Federatiunea, octombrie 1874 (Anul 7, nr. 69-72)
1874-10-25 / nr. 72
Buda-Pest’a Domineca, 25/13. Oct. 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna. Jiurnalu politicii, literariu, commercialui si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiuln de Prenumeratinne : Pre trei lune.....................3 fi. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annului intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Ilomiani'n . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiecse care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Invitama la renoirea prenumeratiunei pre trei-Inniulii Oct.—Dec. si rogamn totodată pre p. t. domnii restantiari, se aiba bunetate a-si rafai socoteiele, pentru a poté si noi impleni mai cu înlesnire de torinitele nostre. Red. int. B.-Pesta, 12/24. Oct., 1874. Membrii camerei deputatiloru Ungariei se întruniră asta di la 11 ore spre a incepe sessiunea a treia annuale a periodului elect. 1872/5. Deputaţii abia erau 1001a numera, se ascepta inse sosirea celloru absenţi pentru ca luni si marti se voru face alegerile officiului si apoi se adasta presentarea feluriteloru proiecte de legi, cari tote voru cere intrega activitatea camerei. Ministrulu fin. Col. Ghiczy au pragatitu mai multe proiecte (d’in cari unele se si publica prin dînarie) cu cari tinde a immultî veniturile statului prin urcarea dariloru, ceea ce are să supere pre deputaţi, dar’ mai alessu pre proportiuniletierrei, cari cu multa nevoia au supportatu si pana acum sarcinele publice, incatu restantiele dariloru trecu, precum se scie, preste 100 millione. Guvernulu Ung. nu are neci curagiulu neci abnegatiunea de a renuncia la erogatiunile celle mari, reducandu bugetulu la proportiuni mai modeste, ci mai bine incarca pre locuitorii tierrei, appellandu la patriotismulu loru. Nu scimu inca ce va duce camera, dar si la casulu candu s’ar vota aceste noue sarcine potentiate, ar trebui să se ingrijesca a înlesni poporatiuniloru si procurarea medileceloru de castigu, deschidiendu-li noue isvore de venituri, ca astfelu să se ecuilibreze darea cu castigulu, câci altmintrea prin storcerea poteriloru tierrei se pregatesce ruin’a ei. Senatulu imp. de Vienn’a si-au inceputu activitatea inca d’in lunia trecuta. Ministrulu de fin. accentuăm espunerea presentata camerei faptulu, că bugetulu dovedesce serios’a nestiintia a guvernului d’a reduce recerintiele totoru ressorturiloru la necessariulu neincongiuratu si că numai pentru instrucţiune si adm. justiţiei se ceru summe mai mari ca in annii tr., Summ’a erogatiuniloru pre ann. 1875 se urca la 381,782,551 fi. deci mai putinu cu 1,482,762 fi. decâtu in an. tr. perceptiunile preliminate se urca la 369,429,694 fi. prin urmare deficitulu face 12,352,857 fi., care se va accoperi d’in reservele de rente disponibili după legea votata la 24. Dec. 1873. Ministrulu de fintiene că mediuloculu cellu mai potrivitu pentru restabilirea ecuilibriului bugetariu este reforma de contributiune, adeca totu ca la noi, urcarea dăriloru. Congresulu beserallu serbiloru au primitu la desbaterea gener. proiectulu de statutu elaboratu de sinodulu episcopale. Elaboratulu este resultatulu unui compromissu si se crede că va fi primitu si la desbeterea speciale. Foile officiose de aici se bucura de una parte că statulu iea administratiunea averiloru beser, d’in man’a clerului, era de alt’a că tendintiele perturbatorie, cum dîcu eile, au ajunsu in minoritate. Noulu Metropolitu au si datu de conflictu cu partit’a nationale alu careia capu este Mileticiu, pentru cuventulu că in list’a candidatiloru commissiunei pentru administrarea scoleloru Metropolitulu n’au susceputu numele lui Miteticu si a partesaniloru săi. Essercitiele militaresci de tomna alle ostiriloru României la cari mai tote poterile europene au fostu representate prin delegaţi militari sunt aprope a se termină. In 25. oct. se va face mare parada pre bulevardulu d’in Buccuresci, cu care occasiune se voru impartî legiuniloru noue steguri, totu cu acesta occasiune credemu că se va desveli si statu’a lui Michaiu Eroulu, redicata in facl’a palatiului Universitatei. Inauguratiunea Universitatei d’in Zagrabi’a. Ce pote patriotismulu chiaru si la unu poporu pucinu numerosu si saracu, adeveresce essemplulu Croatiloru, cari de doue decennie incoce puseră coron’a