Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)

1874-06-04 / nr. 39

atâtu Domniloru situatiunei, cari sunt chiamati a stinge foculu, câtu si pentru debuintios’a cunoscintia si alinarea in privinti’a acest’a a on. publ. cetitoriu. Voindu dara a fi objectivu, nu me voiu provoca la nume seu persono, fiindu-că nomina sunt odiosa, — ci me voiu restringe a descrie lucrulu asie, precum acellua s’a intemplatu la an. 1862, docandu in daun’a binelui Besericei si a prosperarei in cultura inca si pana asta-di duréza in Tierr’a-Oasiului. Unu parocu binemeritatu de natiune si Beserica din una communa a Tierrei-Oasiului prin debilitatea naturala a betranetieloru (fiindu de 70 de anni) avandu lipsa de ajutoriu in ducerea officiului preutiescu, totu odata se-si pota petrece dîllelle betranetieloru intru una linisce dulce si voindu a crutiu si*fondulu deficientiloru (pensionatiloru) diccesari, — in loculu unui cooperatore strainu, avendu unu fiiu assemenea parocu, a sacrificatu una diumetate din venitulu seu parochialu fiiului seu cooperatore, carele fiiu preutu assemene renunciandu la parochia sa de pana atunci si din devotamentu nobilu filialu pentru ajutorarea iubsei Părinţi betrani, au primitu sarcina aministrarei parochiei bătrânului seu părinte cu unu raru sacrificiu materialu, ducandu officiulu aministrarei in restimpu de 3 anni in binele Besericei, si cu înaintarea laudabila a culturei poporeniloru din parochia aceea, anume: 1) In binele besericescu , bravutu preutu allu istoriei acesteia in 3 anni a sporitu cass’a Besericei de la 20 fl. la 1.600 fl. v. a. capitalu elocatu cu 20% (competinti’a annuala facundu data cu procentele 1.920 fl. V. a.) neavendu Beseric’a venitu siguru, totodată a facutu passi energiosi la Guvernu pentru capotarea ajutoriului de a poté zidi beserica de petra, in sensulu caroru passi făcuti de preutulu energiosu, guvernulu a si tramisu in faci’a locului unu comissariu imp. reg. a vede personalminte că , cu adeveratu commun’a besericesca din aceeasi parochia are n’are venitu din care se se pota zidi beseric’a intentionata? — si fiindu că emissulu comissariu s’a convinsu si din celle 20 stangeni cubici de petra adus si pre loculu zidirei besericei, câtu si despre lips’a fundului de venitu, din carele se se pota zidi beseric’a de petra, si-a datu opiniunea in sensulu careia avu de a capeta commun’a besericesca spre scopulu amintitu 1.600 fl. v. a. ajutoriu banalu. 2) Pre terrenulu culturei si scolare, neobositulu preutu a sistemisatu una scola cu frecuentarea de tote dîllele aloru 60—80 scolari, a infiintiatu antâi la ora pana acolo neci cunoscuta scola repetitîonale de Dominece si serbatori, cu successulu cellu mai lăudabile si imbucuratoriu, in câtu 120 luni din ambe secsele sub conducerea D-salle si aloru 2 professori capetara instructiune intru invetiatura si in rituale in tote Dominecele si serbatorele, impartîti in 2 coruri si cantandu harmonieu spre bucuri’a parintîloru si locuitoriloru din communa. Si ccca on cetitori, candu in una parochia romana, prin neobosit’a si adeveratu energios’a conducere a tinerului preutu erau tote asia bine asiediate cu respeptu la mărirea besericei lui Ddieu, precum a prosperarei binelui si a culturei nationale. — Ce se intempla? Unu lucru neci cugetatu, căci cu uimirea si prea durerosa mirare a aceilor nepartîali si recunoscători, fostulu atuncia, era acumu fericitulu Eppu Alexi pre preutulu bravu si energiosu, precum mai susu s’a arretatu, ne luandu in consideratiune meritele momentose lu dispune in altu Cottu intru-o parochia misera, din motivulu, că : despre una parte nu potea dispune in communa liberu si după placulu seu cu veniturile acum trasse in partea besericei de preutulu activu si energiosu — era de alta parte pentru că nu consângenii lui possedu officiulu parochialu, cu cari se potu dispune după plăcu, — au amblatu pre la tote usiele