Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)

1962-10-18 / nr. 5014

■i- VMBnrAia nir­i state nme, nnni-fi 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL JOI 18 OCTOMBRIE 19621 PAGINI 20 BANI l!Să construim raai repede, mai bine, mai ieftini“ Ln t­ăi gri vii realizarea fii si teasta sarcinii ! nlm ! Sa ştia că ritmicitatea producţiei înseamnă îndeplinirea sarcinilor de producţie pe fiecare perioadă de timp (trimestru, lună, decadă, zi şi chiar oră) şi pe fiecare loc de muncă in Conformitate cu graficul stabilit. Noi, Constructorii, avem pe şantiere două grafice. Unul general în care sunt pre-­ văzute etapele tuturor lucrărilor de rezistenţă şi a celor de finisaj la con­strucţiile pe care le realizăm şi altul operativ (lunar) alcătuit pe baza celui general. Graficele operative sunt de­falcate pe brigăzi. La noi, pe şantierul malul sting al rîului Bahlui fiecare brigadă îşi realizează prevederile­­clanului In funcţie de grafic nu numai­­sub aspectul valoric, ci in special sub Cel fizic. De exemplu, la blocul nr. 4 ■dulgherii, fierarii-betonişti, betoniştii şi zidarii care se succedau In operaţi­ile pe care le aveau de realizat ştiau că trebuie să construiască 4 etaje Intr-o lună, deci în fiecare săptămînă un etaj. Datorită afişării la loc vi­zibil a graficului general şi cunoaş­terii de către toţi membrii brigăzii a Celui operativ, datorită funcţionării Continue a utilajelor, aprovizionării ritmice cu materiale s-a reuşit ca printr-o bună ritmicitate sarcinile zil­nice de plan să fie depăşite. In afară de aceasta a apărut o iniţiativă bună care a influenţat mai mult depăşirea zilnică a pianului. Comunistul Dumi­tru Lucuţă, şeful brigăzii de dulgheri şi Gheorghe Mitrică şeful brigăzii de fierari au observat că pe paliere co­­frarea pereţilor se desfăşura cam a­­nevoios. Se pierdea timp preţios cu alegerea şi îmbinarea panourilor te­­t­o-film la fiecare palier in parte. Din­­a­cest neajuns s-a născut iniţiativa de a folosi cofrajele alese odată pentru un palier şi la palierul superior exact în aceeaşi poziţie de montare­­ pe camere. A început astfel să se ciştige timp preţios, cite o zi la un etaj. La isfirşitul lunii august ax, am putut ra­porta că constructorii de pe şantierul nostru au realizat 5 etaje In loc de I* intr-o singură lună. Trebuie să mai amintim faptul că din practică ne-am convins că deficienţele in organizarea tainicii determinau Iniţial activitatea neritmică. Pentru aceasta ne-am orien­tat chiar de la începutul acestei lu­crări către folosirea formaţiilor mari de lucru, a brigăzilor specializate, care să lucreze in flux continuu pre­ţuind locul una alteia. In momentul de faţă după ce lu­crarea a stagnat aproximativ o lună pentru a se putea verifica anumiţi indicatori tehnici (blocul fiind experi­mental) putem să arătăm că la lucră­rile începute ritmul de execuţie este susţinut. Stadiul actual al acestei lu­crări este următorul. Sunt gata la roşu parterul, plus 10 etaje - se mai lucrează la această categorie ultimul palier. Tencuielile şi celelalte lucrări de zidărie sunt avansate,­­ aproxi­mativ 80 la sută din total sunt gata. Zugrăvelile şi vopsitoriile sunt realizate in proporţie de 50 la sută iar par­chetul şi mozaicul in proporţie de peste 30 la sută. Şi lucrările de in­stalaţii electrice şi sanitare sunt avan­sate. In toată perioada, de la în­ceputul acestei lucrări şi pină in prezent trebuie să remarcăm că a existat o bună coordonare a lucrărilor de insta­laţii cu cele de zidărie. Ca urmare a faptului că pe şantierul nostru cons­fătuirile de producţie ale constructori­lor s-au ţinut odată cu cele ale in­stalatorilor s-au putut înlătura in mod coerctiv diferitele deficienţe, atît din partea constructorului cit şi din cea a Instalatorului. Dealtfel la acest bloc au fost prevăzute in proiect golurile şi şliţurile care trebuiau lăsate in zidă­rie pentru lucrările de instalaţii