edificiului literariu, intemeiandu mai nainte academi’a si mai apoi universitatea sciintieloru, ambele la initiativ’a illustrului patriotu si generosului Mecenate Strossmayer, pre domnulu episcopu de Diacovaru, care au sacrificatu mai multe dieci de mii de florinii pre altariulu culturei nationale, si anume singura pentru universitate 50.000 v. a., pentru cari fapte maietie invidi’a si rancorea politica-nationale impinsesse pre unii turbată magiari officiosi să strige in gur’a mare, că eppulu Strossmayer este resipitoriu si că prin urmare trebuesce pusu sub curatela, era bunurile episcopatului sub secuestiu si altele assemene, — dar poternicii de la Pestea cu tote sfortiarile d’a lovi pre capulu mișcării nationale, cercandu prin vile accusatiuni a lu discredită si la curtea domnitoria, nu s’au potutu atinge de d’insulu pentru ca vertutea au tocitu armele celle miserabili alle invidiei. Totu cemagiarii potura scote la caile fu inlaturarea lui Strossmayer si numirea magiaronului Mihaloviciu in scaunulu metropolitanu de Zagrabi’a, dar Strossmayer n’au cercatu remuneratiune la inimicii sei, ci in consciinti’a sa cea pura. Asta di d’insulu se buceura de opera maniloru salle si de nemarginit’a iubire si stima a connationaliloru săi, ceea ce valoreza mai multu decâtn tote metropoliele Resaritului si alle Apususului. — Domne, dă-ni si Romaniloru assemene Mecenati, ca să se mai îndemne si publiculu, căci altmintrea academi’a romana nu se va infiintiă in seclulu acestua. Nu ni lipsescu omenii cu stări mari, dar se pare că nu sunt inspiraţi d’atât’a iubire de naţiune că prelatulu croatu, neci immortalitatea numelui nu-i imboldesce la fapte mari. Inauguratiunea universităţii se începu cu liturgi’a solenna celebrata la 19 oct, in beseric’a catedrale. Piatr’a st lui Marcu eră indesuita de spectatori, cari voiau se vedia intrarea onoratioriloru in aul’a camerei deputatiloru, unde se tienu solemnitatea inauguratiunei. De a stang’a occupau locu membri camerei dep. — in centru osebitele deputatiuni, inaltii functionari admin, si just, reuniunile comunale, era de a drept’a si stang’a sub galerie erau studentii; înaintea scauneloru facla cu tronulu siedeau in fotolie persone de distinctiune, intre cari: ministrulu Pauler, AEp. Mihaloviciu, command, tierrei, Episc. Strossmayer, Ep. Smichlas, consiliarii int. de statu si generalii, apoi Dr. Telfy Hornig, etc. ospetii d’in Ungari’a. Banulu Mazuraniciu in calitate de commissariu deschise solemnitatea cu discursu latinescu. Consil. de sect. Mukiciu ceti rescriptulu imper. apoi legea sanctionata despre fondarea universităţii. După aceste banulu rosti altu discursu,terminata cu cuvintele „Croaticam universitatem literarum Francisco-Iosephinam nomine ac jussu Augustissimi imperatoris Francisci-Iosephi I. inaugura.“ Nemărginită bucuria se manifestă după aceste cuvinte. Alinandu-se acclamatiunile banulu installă preRectorulu magnificu Mat. Mesiciu, prin discursu inceputu cu cuvintele „Capesse sedem.“ Noulu Rectoru tienu unu discursu in limb’a croatica si altulu in limb’a latina, apoi una espunere in 1. croatica asupr’a desvoltarii statului scolare, a faseloru prin cari trecu facultatea (academi’a) de drepturi si asupr’a ideei sulevate de Eppulu Strossmayer pentru fondarea universităţii , accentuandu missiunea de cultura a acestui institutu, memoră in fine cu caldurose cuvinte de multiumire sacrificiele Domnitoriului, alle Eppului Strossmayer si altora Mecenati, precum si alle natiunei. Numele tuturoru fusera salutate cu fragorose acclamatiuni. Dr. Télfy in numele universităţii sorori din Pest’a salută univers, cl’oatica intr’unu discursu inceputu in 1. magiara si terminatu latinesce, assemene rectorulu univers, de Clusiu Dr. Finali , prof. Dobransky in numele scolei technice d’in Pest’a, — Dr. Rand’a prof. univers, de Prag’a, in numele natiunei Celtice, Dr. Cost’a in numele Sloveniloru, Dr. Scobel d’in Cracovi’a, Dr. Bienderman d’in Gratiu, Ciuleni si Sassinek, in numele slovaciloru d’in Ung. — Apoi celebrulu Dr. Gr neist, in numele univers, betranei sorori d’in Berlin, — disse intr’altele: Croatia are missiunea d’a communică Orientului cultur’a Occidentului. Differinti’a limbei nu este pedec’a ce ne-ar poté desparți, că ce sciinti’a e bunu commune allulumei vntrege.