Federatiunea, februarie 1874 (Anul 7, nr. 10-16)
1874-02-14 / nr. 12
rile Austriei cu staruintia si cu grăbire la facerea de junctiuni cu lini’a principala a drumului nostru de ferru nu erâ de câtu in prevederile acestui resbellu, câ staruinti’a Russiei a nu se face de locu aceste junctiuni erâ numai si numai in prevederea resboiului si de temere ca nu Austriacii sa-si dee midiuloce a fi in câteva ore cu profusiune pre Dunărea de josu. N’ar trebui sfe perdia din vedere omenii noștri de Statu că acestu resbellu inevitabile se apropia; câ positiunea nostra intre Austri’a si Russi’a este forte delicata; câ o intiellegere cu Berlinulu, câ o intiellegere cu Petersburgulu, câ o unire cu Port’a si cu Belgradulu sunt neapperate. Câ pote nu este departe timpulu a recugetâ la aspirarea Romaniloru, la Daci’a Traiana cellu pucinu la munţii răpiţi iara nici o formalitate cu Mehadi’a, cu Borseculu, câ Bucovin’a implinesce la annulu tocmai unu seclu de candu Turcii au daruit’o Habsburgiloru, taiandu capulu lui Vodă Grhic’a care a protestatu. Omenii noştri de Statu, publicistii nostri, ar trebui sa mai lasse occupatiunea îoru pana la absorbire in afaceri bugetare annuale, in affaceri de politica interiora efemera, de tote acellea in fine care se potu reface, preface si desface cu mai multa înlesnire de pre câtu se făcu. — Reu este ca se făcu, blamamu pre cei ce le făcu. Dar, candu este vorba de celle ce spuseramu, bine este sie ni se absorba totu timpulu Statului in desbateri daca cutare natura de crima este ca deliciu sau crima si altele de assemenea natura? Unu agiute Romanu la Petersburg este neapperatu. Si nu se pierdia din vedere câ multe din celle promisse Romaniloru de câtra Muscali, după vremi, s’au realisatu. Câ nimica vise din celle promisse de câtra Austri’a Romaniloru, nu s’au realisatu. Cu sângele Romaniloru a cursu totu-deaun’a cu profusiune pentru cas’a Habsburgiloru, si câ Romanii nici o data n’au fostu resplatiti intru nemica. Fara Romani, Ungurii ispraviau de multu cu Austri’a, si acesti fideli ai Austriei s’au abandonatu de catra d’ins’a preda acellorua cu cari s’au batutu ei pentru d’ins’a. Romanii de preste Carpati, din Dunăre pana in muntii Grallitiei, sunt nemultiumiti de positiunea ce li a facutu Austri’a, subjugandu-i pretutindenea rasei ce a tramisu asupra-le. Interessulu Serbiei din Muresiu in susu pana pe Sav’a, este identicu cu allu Romaniloru din Muresiu pana in Cern’a. Atingemu tote aceste corde ca o impunere a consciintiei nostre spre a adduce amintire de tote ministrului de esterne care, nu ne indoimu, recugeta de multu la tote acestea. Credemu câ i mai facemu unu servitiu punendu-i sub vedere ce felu si cam cam jurnale lauda si spera din acesta caletoria a Imperatorelui Austriei cu superb’a mantia din atâtea si din mai atâtea cuartieruri eraldice. C. B. intiellesu ca si sinonimele salle; mi se pared câ vedu unu Platone, unu Aristotele .... Câtu me umilisse de tare ! — Cum mi-cadiusse trufi’a! — câtu me sentiam de micu in assemenare cu baiatulu acellua, care scried sa ra si via in trei osebite feliuri! Ne-am intorsu acasa. Tatalu meu, vediendu-me gânditoriu, me intrebd cd ce am. Gandescu la adanc’a eruditune a acestui dascalu. Adeveratu, e unu omu plinu de sciintie, si l’am poftitu se venia ca se-ti dee lectiuni de trei ori pre septamana. De mane va incepe. O câtu am remasu de recunnoscutoriu bunului meu părinte pentau acesta dorita veste! Indata am gatitu caiete, condeie noue, negrela buna, nimicu n'am uitatu, întocmai ca bravulu soldatu care si peria uniform’a, freca bumbii, curatia armele in ajunulu bătăliei. Aceste pregătiri m’au occupatu pana ser’a, candu m’am culcatu gandindu la noulu dascalu; era