ceea ce a înlăturat, in mare măsură, pier­derile de materiale pentru reparaţii şi pierderea timpului pentru sparge­rea zidurilor. Anunţîndu-i la timp pe instalatori, aceştia au putut lucra in cea mai mare parte în paralel cu noi constructorii executind lucrările de instalaţie chiar pe roşu. In momentul­­de faţă cu toată stag­narea, se poate constata că zidarii lucrează corespunzător prevederilor graficului. ION NEGOIESCU ION ALEXA maiştri, Şantierul malul sting-Bahlul ­oOo-i Muncesc de zor De curînd, colectiviştii din comuna Ţuţcani, raionul Bîrlad au terminat re­coltatul porumbului. Paralel cu recol­tatul, colectiviştii au trecut la elibera­rea terenurilor şi pregătirea lor în ve­­iderea arăturilor ce trebuie efectuate în vederea însămînţărilor. Aşa se face­­ca pînă în prezent, colectiviştii, aju­taţi de mecanizatori, au reuşit să efec­tueze arături de bună calitate şi să însămînţeze 150 ha. cu griu, 96 ha. cu secară şi 13 ha. cu orz. In această acţiune s-a evidenţiat brigada nr. 1 de cîmp condusă de comunistul Vi­tor H. Sandu. GHEORGHE IFRIM secretar al comitetului comunal & părții BIBUOTEC A CENTRALA UNIVERSITARA I' .M. eminescu- IAŞI Noi filme documentare romîneşti Studioul cinematografic „Alexandru Sahla“ a realizat noi filme documen­tare şi de ştiinţă popularizată, care se vor prezenta în curînd pe ecranele cinematografelor. Documentarul „Noi la festival“ a­­duce pe ecran aspecte de la cel de-al 8-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Helsinki. Filmul „Lacuri glaciale“ redă cîteva imagini pitoreşti ale lacurilor noastre de munte. Un alt film documentar, „Festival de folclor“ cuprinde secvenţe din timpul desfăşurării Festivalului de fol­clor al ţărilor balcanice şi din zona Mării Adriatice, care a avut loc în vara aceasta la București. (Agerpres). La GA.S. Răducăneni culesul fructelor de toamnă • In toi, IN CLIŞEU: Utemista Elena Mi­­hulcă, la culesul merelor. Foto: V. BOTOŞANI Ritm intens la însămînţat In gospodăria agricolă colectivă Dagiţa, raionul Negreşti, se munceşte intens pentru, grăbirea terminării lu­crărilor agricole de toamnă. In acest sens a fost recoltată floarea soarelui pe o suprafaţă de 25 ha., care în ur­ma treierişului a şi fost predată la baza de recepţie, şi porumbul de pe o suprafaţă de peste 364 ha. Parale­­l cu recoltetul culturilor tîrzii, colecţii viştii au trecut imediat la eliberarea terenurilor şi­ pregătirea lor în vederea însămînţărilor. Astfel pînă în prezent au fost insăminţate 100 ha. cu orz care a şi răsărit, 15 ha. cu borceag pentru sămînţă şi 280 de hectare cu griu . ION TRIFAN -------- -himiu­m Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer in India DELHI 17 (Agerpres) - De la tri­misul special al Radiodifuziunii, Eugen Preda . La 17 octombrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, impreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneiiu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe, au sosit la Delhi - capitala Indiei­­ In continua­rea vizitei In ţara prietenă, la Invitaţia preşedintelui Republicii India, dr. Rad­­hakrishnan. La ora 12, ora locală, pe aeropor­­tul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reacţie ale forţelor militare aeriene Indiene, avionul cu care au călătorit conducătorii de stat români. Însoţiţi de ministrul Muncii al guvernului central Indian, Jal Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi ambasadorul R.P. Romíne la Delhi, Iancu Horaţiu. Pe aeroport, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Populare Romine şi Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din Subunităţi ale forţelor armate terestre, maritime şi aeriene ale Republicii India. In semn de salut, o baterie de artilerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului romin sunt Intimpinaţi cu căldură da preşedintele Republicii India, dr. Sarvapall Radhakrishnan, de vicepreşedintele Zahir Hussein, şi