Flacăra Iaşului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5308-5334)

1963-10-18 / nr. 5323

. . . Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid In organizaţiile de partid se desfă­şoară in această perioadă (octombrie­­decembrie) adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri. Acest e­­veniment este întîmpinat cu însufle­ţire de comunişti, de către toţi oame­nii muncii din regiune, care văd la organizaţiile de partid conducătorul lor politic, detaşamentul de avangar­dă în lupta pentru înflorirea continuă a industriei şi agriculturii, a ştiinţei, artei şi culturii socialiste, pentru ri­dicarea in continuare a nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc in o­­raşele şi satele regiunii Adunările de dare de seamă şi a­­legeri in organizaţiile de partid au o deosebită însemnătate in viaţa parti-­­dului, ele fiind o manifestare grăitoa­re a consecvenţei cu care partidul nostru, Comitetul său Central, veghea­ză la aplicarea principiilor şi norme­lor leniniste ale vieţii de partid, la respectarea principiului centralismului democratic , principiu fundamental al construcţiei de partid. Prin spiritul de înaltă exigenţă ce le caracterizează, prin discutarea a­­profundată a problemelor fundamen-­ tale ale construcţiei economice, cultu­rale şi ale vieţii de partid, in lumina directivelor partidului, adunările de dări de seamă şi alegeri contribuie la creşterea spiritului de răspundere a­ fiecărui comunist pentru înfăptuirea sarcinilor ce-i sunt încredinţate, ca şi pentru bunul mers al activităţii orga­nizaţiei de partid respective. In acest an adunările de dări de seamă şi alegeri se desfăşoară în con­diţiile când oamenii muncii din regiu­nea noastră, ca şi cei din întreaga ţară, îşi consacră toata forţele crea­toare pentru îndeplinirea cu succes a hotărîrilor Congresului al lll-lea al partidului cu privire la dezvoltarea In continuare a industriei şl agriculturii, pentru desăvirşirea construcţiei socia­liste. lată de ce In această perioadă, creşte tot mal mult răspunderea or­ganizaţiilor de partid In activitatea e­­conomică, politică şi social-culturală. Experienţa din anii precedenţi ne a­­rată că adunările de dări de seamă şi alegeri, prin analiza profundă şi exigentă a activităţii organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea sarcinilor ce le stau in faţă, prin măsurile concre­te pe care le stabilesc, contribuie la îmbunătăţirea întregii munci de partid, la creşterea rolului conducător al or­ganizaţiilor de partid în toate dome­niile de activitate, la dezvoltarea Ini­ţiativei creatoare a maselor largi de oameni ai muncii. Buna desfăşurare a adunărilor de dări de seamă şi alegeri depinde in mare măsură de îndrumarea şi ajuto­rul pe care comitetele orăşeneşti şi raionale de partid le acordă organi­zaţiilor de bază in pregătirea, condu­cerea şi desfăşurarea alegerilor. O foarte mare însemnătate au do­cumentele ce se prezintă în adunările de alegeri - darea de seamă şi pro­iectul de hotărâre. De conţinutul dării de seamă, de problemele pe care le analizează depinde foarte mult nive­lul dezbaterilor, reuşita adunărilor. Este de datoria comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, a tuturor acti­viştilor de partid, să ajute birourile şi comitetele de partid să întocmească dările de seamă în aşa fel incit ele să se caracterizeze prin profunzimea abordării problemelor, seriozitatea a­­precierii muncii, spirit cinic­ şi autocri­tic. Folosind