preste nopte am visatu ce aveamu unu nasu câtu altu lui de mare. A doua dî professorulu veni, si după ce dede buna demanetica, scose din sinu una brosiura cartonata cu bartbia pestritia, dîcundu-mi cu unu zimbetu plinu de încredere in sine: nadasduescu cd ne vomu intiellege amendoi. Acesta filada, nu stim la indoiela, că in pucine dîtie o vei invetia. O ! am ganditu, acestea e negressîtu vreunu estractu lesniciosu a sistemului seu de invetiatura. Am luatu-o cu tota onorea cuvenita operei unui literatu, si desebidiendu-o, am vediutu că era unu abec-dariu cu slove de unu palmacu de mari! Am remasu mutu de piierire si de rusine. Ce batjocura, se me puna pre mine, care nu mai eram unu copilu, aveam treispre-diece anii, se invetiu a le c pre mine care intiellegeam pre Erodianu din scortia in scortia! Era unu infruntu, care iubirea mea de sine nu lu potea mistui. Hotarli semi resbunu, si ideea ast’a me mai linisci. In tempulu acestua dascalulu si-asiediasse ocbilarii pre tronulu loru (pare că privescu inca acei ochilari tingueti pre nasulu lui giganticu, ca unu turcu callare pre unu armesariu roibu), trasse tabacu, strenută, tussî spre a-și derege glasulu, si începu raru si cu desse pause: „Netagaduitu este, că p omulu neinvetiatu e ca unu copacu negrigitu, care nice una roda nu aduce. Dreptu aceea invetiatoriulu este pentru unu tineru, aceea ce este si gradinariulu pentru pomu, sau ca plugariulu bunu, care curetia de mărăcine tierrin’a sa pana nu semena in ea semenui’a cea buna.“ După aceste parabole, adausse : „ Pentru ati paradossi limb’a romanesca după tota ronduel’a, ca s- o inveti cum se cade, spre a o sei precum se cuvine, trebue se incepemu de la inceputu. Vei sei deci ca limb’a romanesca are patru dieci si una de slove, cari se impartat in trei soiuri: glasnice, neglasnice , glasnico - neglasnice, si anume glasnice sunt : Az, Est, fie, I, On, U, Ier (h) fitiu, Iu (d) Ita, Ia, Ypsilonu, Omega. Neglasnice: Buche, Vede, Glagolu, Dobriu , Juvete , Zemle , Kaku , Liude, Mislete, Nasiu, Pocoiu, Ritia, Slova, Prordu, Tirta, Heru, Csi, Psi, Tî, Ceivu, Sia, Stia, Dita, Gea. Glasnico-neglasnice: Zalu, Ieri, Ucu, în.“ „Fara aceste slove nu se pote alcatui nice una frasis, nu se pote proferisi nice o silabi, câci eile sunt temeli’a limbei. Dreptu aceea, Dta vei bine-voit a le invetiu pre de rostu, pentru ca sé le poţi cuventâ curatu si pre intiellessu, pentru câ vedu, câ dăscălii d-talie greculu si frantiuzulu, pre cari draculu se-i ieeti-au stricatu proforau’a, nu poţi rosti pre î, â, si, ci, si altele vr’o câteva. Am nadejde ca poimane mi le vei poté spune pre d’inafara, si atunci vomu incepe a doua mathima: Ba, be, bi, bo, si mai la văile. Credu ca ne intiellegemu ?“ Ba nu ne intiellegemu nici-decum, am strigatu essîndu din ametiel’a ce me cuprinsesse intru audiulu barbareloru numiri a buchilorului, — nu ne intiellegemu! D-ta vrei sé me batjocuresci, se m ■ puni la Alfavita, pre mine care sciu grecesce mai multu decâtu oricare tineru de etatea mea, si care scriu frantiuzesce după dictando, fara a face mai multu decâtu siepte, optu gresiele pre facia! Dâ-mi una gramatica, areta-mi constructiunea verburiloru, ortografi’a. Spunem pentru ce scrii vie si sara in trei feliuri. Iti voiu spune-o la vreme. Pentru ca ai una duziua de i, asiae? Oare cum scrii masa (mesa) si masa (mase) (Prerteritu verbului mânere) ? Cum scrii lege si legi (Imperativ, verb, legare) ? Asia e câ toti unu feliu, pentru câ n’ai duoi a si duoi e‘ Apoi pentru ce încurci si amotiesci pre băieţi ? Aceea nu e treb’a D-talle, mi-respunse cu unu zimbetu ce semenâ a strimbetu; invetia buchile pre de rostu ca se le sei poimane. v Ba nice gandescu, dîssoi asverlindu abedariulu