de primul ministru Jawaharlal Nehru. Pri­marul oraşului Delhi oferă conducăto­rilor de stat romîni tradiţionalele ghir­­lande de flori. După prezentarea mem­brilor guvernului indian, s-au intonat Imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii India. Coman­dantul gărzii de onoare a prezentat raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a trecut in revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat români le-au fost prezentaţi apoi alţi înalţi demni­tari indieni, precum şi membrii corpului diplomatic aflaţi pe aeroport. Preşedintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de micro­fon şi a rostit un cuvînt de bun sosit. Sintem­ fericiţi, a spus preşedintele Indiei, dr. Radhakrishnan, să vă avem pe dv. şi persoanele care vă însoţesc In mijlocul nostru. Din vizita pe care aţi întreprins-o intr-un număr de oraşe din India v-aţi putut da seama de stima adîncă şi bunăvoinţa pe care poporul nostru o nutreşte pentru dv. şi ţara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru libertate şi stră­duinţelor pe care le depuneţi pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale şi eco­nomice In ţara dv. Aţi obţinut, Intr-un timp foarte scurt, succes in sarcina pe care v-aţi propus-o. Preţuim Interesul pe care îl manifestaţi şi ajutorul pe care II acordaţi în dezvoltarea Industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relaţiilor de prietenie între popoare. Sunt sigur că dv. primul ministru al ţării dv., şi ministrul de Externe, precum şi persoanele care vă însoţesc, veţi considera vizita dv. la noi plăcută şi folositoare şi sper că această vizită va stringe legăturile din­tre noi. Din toată inima, fiţi bine venit, domnule preşedinte. Răspunzând tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Vă mulţumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă şi poporului ro­mân. Permiteţi-mi să vă transmit dv. şi prin dv. locuitorilor capitalei Indiei prietene, marelui popor indian, salutul nostru cald din partea Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, a guvernului Republicii Populare Romine şi a poporului romín. Vă sîntem recunoscători pentru a­­mabila invitaţie de a vizita marea şi frumoasa dv. ţară, de a avea convor­biri prieteneşti cu conducătorii Indiei, de a lua cunoştinţă de realizările po­porului indian, de năzuinţele sale de progres şi o viaţă mai bună. Sîntem convinşi că prilejul de a avea noi în­trevederi cu oamenii de stat ai Indiei va deschide noi posibilităţi pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor şi colaborării dintre popoarele şi ţările noastre. Locurile vizitate până acum au lăsat asupra noastră impresii puternice, de neuitat. Aş vrea să mulţumesc pentru atenţia cu care am fost înconjuraţi şi primirea deosebit de prietenească pe care ne-au făcut-o nouă, reprezentanţi ai poporului român, persoanele oficiale şi populaţia oraşelor Bombay, Banga­lore, Agra. Dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre se bazează pe interesele co­mune ale construcţiei paşnice. Fie cer această prietenie să se dezvolte spre binele nostru comun, spre binele păcii, in întreaga lume. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat urări pentru prietenia româno-indiană, pentru pace în întreaga lume. De la aeroport, străbătind Bulevar­dul Păcii, arteră principală a capitalei Indiei, coloana de maşini oficiale s-a îndreptat spre reşedinţa preşedintelui Republicii India, unde sunt găzduiţi oaspeţii romîni în timpul şederii la Delhi. Capitala Indiei cuprinde două părţi: Old Delhi (Vechiul Delhi), cu o popul­­aţie de 2.600.000 de locuitori, care are aspectul tipic al aglomerărilor ur­bane din India, şi New Delhi, (Noul Delhi) cu 260.000 de locuitori, în care se află diversele instituţii oficia­le, palatele de reşedinţă ale înalţilor demnitari, precum şi numeroase grăj­dini. Clădirea de reşedinţă a preşedinte­lui Republicii