cu mărturie mintiunose si la tote forurile civile, incependu de la depart, de locut, i. r. pre atunci in Oradea-mare, pana la cellu mai micu officiu civile cottense cu delatiuni false la tote locurile, denunciandu pre preutulu respeptivu, firesce nepotendu iicaire a capeta resultatulu animei salle cellei reutatiose, si contra-nationale. Lucru vnse de mirare, unu zeloşii Eppu romanu fia iertatulu Alexia condamnatu presusu amintutlu preutu la delaţiunea acelluia pre carele inainte numai cu unu annu, era intr’unu processu cu părintele preutului denunciatu lu apostrofasse cu epitetele de: reutatiosu, nedreptu, inmmoralu, reu-voitoriu, etc. si asia in casulu acestua s’a implinitu si dîss’a s. scripture: „cellu slabu a cofundatu pre cellu tare.“ Pentru că in fine sosi ciocoiulu reutatiosu si la nefericita in asta privintia Gherl’a unde contra sperantiei salle dobândi resultatulu doritu, cu immormentaraa totale, a moralitatei, religiunei si prosperarei precum si a binelui si beserice, infiintiate cu multe ostenele prin pretulu amintitu, ba chiaru cu scandalisarea intregei intelegintie si a diregatoriloru Cortului Satu-mare, la audire lucrului intemplatu cu toti asia eschiamandu Da .... de ecestia appi aveti D. Vostra, care pre unu preutu bravu allu cortului nostru lu dispune dintre noi, căci noi fiiindu civili si asia mai desinteressati facia de cleru, totusi ca si pre innocentu l’am absolvitu de sub acusatiunile reutatise si nedrepte a delatorelui. Et nunc venio ad fortissimum virum! Decandu s’a dussu amintitulu preutu din parochi’a aceea credintiosii respeptivi numai ambla la beserica in domineci si serbatori, ci lucra ca si in cellelalte dîlle, scol’a de tote dîllele nu e numai umbra, despre scol’a repetitionala inca s’au uitatu, ajutoriulu banalu apromissu de la stătu inca a remassu ad grecas calendas, capitalulu cellu frumosu de 1920 il s’a nimicitu fara urme, pietra strinsa pentru zidirea basericei au duss’o spre folosire, cu unu cuventu daun’a prosperarei binelui, immoralitate si nereligiositate s’au inauguratu in aceea parochia prin strămutarea nemeritata a laudabilelui preutu. Prin dispusetiunea acest’a ne mai audîta, se aprinse foculu, care arde pana asta din Tierr’a-Oasiului, pentru ca afara de reutu causatu communei respective s'a subsapatu vas’a, autoritatea atâtu preutîmei, câtu si ven. Ordinariatu. — De alta parte causatoriulu reului essiste si asta-di amblandu dintr'o communa in alta, provocandu poporulu la neascultarea preutîloru silindu-lu a face acestu reu prin terrorisările salle. Deci interessulu communu besericescu si nationalu poftesce imperiosu, ca se se faca capetu acestoru necasuri, si sé se restituesca vas’a, auctoritatea preotîloru perduta mare parte naintea poporului. Acestea nu potemu ascepta numai de la P.SSa Eppu Michaelu Pavelu, care cunoscundu reulu va sei da si remediu, si care pan’acumu dovedîsse că se interessedia de binele communu, candu pre innocentulu preutu transpussu din parochi’a sa de mai nainte lu denumi de assessore consistorialu. Speramu cumca P. SSa va lua in consideratiune, dîss’a sa frumosa cu oceasiunea installarei, că in officiulu Eppescu va fi conscientiosu, va remunera pre cei meritati, si va pedepsi pre cei fara de lege. — Aceste sunt oftările nostre, a caroru împlinire le asceptămu de la bunulu nostru Archiereu. Unu Osianu. Romani’a. Principiele Milanu allu Serbiei a plecatu Vineri la 17/29 Maiu la 9 ore deminetia spre a se intorce in patri’a sa. Principele a fostu condussu de M. S. Domnitorulu pana la gar’a Filaretu, unde l’asteptatu ministri, mai multi membri din corpulu diplomaticu si unu batalionu d’in regimentulu 6, regimintulu Principelui Milanu, a cărui uniforma de colonelu porta. Principele a plecatu, lassandu in urmala noi celle mai sincere simpatie si celle mai frumose impressiuni, si punendu prin presenti’a sa intre noi, sigiliulu unei infratîri