Federatiunea, octombrie 1874 (Anul 7, nr. 69-72)
1874-10-18 / nr. 71
Escelenti’a Sa fura o deputatiune ca de 30 insi, dintre cei mai alesi barbati ai deosebiteloru classe ale publicului romanu din locu, cari sub conducerea dlui protopopu Petricu se presentara in visita la Escelenti’a Sa, esprimendu-si bucuri’a cum să potu saluta pre Escelenti’a Sa, pre capulu uneia dintre besericele romane si pre unu barbatu atâtu de illustru alu natiunei romane, — in cetatea Brasiovului, curandu-i se traesca multi anni spre fericirea bisericei, alu cărui capu este si spre fal’a natiunei romane. La ce Escelenti’a Sa respundiendu si-esprimă multiumit’a pentru asta intimpinare onorifica si bucuri’a de a cunosce si in persona pre civii romani ai Brasiovului, cari au facutu atâtea fapte nobile si au adusu atâtu de multe gertfe de mare pretiu pre altabiulu culturei nationali. Apoi presentandu-i-se prin conducatoriu membrii deputatiunei unulu câte unulu Présanti’a Sa indreptă catra fia carele vr’o câteva cuvente amicale. Se mai presentara in visita la Escelenti’a Sa, oratorulu cetatei, abatele catolicu si comitetulu reuniunei femeiloru romane, apoi alti singurateci. Era Escelenti’a Sa facundu visite pre la cunoscuti, a purcesu mai antâiu la gimnasiulu romanu gr. orientalu din locu, unde fu intimpinatu de directorele gimnasiului Dr. Mesiota si de corulu professoralu. Presanti’a Sa cercetă cu deamenuntulu acestu edificiu, si se incunoscintiă despre starea invetiamentului, caritate, in specie frumseti’a edificiului se vedea că lu preamultiumescu.Cercetandu apoi si băile din curtea scoleloru, intră la directorele Dr. Mesiota si ioterse acestui’a pentru corpulu professoralu visit’s. De aici merse la biseric’acu chramulu stului Nicolae din Scheiu, unde fu intimpinatu de curatoratulu bisericei în frunte cu d. protopopu Josifu Baracu. După o scurta rogatiune cercetă de amenuntulu asta casa a Domnului, si indata merse la d. protopopu Petricu, caruia i intorse pentru sine si poporenii pre cari i condusese la Escelenti’a Sa, visit’a primita. Cercetandu si biseric’a catolica si intorcandu abatelui visit’a la 2 ore d. a. se duse la prandiu la redactorele Gazetei Transilvaniei, unde era dimpreună cu suit’a sa invitatu. După masa mai cercetă biseric’a gr. orient, din cetate (asia numit’a biserica grecesca) apoi monumental’a biserica evangelica si facil o preamblara pre promenad’a de sub temp’a, deunde i se deschise e preafrumosa panorama a Brasiovului. A dou’a dî adeca Sambata demaneti’a la 5 ore a plecatu illustrulu aspe mai departe spre a-si continuă visitatiunile canonice, lasandu cele mai plăcute suveniri la toti aceia, cariavura fericirea de a conveni cu Escelenti’a Sa. Incatu am aflatu, visitatiunile canonice ale acestui Archipastoriu suntu de cea mai buna influintia asupra poporului nostru. Invetiaturele parentiesei si îndemnurile spre fapte bune, prindu in anim’a poporului radecine afunde, sternindu in elu consciinti’a de sine si interesau viu pentru biserica si scola, pentru imbunetatirea starei sale morale si materiale. Ddieu dăe taria acestui archipastoriu, ca se-si pota câtu de desu cercetă pre acasa pre fii sei sufletesci, semenandu in urm’a sa binecuventare cereasca , pace intre frați si indemnu spre fapte bune si morala crestineasca, a FOISIDE’A. Planetoidii seau Asteroidii. Revelatoriulu toturoru legiloru naturei — matemac’a a constatatu, că tote in natura urmeza anumite legi. La adeverulu acestea au tienutu strinsu naturalistii si cu deossebire astronomii, adese inse se vediuru instelati. Planetii suntu asiediati in depărtări varie, si aceste, esaminate fiendu, trebuie se ne dée o lege pre carea. Insemnandu depărtarea lui Mercuru de la sore cu 4 (patru), aflâmu schem’a urmatorioa: Mercuru =4 Venusu =4—1—3=== 7 Pamentulu=4-j-3 X 2=10 Marte =4-j-3X22=16 Jupiter =4-j-3X24=52 Saturnu =4-j-3X26—100 Uranu =4-j-3X2®=196 Neptun =4-j-3X27=388 D’in scall’a acest’a aflâmu, că depărtările planetiloru de sore suntu situate după potenti’a numerului , dar’ ne prende mirare că potenti’a a trei’a lipsesce, si legea sipierde valorea. Lipsindu inse numai unu membru, trebuie se cercâmu caus’a dar nu se negâmu validitatea legei. Astronomii au ventilatu punctulu acesta delicatu timpu indelungatu si in fine veniru la ideea, că intre Marte si Iupiter trebuie se mai esiste unu planetu mare. La inceputulu veacului presente 1801 la 1 Ianuariu Piazzi anuncia, că a aflatu unu planetu nou intre Marte si Iupiter, pre „Ceres“. In anulu urmatoriu la 28 Martiu Olbers nuse anuncia, că si elu a aflatu unu planetu intre Marte si Iupiter „Pallas“. La anulu 1804 Harding a aflatu apoi pre „Iuno“ si Olbers a aflatu apoi la 1807 pre „Vest’a“. Astronomii si-au indereptatu atentiunea asupra acestora corpuri ceresci si in scurtu timpu aflaru, că intre Marte si Iupiter esista pana acumu nu mai pucinu cu 79 de planeţi, cari pentru micimea loru se si numescu „planetoidi“ sean „asteroidi.“ Esaminandu aceste corpurele aflamu, că tote se misica in giurulu sorelui in căli eliptice, ca si celialalti planeţi. Timpulu, in care si percurgu asteroidii calile in giurulu sorelui e 1330—1680 ditle. Depărtările loru mediloce de la sore contienu 50—60 milione de miluri. Depărtările loru de la pamantu varieza forte, d’in care causa acumu ipotemu vede pre unii cu ochii liberi, acumu abia cu ochii înarmați; d’in asta causa nece că le potemu avea cu acuratetia iadiulu, prin urmare nece supraféciele si nece volumurile; d’ar la totu casulu asteroidii suntu corpuri ceresci multu mai mici cu lun’a, si toti la olalta computati abia făcu a patr’a parte d’in mass’a pamentului. De si căile loru in giurulu sorelui suntu asia aprope unele de alteie, totusi nu este casu pentru d a se intalni asteroidii unii cu altii nece odata, fiacarele si percurge negenatu calea sa, ca ce căile loru suntu situate astfeliu, că nodurile unei’a se afla chiaru in latimea cea mai mare nordica si sudica a celei alalte. Ceea ce mai e interessantu la căile asteroidiloru e, că tote au o elipssa forte linguretia, d’in caus’a excentricitătiloru enorme, de unde apoi le potemu assemenă cu căile cometiloru. Planetoidii, desi suntu mici, totusi mareta una lumina intensiva, cu deosebire Vest’a, de unde unii astronomii si dissera că estea fipta; cei mai multi inse sustienti, că Vest’a e unu corpu solidu, avendu pre suprefacia nisce lespedi sclipitiose. Asteroidii se apropia de natur’a cometiloru nu numai prin căile loru eliptice lunguretie, ci si prin atmosferele loru gigantice. Ceres si Pallas au câte odata atmosfere, cari se estendu preste 100 miluri, d’in care causa si vedemu acesti planetoidi ca nisce cometi invaluiti in una negura dessa, carea întuneca de totu sâmburele propriu; alta data vnse atmosferele aceste aparu mărginite si forte mici, candu apoi planetoidii numiţi i vedeau splendidi. — La asteroidi nu s’au observatu pana acumu pete prin urmare nece timpulu de rotatiune nu li sa potutu calcula, adeca diilele si nopţile. De orace planetoidii nu potu avea gravitatiune însemnata, corpurile pre suprafecie ale loru inca voru cade multu mai incetu cu pre pamentu, posibilu dar’, că locuuitorii asteroidiloru voru fi nisce fientre forte; dar’ nece contrariulu nu e eschissu, de orace fiendu gravitatiunea mica, si corpurile pierdu din greutate, asia dara e possibilu, că locuitorii planetoidiloru facia cu ai pamentului se fia nisce giganţi. Ce suntu aceşti Planetoidi, si cumti s’au nascutu? Toti astronomii sustienti, că suntu ruinele unui planetu mai mare, carele a fostu esploadatu prin acţiuni interne, s’au venindu in contactu cu altu corpu cerescu esternu, acest’a l’a prefacutu in bucăţi. 