India este construită din piatră roşie, cu coloane în stil antic, cu cupola in forma templelor budiste. In momentul cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu dr. Radhakrishnan au sosit la reşedinţă alături de drapelul portocaliu-negru al preşedintelui Republicii India s-a înălţat şi drapelul roş-galben-albastru al Republicii Populare Romine. In piaţa din faţa reşedinţei, înca­drată de clădirile diferitelor ministere, se aflau zeci de mii de oameni care au făcut o primire entuziastă conducă­torilor de stat romîni.Pe aleea de la in­trarea reşedinţei pe o distanţă de mai bine de un kilometru, alţi numeroşi lo­cuitori ai capitalei Indiei au salutat pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, manifestînd pentru prietenia romîno-indiană. De la in­trarea în piaţă şi pînă la reşedinţă convoiul de maşini a fost escortat şi de o unitate de lăncieri călare din garda preşedintelui. U‘R­S»Se Manifestări consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice MOSCOVA 17 (Agerpres) La palatul de cultură al uzinei „Secera şi Ciocanul" din Moscova - membru colectiv al Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, s-a deschis o expoziţie de lucrări ale pictorilor amatori - muncitori ai uzinei Repu­blica” din Bucureşti. In întreprinderile industriale, in col­­hozuri, sovhozuri, în institutele de cer­cetări ştiinţifice din Moscova, Lenin­grad, Ucraina, Letonia, R.S.S. Moldo­venească, Armenia, Gruzia, se ţin în aceste zile referate despre succesele poporului român în construirea socia­lismului, se organizează expoziţii. La adunările oamenilor muncii, consacra­te Lunii prieteniei, participă membrii ambasadei romine, grupuri de turişti din R. P. Romina care vizitează în prezent Uniunea Sovietică. In cinstea Lunii prieteniei, a avut loc o seară festivă la Casa prieteniei cu popoarele din ţările străine. In următoarele zile vor avea loc aici seri consacrate muzicii şi artei cine­matografice romîneşti. Postul de radio Moscova, împreună cu Asociaţia de prietenie sovieto-ro­mînă a organizat pentru radioascul­­tătorii români un concurs literar a că­rui temă este colaborarea frățească și prietenia popoarelor român şi so­vietic. Vaccin antiponomieltic romînesc Incepind din primul trimestru al ci­nului viitor, copiilor şi populaţiei adul­te pînă la vîrsta de 30 de ani din ţara noastră li se va administra pentru prima dată, vaccin antipoliomielitic de fabricaţie romînească, sub formă li­chidă, pe bază d® viruşi vir-atenuaţi. Vaccinarea va cuprinde, ca şi în anii anteriori, peste 10.000.000 de per­soane. (Agerpres). Toata faliile pentru terminarea grabnică a însămînţărilor ! Au terminat însămînţările Problema principală ce a stat In a­­tenţia consiliului de conducere de la G.A.C. „Unirea“ din satul Bulbucani, comuna Gropniţa, raionul Hîrlău, în această perioadă a fost pregătirea terenului pentru însămînţâri. In aceas­tă direcţie, îndrumat de organizaţia de partid, consiliul de conducere a luat măsurile necesare pentru ca pa­ralel cu recoltarea culturilor tîrzii să înceapă eliberarea terenurilor şi ară­murile in vederea insămînţârilor. Orga­­nizîndu-se bine munca pe brigăzi şi e­­chipe, s-a reuşit, ca sub directa su­praveghere a inginerului agronom Constantin Stircu, pregătirea şi însă­­minţarea celor 600 de hectare cu griu să se facă la timpul optim. De asemenea, s-au mai insăminţat 100 ha. cu secară pentru masă verde. La obţinerea acestor rezultate un a­­port deosebit au adus mecanizatorii Moraru Mircea, Lină A. Gheorghe, Chelaru Dumitru, Săndulaş Ioan, pre­cum şi brigadierii din cîmp Tofan I. Gheorghe, Corban Tom­a şi Cadăr Iosif. GHEORGHE GHERMAN colectivist In multe gospodării colective din ra­ionul Vaslui însămînţările de toamnă se desfăşoară intr-un ritm satisfăcă­tor. Consiliile de conducere ale aces-­ tor gospodării colective, împreună cu mecanizatorii, se străduiesc să termine însămînţările în epoca