experienţa anilor trecuţi, este necesar ca la întocmirea dărilor de seamă, birourile organizaţiilor de bază şi comitetele de partid să se sprijine pe cercuri largi de comunişti, cu experienţă In diferite domenii de activitate, să se sfătuiască cu cadrele de bază, să studieze, In prealabil, cu multă atenţie problemele din fiecare sector de muncă, să se gindească cum trebuie îmbunătăţită activitatea de vii­tor. Pentru fiecare organizaţie de partid, indiferent de domeniul in care îşi des­făşoară activitatea, alegerile consti­tuie un prilej de analiză profundă şi multilaterală a contribuţiei aduse la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al ill-lea al partidului, a hotărîrilor ple­narelor C.C. al P.M.R. care au avut loc ulterior, a sarcinilor stabilite de documentele Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale, un prilej de a scoate la iveală cu curaj lipsurile care urm­ează bunul mers al treburi­lor, de a stabili măsuri concrete, judi­cioase pentru înlăturarea lor. După cum se Ştie, fiecare organiza­ţie de partid îşi desfăşoară activita­tea în sectoare de muncă diferite, ceea ce determină şi conţinutul con­cret al preocupărilor organizaţiei de partid respective. Adunările generale de alegeri din întreprinderile indus­triale şi de pe şantierele de construc­ţii, de pildă, trebuie să dezbată prin­cipalele probleme privind producţia şi munca politică desfăşurată de organi­zaţiile de partid pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplini­rea planului pe 1963 la toţi indicii, să analizeze activitatea comuniştilor pen­tru descoperirea şi punerea in valoa­re a noi rezerve interne in vederea sporirii productivităţii muncii, reduce­rii preţului de cost, îmbunătăţirii cali­tăţii produselor şi realizării a cu­ mai multe economii, in centrul dezbateri­lor trebuie să stea preocuparea pen­tru asigurarea tuturor condiţiilor de îndeplinire a planului pe 1964 la toţi indicatorii, de mobilizare deplină a re­zervelor interne de la fiecare loc de muncă. Adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să prilejuiască tot­odată o analiză profundă a metode­lor de muncă ce dau rezultate bune, să generalizeze experienţa înaintată din producţie a colectivelor eviden­ţiate. In mod deosebit In Întreprinderile (Continuare In pag. 3-a) Folosind mai complet materia primă La Fabrica de ulei „Unirea“ din Iași au fost executate/ In cadrul laboratorului Chimic/ o serie de cercetări privind extragerea cit mai completă a uleiului din se­minţe de floarea soarelui. După efectuarea mai multor încercări, In special asupra materiei prime înainte de extragere cu solvent s-au obţinut bune rezultate. Astfel, prin trecerea materiei prime prin valţuri cu două perechi de cilindri apropiaţi şi printr-o prăjire Intre 105-**1100 °C s-au obţinut cele mai mici pierderi In şrot. In prezent­ procentul de ulei din făina rezultată după extra­gerea uleiului din materia primă este redus de la 1,5 la 0,7 la sută. Această reducere înseamnă o re­cuperare de circa 1500 litri ulei zilnic. Congresul naţional de igienă şi protecţia muncii Intre 23 şi 25 octombrie va avea loc la Bucureşti Congresul naţional de i­gienă şi protecţia muncii, organizat de Uniunea Societăţilor ştiinţelor medicale. La lucrările Congresului vor participa circa 500 de delegaţi, academicieni, cercetători din institute, cadre didacti­ce universitare, medici şi ingineri din inspecţiile de stat pentru igienă şi pro­tecţia muncii, din