si unei uniri durabile intre ambele popoare vecine. Unu semnu mai placutu, si o suvenire mai fratiesca ce potea a se da Suveranului Serbiei a fostu aceea de a se numi capulu unui regimentu romanu, regimentu allu 6-lea. Acesta unica ceremonia pana acum pentru armat’a romana, s’a facutu la 16/28 Maiu, in casarm’a regimentului d’in dealulu Spirei la llore diminéti’a. Spectacolulu era maretiu si plinu do interessu: pentru prima ora unu Suveranu strainu este numitu capulu unui regimentu romanu. Acestu actu este de natura a întări si mai multu legaturele intre celle doue naţiuni, serba si romana. Ceremoni’a a fostu dintre celle atingatorie. Nici unulu din cei presinti, militari si civili, n’a potutu sta rece sau indiferinte la acesta frumosa serbatore. La 10 ore si jumetate diminéti’a sosi M. S. Domnulu notru, in mare tienuta de generalu. Ministrii, presiedintele Camerei lu precedasse, si asceptatu in curtea cea întinsa a casarmei, impreuna cu mai multe persoane distinse ce tionusse a assiste la acestu actu. Regimentului era assiediatu in curte, cu musica, drapelulu si toti oficialii sei in capu. Domnitoriulu, indata ce ajunse, trecu pre dinaintea trupeloru, in midiloculu unui strălucitu statu majoru, si fu primitu cu celle mai entusiaste urări. La or’a 11 Principele Milanu, in tienuta de colonelu romanu, veni intr’o trăsură. — Music’a intonă ari’a naţionala serbesca. Ambii Principii, urmaţi de statulu rom majoru, trecură înaintea linieloru de trupe din regimentu, care i primi cu vine urări. După acestea trupele formara unu mare careu. Ambii suverani se puseră in mediuloculu acestui intinsu spatiu, insotîti de toti assistentii, si se chiamă impregiuru-le toti oficierii regimentului. M., S. Carolu I. cu o voce tare si putinţe proclamă pre M. S. Milanu Obrenoviciu IV. de capitallu regimentului allu 6-le, si salută pre principe, esprimendu credinti’a in bun’a înfrăţire si unire intre ambele naţiuni si ambele armate. Totu regimentulu, soldaţi si officiali, respunsera cu unanime si frenetice strigate de bucuria si de urare. M. S. Principele Milanu respunse, in audiulu întinsului careu, multiamindu de onoarea ce i se face, si esprimendu aceeasi credintia ca si Domnitorulu Romaniloru in infratîrea acestoru doue popore, precum si recunosciinti’a sa pentru bun’a primire ce a intempinatu din partea Romaniloru. Cuvintele noului capu allu regimentului 6-le fura primite cu frenetice urări din partea întregului regimentu. Domnitoriulu dede apoi in man’a Principelui Serbiei decretulu pentru numirea sa de caputallu regimentului 6. Ambii principi, cu suit’a loru, se retrassera in mediuloculu curţii casarmei. Regimentulu se formă in linie spre a defila înaintea Principiloru. Candu se apropiă, ca la o suta de passi Principele Milanu se desparţi de Domnitorulu nostru, scosse sabiia, se puse in capulu regimentulu seu, precedatu de musica si de sapori, si defilă înaintea Domnului României. Indata ce ajunse in dreptulu Domnitorului, acestua inaintă, lu luă de mana, multiami, si lu puse alaturi cu sine unde stete astu-felu pana se termină defilarea regimentului intregu. Cu adevaru plinu de emotiuni si de simţiri patriotice fu acellu momentu candu suveranulu Serbiei, in uniforma de colonelu romanu, defilă înaintea Suveranului României! Defilarea terminata, Pricipele Milanu, insotîta de Domnitoru visită, in infirmerie pre bolnavii regimentului seu. In urma Domnitorulu nostru se restrase luandu-si diura buna de la augustulu seu espe in modulu cellu mai affabile si mai amicale. Principele Milanu, cu toti asistintii si cu oficerii, luă parte la unu dejunu ce i se oferi in casarma de oficerii regimentului seu. După terminarea dejunului, Principele merse de visită mesele tuturoru, cari așteptau si ei înaintea meseloru intinse. Principele se plimbă printre tote mesele; închină cu mai multi soldaţi, si entusiasmulu fi la culme, cându Principele făcu, in limba romana, acesta urare: „Se traiesca regimentulu allu 6-le.