optimă. La G.A.C. Micleşti, de exemplu, a fost însămînţată pînă la data de 15 oc­tombrie o suprafaţă de 264 ha. cu griu din 340 ha. planificate. Rezultate bune se obţin zilnic şi la gospodăriile colective din Tanacu, Roşieşti, Costeşti, Soleşti şi altele. Firesc ar fi fost ca în aceste zile, cînd perioada optimă a insămînţârilor se apropie de sfîrşit, însămînţările de toamnă să se desfă­şoare intr-un ritm intens, în toate gos­podăriile colective din raion. Lucrurile nu stau însă tocmai aşa. In cinci zile, de exemplu (de la 10 la 15 octombrie), la gospodăria colectivă din Valea Si­liştei s-au însămînţat numai 8 hectare, la gospodăria colectivă din Deleşti — 14 hectare, la gospodăria colectivă din Pribeşti — 15 hectare etc. In a­­ceeaşi perioadă, suprafaţa însămînţa­tă pe raion a crescut cu numai 1.222 hectare (în total pe raion au fost în­­sămînţate pînă la data de 15 octom­brie a.c. 9.685 ha. cu griu din 21.460 ha. planificate). Despre felul cum merg treburile campaniei de însămînţâri la gospodă­ria agricolă colectivă din Poeneşti, de exemplu ,a mai apărut un articol în darul „Flacăra laşului“ din 30 sep­tembrie a.c. In acest articol se arăta, printre altele, că la G.A.C. Poeneşti nu s-a trecut cu toate forţele la se­mănat, că în cadrul brigăzii de trac­toare munca nu este bine organizată. Cum se prezintă acum situaţia însă­­mînţărilor la G.A.C. Poeneşti? Tot ne­­satisfăcătoare. Din cele 540 ha. pla­nificate au fost insăminţate abia 96 ha. Nici la data de 15 octombrie, gospodăria nu avea necesarul de să­­minţă schimbat la baza de recepţie. In ziua de luni, 15 octombrie, la ore­le 12, toate cele 6 tractoare (în per­fectă stare de funcţionare) se aflau la sediul brigăzii. Motivul? Brigada nu a fost aprovizionată cu lubrifianţi (cu ulei). Aşa­dar din cauza lipsei de răspundere de care a dat dovadă con­ducerea S.M.T.-ului Vaslui în aprovi­zionarea brigăzilor cu lubrifianţi, cele 6 tractoare de la G.A.C. Poeneşti n-au putut lucra în cursul unei nopţi şi a unei jumătăţi de zi. Consi­liul de conducere de la G.A.C. Poe­neşti trebuie să mobilizeze fără nici o întîrziere o parte din numărul a­­telajelor pentru schimbarea seminţei la baza de recepţie, iar şeful brigăzii de tractoare, Ion Donea, să se inte­reseze ca toat maşinile agricole şi tractoarele să fie folosite cu întreaga lor capacitate şi, mai ales discuitorul (2 zile discuitorul a stat nefolosit pe undeva, pe coclauri). Spre seară, am ajuns la Ivăneşti. In­ginerul agronom de la G.A.C. Ivă­­neşti, tov. V. Petruc, se afla de cîteva ceasuri pe la centrul de comună. Ce făcea Inginerul agronom? Se ocupa cu recrutarea cursanţilor pentru învăţă­­mîntul agricol de masă. E bine că to­varăşul inginer se ocupă şi de aceas­tă problemă, dar principalul lucru pe care trebuie să-l urmărească dînsul. In cursul zilei, este calitatea lucrărilor executate pentru insăminţări şi grăbi­rea însămînţărilor. La G.A.C. Ivăneşti au fost insăminţate pînă la data de 15 octombrie, 16 ha. cu orz, 28 ha. cu secară şi doar 78 ha. cu griu, din 400 ha. planificate. Pe o tarla de cir­ca 40 de hectare, două tractoare lu­crau din greu la discuit deoarece a­­rătura era bolovănoasă. Dacă tovară­şul Inginer V. Petruc ar fi dat indica­ţii ca această arătură să fie executa­tă mai la suprafaţă (ca să nu iasă bolovani aşa mari) şi plugurile ar fi fost urmate de grape, discuitul s-ar fi executat foarte uşor şi pînă acum această tarla putea fi şi semănată. Dar, neprimind aceste indicaţii, trac­toriştii au executat o arătură adîncă, bolovănoasă. După o săptămînă abia (după ce bolovanii s-au uscat) s-a tre­cut la discuit. In situaţia aceasta lu­crarea de discuire se executa anevoios, întîrziindu-se şi cu semănatul In ritmul în care s-a lucrat in perioada 10-15 oc­tombrie, cînd suprafaţa semănată cu griu a crescut cu numai 1.222 ha., ar în­semna ca însămînţările în raionul Vas­lui să fie terminate peste o lună şi