întreprinderi, precum şi reprezentanţi ai unor ministere eco­nomice şi alte, instituţii centrale. La Congres şi-au anunţat participa­rea şi numeroşi delegaţi străini. Tematica Congresului cuprinde as­­pecte importante din toate sectoarele de igienă şi protecţia muncii. Ea se o­­glindeşte în numeroase comunicări şi referate ale cercetătorilor români şi străini înaintate secretariatului Congre­sului. Acestea vor fi tipărite în limbi­le romînă, rusă şi franceză. Lucrările Congresului vor avea loc în sala mică a Palatului R-P. Romíne, precum şi în amfiteatrele Institutului de igienă şi protecţia muncii din Bucureşti. (Agerpres) ­oOo­v O delegafie de cineaşti romîni în Italia Joi dimineaţa a părăsit Capitala ple­­cînd in Italia, delegaţia de cineaşti ro­­mini care va participa la Zilele filmu­lui rominesc, organizate intre 19 şi 23 octombrie la Milano şi Roma, in ca­drul programului de schimburi cultural­­ştiinţifice şi tehnice intre R.P. Romina şi Italia. Delegaţia este condusă de Mihnea Gheorghiu, preşedintele Consiliului Ci­nematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Cu acest prilej vor fi prezentate fil­mele: „Codin", „Tudori1, „Valurile Du­nării", „S-a furat o bombă“, precum şi o serie de scurt metraje. (Agerpres) ­oOo-# Sesiune de comunicări ştiinţifice In­sula Academiei R.P. Romíné s-a deschis cea de-a 6-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice in domeniul automaticii. Sesiunea este organizată de Comisia de automatizare a Academiei R. P. Romíné. La lucrări participă academicieni, specialişti din diferite Institute de cer­cetări şi de proiectări din ţară, proiec­tanţi din fabrici şi uzine, cadre didac­tice din Invăţămîntul politehnic superior. Sunt prezenţi, de asemenea, specialişti din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, U.R.S.S., R.P. Ungară. (Agerpres) La Fabrica de confecţii din Bîrlad S-au deschis cursurile Universităţii populare BIRLAD (da la subredacţia ziarului­­.Flacăra Iaşului"). Zilele trecute, la Fabrica de confecţii din Birlad, a avut loc deschiderea cursurilor Uni­versităţii populare. Prima lecţie s-a intitulat „Victoria definitivă a so­cialismului în Republica Populară Romînă“. In acest an, la Universitatea populară a­ ­------------------------------------------------------------­Roadele aplicării măsurilor tehnico-organizatorice Colectivul de la I.R.A.-4 Iași, a reușit în acest an să reducă cu mult căderile în termen de garanţie (T.G.) a autovehiculelor ieşite din reparaţii capitale. Astfel în primele 9 luni din 1963 T.G.-urile au fost reduse cu 3,97 la sută faţă de normativul admis. A contribuit la obţinerea acestei realizări, aplicarea unui complex de măsuri tehnico-or­ganizatorice luate de conducerea întreprinderii sub îndrumarea organizaţiei de partid , insta­larea a noi utilaje, intensificarea controlului pe faze de execuţie, generalizarea experienţei pozitive, creşterea calificării profesionale etc an, F.C.B. vor participa 120 de cursanţi. ELENA GRIGORIU Punct sanitar la Idricii de Sus In raionul Vaslui spo­reşte mereu numărul unităţilor pentru îngri­jirea sănătăţii cetăţe­nilor. Recent, de pildă, în satul Idricii de Sus, comuna Roşieşti, a fost înfiinţat un punct sa­nitar. Astfel, în satele din cuprinsul raionului, funcţionează acum 25 puncte sanitare. Un nou tip de ulei pentru gresatul tractoarelor După rezultatele bune obţi­nute în experienţele făcute pe teren, colectivul rafinăriei Telea­­jen a început să producă pe