570 Reverendissimi loru in Christosu Fraţi Vicari Foranei, Multu-Onoratiloru Protopopi si Preoţi! In aceste timpuri precâtu de sgomotose pentru Religiunea lui Isusu Christosu, pre atâtu de daunose pentru moralitate din tote partile se observa miscamintele poporeloru religiose referitorie la rennoirea spiritului religioso-moralu prin organisarea statului esternu alu basericeloru sale. In valurile aceste neci Noi nu vomu stagna neci nu vomu regressu ci dorimu cu pasi energici a intrebuintia tote midilocele acele, carii le speramu in Domnulu a fi conducatorie pentru însufletirea poporului nostru credintiosu catra religiune, baserica si afacerile scolari. Din acestu punctu de vedere manecandu Niamu propusu a tiené cu ajutoriulu Atotupotintelui unu Sinodu diecesanu, si acel’a lu-si indicemu pre diu’a 25-a Octobre cal. n. a. c. in care prin statute conducatorie se se organiseze tote afacerile reducatorie la statulu esternu, economico-administrativu alu basericei nostre gr. cat. si a trebiloru scolare diecesane. Credemu că implinimu unu doru comunu, candu convocamu ca se participe la sinodulu acestea si credintiosii nostri seculari si inca intru aceea proportiune, ca sinodulu in doue din trei parti se ste din mireni si in un’a a treia parte din preoți, avendu firm’a sperantia, că prin acésta modalitate toti fii credinciosi ai diecesei acesteia — despre a caroru religiositate si zolu catra afacerile basericesci si scolare neci candu nu Neamu indoitu, — din sintiulu seu religionariu si alipirea credintiosa catra baseric’a nostra gr. cat. Ni voru succda ca se facemu nescari statute folositorie, prin cari baseric’a se infloresca pentru viitoriu, si scol’a se fia unu foculariu poternicu pentru înaintarea culturei si civilisatiunei poporului nostru. Purcediendu din aceste motive, Instrucţiunea după a careia indegetare se voru alege membrii Sinodului in diu’a susamintita aservandu — aici sus. alaturata cu aceea provocare Vi se tramite, cu cuprinsulu aceleia intreleptiesce se-lu faceţi cunoscutu tuturoru credintiosiloru Nostri, si pre bas’a acelei’a se grăbiţi a face alegerile asia ca pana in diu la 15 Octobrie acele sese intemple in tote cercurile electorali. Apoi pentru orientarea Ordinariatului protocolele alegeriloru intemplate respectivii Comisari indata se le tramita la Ordinariatu, asia ca pana la 20 Octobre tote se fia aici. Scurtimea timpului, dara mai virtosu lips’a localitatiloru nu Ni-a concesu ca cu acest’a ocasiune se cunvocamu Sinodulu pre una basa mai larga, ci cam de una data amu fostu constrinsi a imparti dieces’a in 15 cercuri electorali , cum se vede din articl. II. a instructiunei alaturate. Pentru ace’a in fa care cercu electoralu pentru conducerea si efeptunea alegeriloru se denumesce unu Comisariu, care cu preside in contrelegere cu respectivii protopopi si după potintia si cu intelegenti la mirena din cerculu electoralu va stator! loculu alegeriloru, si conformu instructiunei va duce indeplinire tote agendele ei. Comisarii acestia in cercurile electorali in carii cadu Vicariatele si anume: in cerculu 1, 11 si alu 15-le voru fi Reverendissimii Vicari Foranei; in cercurile in cari cadu Archi-diaconii si anume: alu 4, 6, si alu 13-lea voru fi respectivii Archi-diaconi, era in cerculu alu 2-le va fi M. O. Alesandru Szilasi protopopulu Bistritiei, in cerculu 3-le M. O. Joanu P. Popu protopopulu Cristurului, in cerculu alu 5-le M. O. Josifu Oltanu prot. Olpretului, in cerculu alu 7-le M. O. Joanu Szilasi