“ Espresiuni scomptose de plăcere urmara acestor cuvinte, după cari celebrulu pofessoru germanu presentă rectorului adress’a de fericitari splendidu ornata a universităţii de Berolinu. Mai vorbiră Pauler, Römer, Franknoi (d’in Pesta), representantii scoleloru mai inalte d’in Belgradulu Serbiei, rectorulu universităţii d’in Bolonia Dr. Policini, italianesce, si alţii, cărora tuturoru a multiumi latinesce rectorulu Mesiciu. — Essindu d’in aula Strossmayer fu salutatu cu entusiastice acclamatiuni (Zi vio.) Solennitatea tienh preste 3 ore, pana la 2 ore d. m. candu apoi urmă prandiulu pentru 250 persone in sal’a casinului, unde n’au lipsitu închinările intru prosperarea universităţii si pentru fericirea personeloru inalte si de distinctiune. Sub decursulu festivităţii sosiră 400 telegramme de felicitare. Ser’a ospetiu in palatiulu banale, serenada cu tortie banului, eppului Strossmayer si rectorului. Straiele au fostu illuminate splendidu, etc. Avemu să observamu că dîualiele mag. crepa de necadiu, că nu s’au toastatu pentru statulu ung. si unitatea lui. Iubirea nu se pote storce cu de a sil’a, ea trebue să fia spontana, dar firesce mai antâiu trebue meritata. Vienn’a 21/10 1874. Senatulu imper. reîncepu eri in 20. Octobre, affacerile salle. Prim’a cestiune fu proiectulu dlui de Pretis, primitu că unu malum omen pentru sessiunea de estu-timpu, că ce dlu ministru de financie asternu bugetulu annului 1875 cu unu deficitu de 12 millione, acéstea e de multiumitu numai bursei, carea influintiă pana si radecinele statului cu catastrof’a sa, de si pre atunci guverniulu promisesse, că din partea ast’a statulu nu va sufferi nemicu. Nu voiu să intru mai departe in cestiunea ast’a, ci me marginescu a sustiené, că statulu culege totu numai frupte amare pre urm’a dualismului. Majoritatea nationalitătiloru nemultiumite, si tesaurulu aprope de ruine, aceste sunt urmele dualismului, si eile ni spunu, că ar’a i se apropia. Constitutiunea se clatina, chiaru si cei credentiosi începură a-i fi necredentiosi; la ast’a ne indereptatiesce alegerea de deputatu in cerculu I allu capitalei, unde la alegerea mai strinsa din 19 c. candidatulu celloru credintiosi constitutiunei D. Polak remase in minoritate cu 16 voturi, facia de candidatulu oppositiunei D. Seutter. Dualistii se necajescu amara si pre oppositiunea Boemiei, pre carea o credeau a fi devenitu impotente, după ce 7 slăbănogi paresira castrele natiunali. Oppositiunea vise vnedia totu astă de tare că si mai înainte, că ce la alegerile ceste noue reesî de nou alessa in numer’ulu de pana acumu. Naţiunea Boemiloru nu-si vă parasi terrenulu, sciindu că are să invinga. Scandalulu Arnim - Bismarkianu totu mai occupa diuaristic’a. La celle din mulu trecutu adaugu, că incuisitiunea se continua cu dirigintia, dar’ fara neci unu resultatu favorabile pentru Bismark, deca nu se pote numi favorabilu, că judele incuisitoriu fumandu cigara a escitatu incendiu in locuinti’a contessei Arnim-Boytzenburg, unde mai multe obiecte pretiose devenira preda flaccareloru. — Juristii Germaniei sustienu tare, că Arnim va castiga processulu, de si chiaru si a treia instantia i-a respinsu cererea de a fi pusu in libertate pre garanția. On lectori sciu ce sorte va să-lu ajunga pre Bismark, la casa, candu Arnim ar’ triumfă. D’in Franci’a sunt de insemnatu noue triumfuri alle republicei. La 18 i. c. se templara patru alegeri de deputați pentru adunarea nationala. In depart. Seine-et-Oise reesî D. Sénard cu 61 mii de voturi, facia de ducele de Padua, carele candidă pentru Bonapartisti; in alpii maritimi reesîra ambii candidati republicani Chiris si Médecia facia de Bonapartistii-septennalisti Boissard si Durandy. In Pas-de-Calais se va face noua alegere, că ce Bonapartistulu sustienutu de guvernu întruni numai 66,810 era republicanulu Brasme numai 61,576 voturi, precandu majoritatea absoluta este de 73,002 voturi. — Din aceste se vede dara, că republica cuceresce din dîin dî totu mai multu terrenu. Septenniulu se clatina din temelia, si Mac-Mahon se pote salvă numai prin ajutoriulu republicaniloru. Unu presemnu, câ republic’a se apropia de triumfu e si not’a, ce guverniulu lui Mac-Mahon tramise representantiloru Franciei in Bucuresci, Belgradu si Constantinopole, prin carea aceştia sunt invitaţi a lucră din tote poterile pentru independenti’a perfecta a principa- Nt. Î2-8ÎÎ.