scară industrială un nou tip de ulei - UT-4, folosit la gresajul tractoarelor. Noul ulei, datorită calităţilor fizico-chimice superi­oare, are un timp de utilizare aproape dublu faţă de cel pro­dus anterior. După calculele specialiştilor de la Consiliul Superior al A­griculturii, prin folosirea lui la întregul parc de tractoare din ţară se vor obţine anual econo­mii în valoare de aproximaţiv­ 35 milioane lei. (Agerpres) ­Mecanicul de locomotivă­­Mihai Repcenco se numără printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă ce se desfăşoară la Depoul C.F.R. din Iaşi. In luna septembrie el a economisit 17 tone de combustibil. n­tăltaniBle pitim ttmu­l m­nnt Magazinele de încălţăminte din întreaga ţară au pus In vlnzare pentru sezonul răco­ros 57 de articole de încălţăminte. Printre ultimele noutăţi din magazine se numără ghetele bărbăteşti din piele presată, căp­tuşite cu molton, pantofii cu feţe din piele de box şi cu talpă duroflex pentru bărbaţi şi femei, ghete din box cu talpă din piele de bovină pentru co­pii, (majoritatea căp­tuşite), şi altele. S-au fabricat, de aseme­nea, în cantităţi mari, pantofi cu feţe de ruft şi talpă din cauciuc antiderapant, ghete îmblănite pentru fe­mei şi alte articole a­­semănătoare. (Agerpres) Delegaţia C. C. S. care a vizitat R.P. Bulgaria s-a înapoiat In ţară La 17 octombrie s-a înapoiat In Capitală delegaţia Consiliului Central al Sindicate­lor, condusă de Va­sile Muşat, vicepreşe­dinte al C.C.S., care la Invitaţia Consiliului Central al Sindicate­lor din R. P. Bulgaria a făcut o vizită în ţa­ra vecină. (Agerpres) Spectacole de circ BIRLAD (de la sub­­redacţia ziarului „Fla­căra Iaşului“) In aceste zile (pină la 20 octombrie), Cir­cul de stat din Bucu­reşti prezintă la Bîr­lad spectacolul „Florile manejului". Alături de artişti de circ romini, îşi dau concursul cu­noscuţi artişti ai are­nei din R.P. Polonă, R.P. Ungară şi Cuba. La Iaşi, spectacolul „Florile manejului“ va fi prezentat între 24 şi 27 octombrie. S­UMARUL - Probleme ale sfaturilor popular* : Ridicare« productivHSTU. păşu­nilor şi fîneţelor naturale. - Centrul de radioficare Negreşti In sprijinul dezvoltării Rectorului zootehnic. pag. 2-a »» Probleme cetăţeneşti : Despre difuzarea presei in raionul Huşi. pag. 3-a - Lucrările Adunării Generale a O.N.U. . A fost adoptată rezoluția privind denuclearizarea spațiului cosmic. - Vizita ministrului de externe al R. P. Romíno In Argentina. - Conflictul de frontieră algero-marocan. pag. 4-a Initiative = economii Transportul de la o secţie la alta în interiorul unei fabrici pare un lucru foarte simplu care nu ar crea griji ni­mănui. Totuşi, la o privire atentă se poate observa că şi în această activi­tate, să-i zicem minoră în comparaţie cu activitatea de producţie propriuzisă, există destul loc pentru perfecţionare. Este tocmai ceea ce s-a făcut la Fabri­ca „Ţesătura“, aducîndu-se pe această cale o economie anuală de 270.000 lei. Transportul firelor în lăzi de la filatură la ţesătorie care necesită mari cheltuieli de manoperă şi materiale a fost în­locuit cu transportul în containere aşe­zate pe roţi. La rîndul lor, containerele au cerut drumuri asfaltate. S-a trecut deci şi la asfaltarea drumurilor inte­rioare, calculîndu-se încă o economie anuală de 25.000 lei. Iată o problemă bine rezolvată din iniţiativa conducerii întreprinderii: transport modern şi eco­nomic. O altă iniţiativă a avut ca obiect art înlăturarea risipei de material la