jumătate. Sunt însă posibilităţi ca în­sămînţările să fie grabnic terminate. Pentru aceasta, Comitetul executiv al sfatului popular raional şi Consiliul a­­gricol trebuie ca, sub conducerea Co­mitetului raional de partid, să ia mă­surile, cuvenite pentru a se folosi din plin toate forţele existente la termina­rea grabnică a însămînţărilor. u siferMn 4 In raionul Vaslui In 5 zile s-au însămîntat numai 1.222 hectare. De ce? ­oOo. Cu planul anual îndeplinit PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Mecanizatorii de la S.M.T. lugani au raportat în aceste zile îndeplinirea planului anual.­ In campania agricolă de pri­măvară cit şi în cea de toamnă, muncitorii de aici au exe­cutat peste 41.000 hantri şi au economisit carburanţi, lu­brifianţi şi diferite piese de schimb în valoare de peste 250.000 lei. Conducerea S.M.T. (director C-tin Iov) şi-a pro­pus ca pînă la terminarea campaniei agricole de toamnă să execute peste plan 12.000 hantri şi să economisească suma de 500.000 lei. Cele 78 tractoare şi 40 semănători ale sta­ţiunii funcţionează din plin, iar mecanizatorii execută lu­crări de calitate. Frun­taşi in muncă sunt tractoriştii Ciurdea Vasile, Afloarei Va­­sile, Airinel Gh. şi Bostan Gheorghe. C-TIN ENEA Orchestra „Doina Moldovei“ la sate Orchestra de muzică populară­­,Doina Moldovei’l a Filarmonicii de stat „Moldova" din Iaşi desfăşoa­ră o bogată activitate concertisti­­că pe cuprinsul regiunii. Astfel, de la începutul acestei luni şi pînă în prezent, orchestra ,,Doina Moldovei” a prezentat opt concer­te în localităţile Moşnia, Răducă­­neni (raionul Huşi), Micleşti, Ză­­podeni (raionul Vaslui), Vinători, Aroneanu (oraş Iaşi) etc., urmînd ca pînă la sfirşitul lunii să mai fie prezentate încă alte şase con­certe. In această săptămînă, „Doina Moldovei" va prezenta concerte de muzică populară în faţa colecti­viştilor din Corni (vineri 19 oct.) şi Albeşti (sîmbătă 20 oct.) - raionul Vaslui. La Iaşi Peste o mie posesori de televizoare Numărul oamenilor muncii din oraşul Iaşi, care devin posesori de televizoare, continuă să crească de la o zi la al­ta. Numai în pe­rioada 1 octombrie - 16 octombrie a.c. au deve­nit posesori de televi­zoare alte 58 familii de oameni ai muncii. In prezent, in oraşul Iaşi sunt instalate 1.111 televizoare. Om de ştiinţă sovietic la Iaşi In oraşul Iaşi a sosit, zilele acestea, tov. M. A. Krasnoselski, profe­sor la Universitatea din Voronej. Cu acest prilej, tov. prof. Krasnoselskoi a expus în zilele de 16 şi 17 octombrie în sala II-4 a facultăţii de ma­tematică - mecanică, conferinţele: „Un prin­cipiu de existenţă a soluţiilor periodice"; „Unele metode geo­metrice ale analizei funcţionale” şi „Unele aplicaţii ale analizei funcţionale neliniare". Conferinţele au fost audiate cu viu Interes. Curs cu corespondenţii şi colegiile de redacţie ale gazetelor de perete BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). Din iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, redacţia ziarului de uzină „Rulmentul“ şi subredacţia ziarului „Flacăra laşului“ au organizat un curs de instruire a corespondenţilor voluntari, membrilor colegiilor de redacţie ale gazetelor de pe­rete de pe raza oraşului şi a staţiei de radio­amplificare. In cadrul acestui curs se vor preda mai multe lecţii privind teoria şi practica presei. Prima lecţie­­ despre importanţa presei de partid şi rolul corespondenţilor­­ a fost predată ieri după amiază de către tov. Emil Iancu, membru al subredacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“, I. OPREA Consfătuire cu citi­torii NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”) Colectivul bibliote­cii comunale din To­­direşti, raionul Ne­greşti, a organizat, zi­lele trecute, o consfă­tuire cu cititorii săi, membri colectivişti care lucrează în sectorul zootehnic. CRĂCIUN LALUCI Im­agine de În ce­ de-a­­iV-leg Pavilion ds meMre SucursMi - 1962.

Next