sub mesa. Ha, ha, ha! La inceputu se pare greu dar te vei deprinde. Radecin’a invetiature este amara, dulci sunt inse rodurile salle. Finindu, strinse ochilarii, si luâ slicuri si essi. Semtîi câ mi se luâ una greutate de pre anima. A!pedantu, ignorantu si ingamfatu strigai, vrei se invetiu buchile talie! Sere Camer’a deputatilorn Ungariei. Siedintia de la 21 Februariu 1874. — Presiedintele deschide sied, la 10 ore din dî. Processulu verbalu allu siedintiei trecute se verifica, era petitiunile annunciate de presiedinte seu presintate prin deputaţi se trecu la commissiunea de petitiuni. Contele Em. Pechy roga camera, in numele commiss. de 15., esmissa pentru cercetarea naturei de dreptu a fonduriloru besericesci, ca conclusulu luatu cu occasiunea esmitterii acestei commissiuni se lu interpretedie intr’acolo, incâtu de competintia commiss. se se tiena si cercetarea fondului universității. Camer’a consemte si presiedintele enuncia ca conclusu, câ de competinti’a commiss. de 15 se tienu si fondurile universității. Fr. B a k c si solicitedia respunsulu la una interpellatiune ce adressasse ministrului de justitîa in caus’a fondului pentru procurarea cailoru necessari pentru regimentele bussariloru secuiesci de odiniora. Ministrulu Pauler respunde, ca nu d-sa, ci ministrulu de interne are a decide cu privire la folosinti’a acestui fondu, si totu acellu ministru i va da in tempulu cellu mai d’aprope deslucirile necessarie in acesta privintia. Lazaru C o s ti cu presenta unu proiectu de resolutiune subscrissu de dsa, de d. Babesiu si generalulu Doda, după care camera ar avea in sarcină pre ministrulu de justitîa si pre cellu de interne, ca investigatiunea ce se face in caus’a alegerii de la Panciov’a se o estinda si asupr’a procedure! condemnabile, a illegalitatiloru si abusuriloru ce s’au commissu atâtu din partea organeloru de la administratiune, câtu si din partea celloru ce ca functionari au partecipatu la actulu de alegere si preste totu, asupra escesseloru illegali alle cortesuloru; apoi despre resultatulu acestei investigatiuni, precum si despre mesurele luate, seu ce se voru lua de aci înainte se presentedie camerei unu reportu motivatu. Acestu proiectu de resolutiune se va tipări si la tempulu seu se va pune la ordenea dîllei. Adamu Lázár presenta altu proiectu de resolutiune după care camera ar avé sé provoce pre ministrulu de interne, ca inca in decursulu acestei sessiuni se aduca unu proiectu de lege despre regulares fundului regescu si a referintieloru urbariali de acolo. — Acesta propunere inca se va tipări si la tempulu seu se va si pertracta. Iosifu Gull (sassu) adressedia ministrului de interne urmatori’a interpellatiune: 1. Adeveratu este, că d, ministru, avendu a respunde la memorandulu universități sassesci, a emissu acellu rescriptu, pre care l’am setitu dîtlele aceste in diurnale ? 2. Pre basea cărei legi s’a crediutu d. minintru indreptatitu, a annullu, ca necompetentu, acellu conclusu allu universității sassesci, pre care se basedia memorandulu mentionatu, si totu-odata a lua universitătii sassesci dreptulu de correspundintia si de petiuare in affaceri publice de statu? 3. Are ministrulu de cugetu a si retrage acea parte a ordinatiunii salle, carea se referesce la aceste momente? Aug. Kapp (sassu) avendu in vedere dispusetiunile art. de lege 43 din 1868, precum si acellu conclusu allu camerei prin care ministrulu de interne este avisatu a presenta unu proietu de lege despre organisarea fundului reg. — adressedia numitului ministru urmatoriia interpellatiune: 1. Are ministrulu de cugetu a satisface determinatiuniloru legii si a presenta camerei unu proiectu de lege, după cum prescriu §§, 10 si 11 ai art. de lege 43 din 1868, si candu cugeta ministrulu a face acesta ? 