pro­bele de vopsire, înainte se utiliza ma­şina mare de vopsit care înghiţea ci­te­va sute de metri de pinză pină se ajungea la nuanţa dorită. Prin construi­­rea unei maşini speciale pentru probe­le de vopsit se aduce o economie anua­lă de cîteva mii de lei. La aceasta tre­buie să adăugăm şi maşina de rulat ţesături, operaţie care înainte se făcea manual şi cerea multe braţe de muncă. Adunate la un loc, iniţiativele de a­­cest fel din colectivul fabricii „Ţesă­tura" pe anul 1963 se concretizează în opt lucrări de mică mecanizare (pină în luna septembrie), totalizind economii anuale antecalculate de 1.247.000 lei­ faţă de 920.000 lei, cheltuieli. Este o dovadă concludentă că folosirea fon­­dului de mică mecanizare duce la uşu­rarea şi perfecţionarea muncii, la re­ducerea cheltuielilor generale de pro­ducţie. ÎNSEMNĂRI Pe atunci, cind tînărul Octav Gre­­cu a poposit pe şantierul Fabricii de mese plastice din Iaşi, unii n-au văzut in el un viitor muncitor elec­trician. N-au văzut acest lucru pen­tru faptul că acest băieţandru nu cunoştea nimic despre electricita­te şi, in afară de aceasta, era tare tăcut, se simţea oarecum stinjenit. Poate pentru aceste motive tînărul despre care este vorba a fost re­partizat într-o echipă de săpători. Cu Octav, însă, lucrurile stăteau cu totul altfel. El venise aici pe şantier cu dorinţa de a învăţa meseria de electrician. Ca săpător, depunea toată puterea Iul de muncă. Vroia să nu râmînă in urma celorlalţi. Din cind In cind, Insă, mal trăgea cu ochiul la brigada de electricieni con­­dusă de comunistul Ion Zaharia. „Oare voi putea şi eu vreodată să montez siguranţele pe un panou, să fac o Instalaţie de lumină Intr-o încăpere?* - erau întrebări pe care şi le punea de fiecare dată Octav, cind se oprea şi privea la munca electricienilor. Timpul trecea şi dorinţa lui Octav de a învăţa me­seria de electrician era şi mai ma­re. Intr-o zi, pe cind privea la mun­ca electricienilor, se apropie de el şeful brigăzii, Ion Zaharia. « Ce-i cu tine, puştiule? - Privesc şi eu. Mă uit cum mon-­ tează dumnealui siguranţele. - Păi, ce crezi tu, că el are ne­voie de spectatori? Octav a înţeles aluzia. S-a apro­piat de cel ce monta siguranţele. fi Aveţi nevoie de ceva? - îl în­trebă, sfios, Octav. - Dă-mi patentul şl şurubelniţa. Apoi, vezi că tn cutia aceea sint nişte piuliţe, adu-le încoace. - Iţi place? II întrebă Intr-un tir­­ziu şeful brigăzii. - Ştiţi, eu aş vrea să lucrez la dumneavoastră In brigadă. Să în­văţ. Imi place tare mult această me­serie... După cîteva zile, brigada Iui Ion Zaharia s-a mărit cu încă un mun­citor. Noul venit era Octav Cirecu. „Am reuşit să pun primul pas. Oa­re cind îl voi pune pe al doilea“? C­înd Octav şi-a pus această între­bare a avut un gînd ziua cind se va califica, cind va putea spune cu mîndrie că este electrician. Această zi nu s-a lăsat însă mult aşteptată. Octav a fost chemat în faţa comi­siei de examinare. Se pregătise pen­tru acest lucru. Şi de aceea s-a pre­zentat cu încredere. A trecut cu bine examenul. „Acum sunt electrician. Dar sunt un electrician cu puţină experienţă. Mai am încă multe de învăţat“. Dorinţa lui de a învăţa continuu, de a-şi completa mereu cunoştinţele profesionale se îndepli­neşte pe zi ce trece. De curînd tînărul electrician Octav Grecu a dat e­­xamen pentru o categorie superioa­ră. A luat cu bine şi acest exa­­men. Hotărirea lui, ca şi a altor tineri, de a deveni un electrician priceput e apreciată de către