulu Grhiczy are unu planu gata, inse in fine s’au adeveritu prin insasi mărturisirea lui că nu are gat’a neci unu planu, — se credea că Sennyei va fi gasitu petr’a intrelleptiunii, dar neci ellu in lungulu seu discursu, n’au sciutu se spună neci una idea noua, precum neci Tiss’a. In fine genialulu financiariu, care ca ministru se pricepusse atâtu de bine la economi’a propria D. Lanyai vine, ca Deus ex machina, si arrunca, intr’unu discursu lungu de trei ore intrege, in sinulu commissiunii important’a enunciatiune că pre fia care annu se potu economisâ 30 de millione fl. — Toți membrii commissiunii priviau cu gurele cascate la oraculu d’in Farcadiau, adastandu cu nerăbdare să affle marele secretu, dar Longai nu li multiumi curiositatea, că ce modulu cum s’ar poté economisâ celle 30 mill. au remasu secretulu dsalle, pastratu pote cu reservatiunea mentale d’a lu spune si d’a-lu pune in lucrare numai atunci candu ar poté éra sa ajunga ministru. Diamele lauda totusi ingeniulu marelui barbatu, care cutedia a spune, cellu puciuu si atât’a, că se pote economisâ frumosîc’a summa de 30 mill. — Unele făcu imputare lui Lanyai că de de au dîssu chiaru 30 mill, trebuia se dica numai 15, căci mai lesne i se credea. Noi inse adducandu-ne aminte de alfirmatiunea preotului, că cumminecatur’a, in lips’a vinului se pote face si cu vinarsu, pentru că ssaprobasse, — credemu bucurosu DluiLonyai, că se pote economisâ si 30 mill, ba de ce nu s’ar poté si 100 mill? vorb’a e numai, cum? fara a vetema interessele de cultura, industriale, commerciale, de communicatiune, etc. alle tierrei, si fara a impedeca progressulu desvoltării începute cu mare graba si mari sacrificie, cari tote ar fi ca arruncate in ventu daca oper’a inceputa nu s’ar continuă. Aci este cestiunea si cellu ce o va deslega in modu multi urni toriu, erit nobis magnus Apollo. Si trebue deslegata neapperatu. Cei mai multi d’intre membrii commissiunii cunoscu bine si modulu cum, dar nu catedia a-lu spune de frica d’a nu deveni impopulari si prin urmare impossibili d’a ajunge la potere. Vestigia terrent.