2. Prin ce cugeta d. ministru a-si justifica negligintiva de pana acum dovedita facia de lege si facia de conclusulu precisu allu camerei? Fr. Pulszky inca interpelledia pre ministrulu presiodinte si pre cellu de commerciu, ca pentru ce au detrassu debitulu postalu diariului italianu „Diritto“ care totudeun’a a fostu si este si acum amicu unguriloru si statului loru? Tote interpellatiunile se prezenta in scrissu ministriloru concerninti. Camera trece apoi la ordenea dîliei si iea in desbatere consemnatiunea 36. a petitiuniloru pertractate de commissiunea petitionaria. Petitiunea clubului partitei din 1848, din Aranyos-Medgyes, relativa la disolverea camerei, dă ansa la discussiune vehementa. — Commissiunea propune ca acesta petitiune subscrissa de presied. clubului Daniilu Selyebe si Lud. Sinka, se se respingă fara nici una observatiune. Valentina S oy m ofs se affla ca acesta petititiune este destullu de pre largu motivata, pentru aceea d-sa face propunerea după care camera ar avé se enunde, ca după ce va fi adussu una noua lege electorale si una lege de incompatibilitate, affia de lipsa a se dislove, rogandu pre M. SS la esserce acestu dreptu. Csernatonyi califica acesta petiti— une de una impertinentia Fr. Pulszky. Lucrulu este mai pucinu seriosu, decâtu ca se merite a vorbi multu despre ellu; inse cu tote aceste vediendu ca se affla aici in camera si astfelu de representanti, cari justifica si aproba una assemene procedere nu me potntu conteni a nu da espressiune indignatiunii melle. Daca este ertatu a vorbi despre camera asie cum vorbescu acei domni subscrissi, atunci dieu domnesca in tierra cine pote. Ne-amu indatenatu a privi la bancele ministeriali ca la nisce bance de rușine; ne-amu idatenatu a ascultă cu plăcere celle mai grosolane insulte ce se versa asupra ministriloru, ne-amu familiarisatu in fine si cu aceea, ca deputații naționali Be nu slabesca a trage la indoiala ideea de statu ungurescu si unitatea naționala (Strigări: Asié este !) Aum amu ajunsu a vedé ca nice corpulu legiuitoriu nu se respectedia, — cine dara mai pote se-si câștige respectu ? — Oratorele primesce propunerea commissiunii petitionarie. Sig. B o r e a se mira do Csernatonyi, care este contr’a disolverii acestei camere, cu tote câ la deschiderea ei scriea, cumca este compusa in modulu cellu mai nelegalu. D-sa crede, ca disolverea este necessaria, de-ora ce camer’a patimesce de una boia immorale (Ilaritate.) Concurinti’a intre partite si fractiuni merge asie departe, incâti fia care deputatu sta a forma una partita Primesce propunerea lui Solymossy. După ce mai vorbescu câtiva deputat cestiunea se pune la votu si propunerea commiss. de petiuni se primesce. 356 Romani’a. Evinementuludîtiei este votarea proiectului de lege modificatoriu legii communale, prin care numirea primariloru se da inman’a guvernului; — si votarea proiectului de lege pentru revisiunea codicelui penale, prin care se restringe libertatea pressei. — Atâtu dîaristic’a intrega, fara osebire de partita, câtu si deputatii liberali d’in camera, precum si membri liberali ai senatului luptara barbatesce in contr’a acestoru doue legi reactionarie, dar guvernulu invinse, învingerea lui inse este învingerea lui Pyrrhu. Nu are ce se bucură. Insisi partisanii ministeriului actuale condemna, unii apriatu altii mai sfiitiosi indirectii, pornirile reactionarie alle guvernului, care nu trebuia sa staruesca pentru votarea unoru legi ce alteredia forte institutiunile liberali eile României si cari nu se potu consideră decâtu de unu tristu regressu. — „Dîamculu de Bucuresci“ amicu guvernului act. dîce cu privire la modificarea legii