prot. Buzei, in cerculu alu 4-le M. O. Mtanasiu Cototiu prot. Siomcutei mari, in cerculu alu 9-le M. O. Greorgiu Maniu prot. Seinului, in cerculu alu 10-le M. O. Alesandru Erdős prot. Tierei Oasiului, in cerculu alu 12-le M. O. Vasiliu Caracioni prot. Izei, in cerculu 14-le M. O. Joanu Galu prot. Siamsiondului. Si aceste suntu îndrumările după cari ajutorindu-ve Spiritului. veti pregăti calea pentru tienerea Sinodului intentionatu. Era in catu in diu’a 25 Octobre Sinodulu si va incepe lucrările sale cu chiamarea ajutoriului Spiritului S- se dispune, ca intru acestea din tote basericele diecesei la S* Liturgia Spiritului, se se invoce preste membrii Sinodului si darulu aceluia-si preste afacerile sinodali. In fine membrii alegandi suntu provocați ca in diu’a 24 Octobre ser’a se insueasca a fi aici in Gherl’a unde vreo 50 insi voru pote avea cuartiru in edificiulu Seminariului domesticu. Dandu-ve binecuventare archieresca remanemu in Curtile Nostre Episcopesci d’in Gherl’a la 10 Septembre 1874. Michaelu Pavelu, m. p Episcopulu Gherlei. Respunsulu dlui Thiers la aleutciunea ce i-a trenutu la Vizille d. Arnaud, membrulu consiliului generale, in numele concetatieniloru ce lu insociau. Domniloru! „Ve multiemescu de pasulu atâtu de onorabile ce faceţi pentru mine in acestu momentu, si de semnificarea ce ’i daţi prin nobilulu limbagiu, care se tienu in numele d-V03tra. „Da, amu pusu unu adeveratu devotamentu, candu amu primitu la Bordeaux sarein’a ce mi s’a impusu; caci, trebuia se semnezu o pace dorerosa, un’a din cele mai dorerose ce a semnatu vr’o data Franci’a, si era crudu pentru mine a-mi pune numele in josulu unu asemenea tratatu, eu, care amu facutu totulu pentru a ’mpedeca smintitulu resbelu, prin care amu fostu redusi la asemeni estremitati. Cu tote acestea, n’amu esitatu unu singura momentu. Vechiu aperatoru alu formei monarchice, amu primitu titlulu de siefu alu poterei esecutive a Republicei francese, si nu sunt eu care am alesu seu luatu acestu titlu, ci o comisiune a Adunării nationale, din care faceau parte in majoritate acei cari adi se considera esclusivu ca conservatori; acestia suntu, cari au datu poterii ce ’mi incredintiau calificativulu de republicana, si aveau cuventu, caci nimicu altu nu era posibile in acelu momentu. Fara ’ndoiela, multe spirite regretau monarchi’a, si aru fi preferatu-o in loculu Republicei; dar’ n’a fostu unulu, care se fi credintu atunci posibile d’a restabili monarchi’a in mediloculu manifestatiuniloru popolare in favorea Republicei. O asemenea incarcare ar fi fostu unu neinvinsu obstaclu in triumfulu ordinei asupra deosordinei, si, câtu pentru mine, n asi fi potutu nici a face se se respecte poterea, nici baremi a strebate Parisulu, pentru a merge se negociezu pacea la Versailles. „S’a facutu dar’ ceaa ce s’a potutu, ce’a ce se potea face, si adi este pre tardiu pentru a ne ’nvinovatî singuri de necesităţile la cari ne-amu supusu. Adaugeti că Europ’a ratifică resoliturile , cânci, alesu la 5 ore de Adunarea nationale, la 51/j primiam recunoscerea poteriloru, repugnatoriloru refusata de patru lune. Amu primitu dar’ Republic’a din manele Adunării, si amu declaratu in facia ’i, că voiu păstră cu fidelitate depositulu ce mi se ’ncredintiase, că-mi dâ Republica, câ-i voiu intorce Republic’a si că ’ndata ce Franci’a si va vindeca ranele, dens’a va decide de sorte’i. „Abia alesu, amu alergatu la Paris si de la Paris la Versailles, pentru a sustiené aci, in contra unui inamicu victoriosu atunci si iresistibile, lupt’a cea mai crâncena ce-a sustienutu vr’odata unu diplomatu. Voiau se norapesca Belfortulu si n’aveam pen Jupiter. Loculu alu doile in sistemulu nostru solaru lu-occupa Jupiter, cânci după spre