tovarăşii lui de muncă, de cei care l-au învăţat şi îl sprijină. * Astăzi, cind te Intilneşti pe şan­tierul Fabricii de mase plastice din Iaşi cu electricienii, iţi atrage aten­ţia un tînăr mic de statură, care nu stă nici o clipă locului. Aleargă de ici-colo, lucrează cu multă tragere de inimă. Tînărul acesta este băia­tul acela sfios care a poposit pe acest şantier acum un an în urmă. Nu mai este sfios ca odinioară. E vesel şi entuziast deoarece şi-a văzut dorinţa împlinită. E electrician. Dar ştie că mai are încă foarte multe de învăţat. F. AGACHI Bucuria dorinţei împlinite Toate forţele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor ! Gospodării agricole de stat fruntaşa Ne aflăm In ultima săptămlnă din perioada optimă pentru Insămînţări. Convinşi că semănatul la timp şi de bună calitate asigură o recoltă sporită la hectar, majoritatea lucrătorilor din G.A.S. depun eforturi susţinute pentru ca în cursul acestei săptămîni să ter­mine Insămlnţările. Zilele acestea, mecanizatorii din G.A.S. Hălăuceşti, Dagîţa, Ruginoasa şi Deleni, toate din Trustul G.A.S laşi, cit şi cel din G.A.S. Zorieni — Trustul G.A.S. Birlad, au raportat terminarea insămînţării griului. Acum mecaniza­torii din aceste unităţi ajută alte GAS rămase mai în urmă pentru a încheia semănatul griului în epoca optimă. In aceste zile, in multe gospodării colective din raionul Iaşi se dă bătălia pentru terminarea grabnică a însămîn­­ţărilor de toamnă. Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, mecanizatorii şi colectiviştii care lucrează la semănat, inginerii agronomi depun eforturi sus­ţinute pentru a se încadra în epoca optimă cu această lucrare, acordind mare atenţie calităţii însămînţărilor. Pen­tru o astfel de preocupare pot fi eviden­­ţiaţi mecanizatorii şi colectiviştii de la gos­podăriile colective Bivolari, Andrieşeni, Golăeşti, Popeşti, Prisăcani, Schitu-Du­­ca, care pină la data de 15 octombrie au însămînţat însemnate suprafeţe cu păioase. Colectiviştii din Bivolari, cu sprijinul celor două brigăzi de tractoa­re de la S­M.T. Vlădeni conduse de C. Răschip şi Ştefan Iablonschi, au în­­sămînţat peste 1.100 hectare cu grîu din 1.470 hectare planificate. După cum spunea tov. ing. agronom Gh. Hristea, preşedintele colectivei, la această gos­podărie se dă zor ca In cursul săptă­­mînii curente să se termine însămîn­­ţatul. Aceeaşi preocupare şi la Schitu Duca. Colectiviştii de aici au de însămînţat in această toamnă 360 hectare cu grîu. Pînă acum au fost însăminţate aproape 250 hectare. Tov. Grigore Iftimoaia, pre­şedintele gospodăriei colectiva ne-a spus:­­ Pină la 20 octombrie vrem să ter­minăm cu însămînţările. Posibilităţi a­­vem. Urmărim ca în fiecare zi să de­păşim viteza de lucru planificată pentru a ne încadra in perioada optimă. Şi reuşim să facem acest lucru. Totodată veghem la calitatea lucrărilor. Cum s-a procedat la gospodăria co­lectivă din Schitu Duca, pentru ca In­­săminţările să se execute în epoca op­timă şi de bună calitate? Mai întii s-a stabilit planul de amplasare a culturii griului. Tarlalele unde griul urma să fie însămînţat după culturile tîrzii au fost eliberate la timp pentru ca tractoarele să poată intra la pregătirea terenului. In fiecare seară, consiliul de conducere, împreună cu inginerul agronom, briga­dierii de cîmp şi­­şeful brigăzii de tractoare stabileau unde vor lucra a doua zi atelajele la eliberarea terenului şi mijloacele mecanizate la arat şi se­mănat. Mijloacele