“ Unu ordinu de di pre armata se impartî tiparitu la toti assistentii, Ecca acestu ordinu de dî: V4RIET4TI (N e c r o r o g u.) Aronu Nemesiu, preutu nou-ordinatu gr. cath. fiiulu preutului d’in Valassutu (comitatu Dobocei) Dieces’a Gherl’a după ce d’in rapirea unei callarie prinsa la calessa, si sarirea d’insului preste scar’a calessei, si-au frantu petiorulu dreptu de pre la glosne in dîu’a de buna-vestire, si dupa ce, asia cu petiorulu frantu fu transporportatu la medicii, d’in Gherl’a, si de acolo inderetru era si la Cîusiu in spitalu, unde s’au si amputatu petiorulu cellu frantu de totu, nu d’in glesne ci trei degete de sub genunchie, si după morbulu cellu cu multa suferintia d’in spitalu, la patru septemane, si-au datu spiritulu in man’a Creatorelui, inca la 6 Maiu, a. c. Martea intemplata d’in atât’a nenorocire a repausatului o plangu betranii si neputintiosii săi părinți, consortea sa An n’a Ane’a, doi frați: Dionisiu notariu cercualu in Doboca si Al e ssandru soldatu corporala, erei surori, Mari’a veduva cu 4 prunci, V e r o n i c’a cu sotiuiu seu Elia Veresiu cantor Docente in locu, Susan’a cu sotiuiu séu Vasiliu Olteanu preutu in Ujfaleulu Magiaru, Ann’a cu sociulu Ioanne Publica Demetrescu, preutu in Bogat’a-Romana, — uniculu unchiu allu séu, Dionisiu Velle, preutu in Stoian’a, doue matusie preutesse veduve, verii primari Ioanne Velle fostu vice-rectoru seminariului d’in Gherl’a acumu preutu Checediului; Alessandru Velle fostu iocutenente imp. reg. acumu la miliţie, — si mai multi consângeni ai sei, toti cu animile sfasiate alergara d’in tote părţile spre a-i da ultim’a onore. La immormentare cellebrara Solru Părinţii Preoti. Alimpiu Barbuloviciu Vicariu foraneu Silvaniei. Ioanne Baldi, assistandu unu mare numeru d’in intelliginti’a si poporu. Fia-i tierrin’a usiora si memori’a eterna! ! (Necrologu.) In 17. Maiu, a. c. la 2 ore p. m. crudel’a mote [rapi d’in mediuloculu nostru pre unu adeveratu fiu a natiunei romane, carele se credea a fi ajunsu la scopulu aspiratiuniloru salle juvenile, loanu Morariu notariu cercului Borgoului carele in etate 29, anii, după unu morbu mai indelungatu de plumani si dede sufletulu Creatoriului, deplansu fiindu de socia sa veduvita Mari’a, de părinții sei Domide si Palagia Morariu, de frate seu Teofilu Morariu invetiatoriu normalu in B. Prundu precumu si de ceilalți consângeni ai lui. Fia-i tierrin’a usiora si memori’a eterna! Borgo-Prundu 20. Maiu, 1874. Teofilu M. (Multîamita publica) Societatea literaria — basericesca „Alessi-Sîncaiana,“ a Teologiloru romani d’in Gherl’a, este de nou in plăcută pusetiune de a esprime publice celle mai afectuose semttente de multiamita si recunoscintia — facla cu doi generosi donatori cari au binevoitu a ne inavutî bibliotec’a, cu unele cărţi, ce pana acum’a nu le-amu avutu. Dl. Georgiu Pasc’a prefectu de studie si vicerectore sémin, in institutulu teologicu de Gherl’a, a binevoitu a ni gratifică: „Egyetemes magyar Ecyclopedia“ „A sz. István társulat évkönyve“ „Hunyadi János“ „Magyar nemzet története“ — éra Dr. Alessandru Bene cartea intitulata „A pesti központi papnövelde magyar egyház — irodalmi iskolájának története“. (Poesie romane traduse unguresce) In sigdinti’a de la 20. c. a Societății Kisfaludyane redactorulu „Familiei“ D. * 453 INALTU ORDINU DE DI Dorindu a da o proba de dragoste bunului nostru frate Domnitorulu Serbiei Milanu Obrenoviciu IV, si spre a stringe si mai bine legaturele de simpatie intre armatele Serba si Romana. Numimu capitallu regimentului allu - le de infanteria de linia pre M. S. Domnitorulu Serbiei Milanu Obrenoviciu IV. Regimentulu 6. va adressa M. S. Domnitorului Serbiei unu raportu trimestriale de situatiunea regimentului. Datu in Bucuresci la 15 Maiu, 1874. „CAROLU.“ Ministrulu de resbellu Generalu de divisiune Florescu.