mecanizate au fost repartizate de fiecare dată, în aşa fel incit să facă şi arături şi pregătirea te­renului şi semănatul. In ultimele zile, intrucît arătura era făcută (pe 330 hec­tare din 360 prevăzute pentru cultura griului), mijloacele mecanizate au fost îndreptate (ziua) la pregătirea terenului şi la însămînţat. Două tractoare dis­­cutau, două semănau, unul tăvâlugea iar altul are. Odată cu înserarea şi pînă noaptea tîrziu, toate tractoarele intrau la arat. Viteza zilnică la însă­­mînţări este de 10-12 hectare de se­mănătoare. Multă grijă acordăm cali­tăţii lucrărilor. Aşa se lucrează în multe gospodării colective din raion. Cind lipseşte o bună organizare a muzicii Cu prilejul raidului nostru om în­­tîlnit şi gospodării colective unde se lucrează intr-un ritm lent la însămîn­­ţări. Aşa stau lucrurile la gospodăriile colective din Grajduri, Leţcani, Mă­­dîrjac, Mogoşeşti, Pocreaca, Pd. Iloaie, Voineşti, Ţuţora, Osoi, Cîrpiţi. Slabele rezultate obţinute pînă acum la în­sămînţat se datoresc lipsei unei bune organizări a muncii. La gospodăria colectivă din Cirpiţi, de exemplu, unde lucrează o brigadă cu 15 trac­toare au fost însăminţate pînă acum doar 270 hectare din cele 850 ha. destinate culturii griului. Cu forţele existente la gospodărie se putea in­­sămînţa o suprafaţă mult mai mare. Dar, consiliul de conducere nu a luat la timp măsuri pentru eliberarea terenului de culturile tîrzii. O supra­faţă de 230 hectare destinată griu­lui mai era ocupată cu culturi tîrzii. (Ce-au făcut pină acum cele 169 ate­laje cite are gospodăria ?). La data de 15 octombrie cind am vizitat a­­ceastă gospodărie l-am întrebat pe tov. Toader Mistreanu preşedintele colectivei : la ce lucrări sunt folo­site astăzi atelajele ? întrebarea a rămas fără răspuns. Nimeni nu ştia nimic. In alte gospodării colective, tovarăşe preşedinte Toader Mistreanu, se planifică de seara atelajele şi sa ştie la ce lucrări participă ele a doua zi. De asemenea se are în vedere ca lucrările cele mai principale cum ar fi de exemplu eliberarea tere­nului destinat însămînţărilor să se bucure de atenţia principală. Cit priveşte contribuţia brigăzii de tractoare (aici lucrează brigada con­dusă de Petre Albu, de la S.M.T. Holboca) în această importantă cam­panie agricolă trebuie să arătăm că este nesatisfăcătoare. In zilele de 12, 13 şi 14 octombrie n-au lucrat mai bine de jumătate din numărul trac­toarelor, deşi acestea erau în per­fectă stare de funcţionare. Tov. Petru Albu nu se ocupă îndeaproape de bunul mers al treburilor în cadrul bri­găzii de tractoare. Dealtfel există o slabă colaborare între conducerea gospodăriei şi brigada de tractoare. Iată de ce ritmul la însămînţări în gospodăria colectivă din Cîrpiţi este lent. Organizaţia de partid trebuie să ia măsuri pentru grăbirea însă­mînţărilor. Conducerea gospodăriei împreună cu inginerul agronom şi şeful brigăzii de tractoare să-şi or­ganizeze temeinic munca în fiecare seară, pentru ca însămînţările să fie grabnic terminate. Asemenea măsuri trebuie luate şi in cadrul gospodăriilor colective a­­mintite mai sus, gospodării care sunt rămase în urmă la însămînţat. 3H. STEJARU Faţă în faţă In ritm susţinut Pe tarlaua „Lingă sat“ de la G.A.C. Pocreaca, tov. V. Bouroş, pre­şedintele Consiliului agricol raional Iaşi, a constatat că semănatul se face intr-un pat germinativ necorespunzător. Pe foc au fost stabilite mă­surile corespunzătoare pentru ca semănatul să se facă de bună calitate.

Next