Flacăra Iaşului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5308-5334)
1963-10-18 / nr. 5323
. . . Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid In organizaţiile de partid se desfăşoară in această perioadă (octombriedecembrie) adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri. Acest eveniment este întîmpinat cu însufleţire de comunişti, de către toţi oamenii muncii din regiune, care văd la organizaţiile de partid conducătorul lor politic, detaşamentul de avangardă în lupta pentru înflorirea continuă a industriei şi agriculturii, a ştiinţei, artei şi culturii socialiste, pentru ridicarea in continuare a nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc in oraşele şi satele regiunii Adunările de dare de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid au o deosebită însemnătate in viaţa parti-dului, ele fiind o manifestare grăitoare a consecvenţei cu care partidul nostru, Comitetul său Central, veghează la aplicarea principiilor şi normelor leniniste ale vieţii de partid, la respectarea principiului centralismului democratic , principiu fundamental al construcţiei de partid. Prin spiritul de înaltă exigenţă ce le caracterizează, prin discutarea aprofundată a problemelor fundamen- tale ale construcţiei economice, culturale şi ale vieţii de partid, in lumina directivelor partidului, adunările de dări de seamă şi alegeri contribuie la creşterea spiritului de răspundere a fiecărui comunist pentru înfăptuirea sarcinilor ce-i sunt încredinţate, ca şi pentru bunul mers al activităţii organizaţiei de partid respective. In acest an adunările de dări de seamă şi alegeri se desfăşoară în condiţiile când oamenii muncii din regiunea noastră, ca şi cei din întreaga ţară, îşi consacră toata forţele creatoare pentru îndeplinirea cu succes a hotărîrilor Congresului al lll-lea al partidului cu privire la dezvoltarea In continuare a industriei şl agriculturii, pentru desăvirşirea construcţiei socialiste. lată de ce In această perioadă, creşte tot mal mult răspunderea organizaţiilor de partid In activitatea economică, politică şi social-culturală. Experienţa din anii precedenţi ne arată că adunările de dări de seamă şi alegeri, prin analiza profundă şi exigentă a activităţii organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea sarcinilor ce le stau in faţă, prin măsurile concrete pe care le stabilesc, contribuie la îmbunătăţirea întregii munci de partid, la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în toate domeniile de activitate, la dezvoltarea Iniţiativei creatoare a maselor largi de oameni ai muncii. Buna desfăşurare a adunărilor de dări de seamă şi alegeri depinde in mare măsură de îndrumarea şi ajutorul pe care comitetele orăşeneşti şi raionale de partid le acordă organizaţiilor de bază in pregătirea, conducerea şi desfăşurarea alegerilor. O foarte mare însemnătate au documentele ce se prezintă în adunările de alegeri - darea de seamă şi proiectul de hotărâre. De conţinutul dării de seamă, de problemele pe care le analizează depinde foarte mult nivelul dezbaterilor, reuşita adunărilor. Este de datoria comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, a tuturor activiştilor de partid, să ajute birourile şi comitetele de partid să întocmească dările de seamă în aşa fel incit ele să se caracterizeze prin profunzimea abordării problemelor, seriozitatea aprecierii muncii, spirit cinic şi autocritic. Folosind experienţa anilor trecuţi, este necesar ca la întocmirea dărilor de seamă, birourile organizaţiilor de bază şi comitetele de partid să se sprijine pe cercuri largi de comunişti, cu experienţă In diferite domenii de activitate, să se sfătuiască cu cadrele de bază, să studieze, In prealabil, cu multă atenţie problemele din fiecare sector de muncă, să se gindească cum trebuie îmbunătăţită activitatea de viitor. Pentru fiecare organizaţie de partid, indiferent de domeniul in care îşi desfăşoară activitatea, alegerile constituie un prilej de analiză profundă şi multilaterală a contribuţiei aduse la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al ill-lea al partidului, a hotărîrilor plenarelor C.C. al P.M.R. care au avut loc ulterior, a sarcinilor stabilite de documentele Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale, un prilej de a scoate la iveală cu curaj lipsurile care urmează bunul mers al treburilor, de a stabili măsuri concrete, judicioase pentru înlăturarea lor. După cum se Ştie, fiecare organizaţie de partid îşi desfăşoară activitatea în sectoare de muncă diferite, ceea ce determină şi conţinutul concret al preocupărilor organizaţiei de partid respective. Adunările generale de alegeri din întreprinderile industriale şi de pe şantierele de construcţii, de pildă, trebuie să dezbată principalele probleme privind producţia şi munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea planului pe 1963 la toţi indicii, să analizeze activitatea comuniştilor pentru descoperirea şi punerea in valoare a noi rezerve interne in vederea sporirii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost, îmbunătăţirii calităţii produselor şi realizării a cu mai multe economii, in centrul dezbaterilor trebuie să stea preocuparea pentru asigurarea tuturor condiţiilor de îndeplinire a planului pe 1964 la toţi indicatorii, de mobilizare deplină a rezervelor interne de la fiecare loc de muncă. Adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să prilejuiască totodată o analiză profundă a metodelor de muncă ce dau rezultate bune, să generalizeze experienţa înaintată din producţie a colectivelor evidenţiate. In mod deosebit In Întreprinderile (Continuare In pag. 3-a) Folosind mai complet materia primă La Fabrica de ulei „Unirea“ din Iași au fost executate/ In cadrul laboratorului Chimic/ o serie de cercetări privind extragerea cit mai completă a uleiului din seminţe de floarea soarelui. După efectuarea mai multor încercări, In special asupra materiei prime înainte de extragere cu solvent s-au obţinut bune rezultate. Astfel, prin trecerea materiei prime prin valţuri cu două perechi de cilindri apropiaţi şi printr-o prăjire Intre 105-**1100 °C s-au obţinut cele mai mici pierderi In şrot. In prezent procentul de ulei din făina rezultată după extragerea uleiului din materia primă este redus de la 1,5 la 0,7 la sută. Această reducere înseamnă o recuperare de circa 1500 litri ulei zilnic. Congresul naţional de igienă şi protecţia muncii Intre 23 şi 25 octombrie va avea loc la Bucureşti Congresul naţional de igienă şi protecţia muncii, organizat de Uniunea Societăţilor ştiinţelor medicale. La lucrările Congresului vor participa circa 500 de delegaţi, academicieni, cercetători din institute, cadre didactice universitare, medici şi ingineri din inspecţiile de stat pentru igienă şi protecţia muncii, din întreprinderi, precum şi reprezentanţi ai unor ministere economice şi alte, instituţii centrale. La Congres şi-au anunţat participarea şi numeroşi delegaţi străini. Tematica Congresului cuprinde aspecte importante din toate sectoarele de igienă şi protecţia muncii. Ea se oglindeşte în numeroase comunicări şi referate ale cercetătorilor români şi străini înaintate secretariatului Congresului. Acestea vor fi tipărite în limbile romînă, rusă şi franceză. Lucrările Congresului vor avea loc în sala mică a Palatului R-P. Romíne, precum şi în amfiteatrele Institutului de igienă şi protecţia muncii din Bucureşti. (Agerpres) oOov O delegafie de cineaşti romîni în Italia Joi dimineaţa a părăsit Capitala plecînd in Italia, delegaţia de cineaşti romini care va participa la Zilele filmului rominesc, organizate intre 19 şi 23 octombrie la Milano şi Roma, in cadrul programului de schimburi culturalştiinţifice şi tehnice intre R.P. Romina şi Italia. Delegaţia este condusă de Mihnea Gheorghiu, preşedintele Consiliului Cinematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Cu acest prilej vor fi prezentate filmele: „Codin", „Tudori1, „Valurile Dunării", „S-a furat o bombă“, precum şi o serie de scurt metraje. (Agerpres) oOo-# Sesiune de comunicări ştiinţifice Insula Academiei R.P. Romíné s-a deschis cea de-a 6-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice in domeniul automaticii. Sesiunea este organizată de Comisia de automatizare a Academiei R. P. Romíné. La lucrări participă academicieni, specialişti din diferite Institute de cercetări şi de proiectări din ţară, proiectanţi din fabrici şi uzine, cadre didactice din Invăţămîntul politehnic superior. Sunt prezenţi, de asemenea, specialişti din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, U.R.S.S., R.P. Ungară. (Agerpres) La Fabrica de confecţii din Bîrlad S-au deschis cursurile Universităţii populare BIRLAD (da la subredacţia ziarului.Flacăra Iaşului"). Zilele trecute, la Fabrica de confecţii din Birlad, a avut loc deschiderea cursurilor Universităţii populare. Prima lecţie s-a intitulat „Victoria definitivă a socialismului în Republica Populară Romînă“. In acest an, la Universitatea populară a ------------------------------------------------------------Roadele aplicării măsurilor tehnico-organizatorice Colectivul de la I.R.A.-4 Iași, a reușit în acest an să reducă cu mult căderile în termen de garanţie (T.G.) a autovehiculelor ieşite din reparaţii capitale. Astfel în primele 9 luni din 1963 T.G.-urile au fost reduse cu 3,97 la sută faţă de normativul admis. A contribuit la obţinerea acestei realizări, aplicarea unui complex de măsuri tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii sub îndrumarea organizaţiei de partid , instalarea a noi utilaje, intensificarea controlului pe faze de execuţie, generalizarea experienţei pozitive, creşterea calificării profesionale etc an, F.C.B. vor participa 120 de cursanţi. ELENA GRIGORIU Punct sanitar la Idricii de Sus In raionul Vaslui sporeşte mereu numărul unităţilor pentru îngrijirea sănătăţii cetăţenilor. Recent, de pildă, în satul Idricii de Sus, comuna Roşieşti, a fost înfiinţat un punct sanitar. Astfel, în satele din cuprinsul raionului, funcţionează acum 25 puncte sanitare. Un nou tip de ulei pentru gresatul tractoarelor După rezultatele bune obţinute în experienţele făcute pe teren, colectivul rafinăriei Teleajen a început să producă pe scară industrială un nou tip de ulei - UT-4, folosit la gresajul tractoarelor. Noul ulei, datorită calităţilor fizico-chimice superioare, are un timp de utilizare aproape dublu faţă de cel produs anterior. După calculele specialiştilor de la Consiliul Superior al Agriculturii, prin folosirea lui la întregul parc de tractoare din ţară se vor obţine anual economii în valoare de aproximaţiv 35 milioane lei. (Agerpres) Mecanicul de locomotivăMihai Repcenco se numără printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă ce se desfăşoară la Depoul C.F.R. din Iaşi. In luna septembrie el a economisit 17 tone de combustibil. ntăltaniBle pitim ttmul mnnt Magazinele de încălţăminte din întreaga ţară au pus In vlnzare pentru sezonul răcoros 57 de articole de încălţăminte. Printre ultimele noutăţi din magazine se numără ghetele bărbăteşti din piele presată, căptuşite cu molton, pantofii cu feţe din piele de box şi cu talpă duroflex pentru bărbaţi şi femei, ghete din box cu talpă din piele de bovină pentru copii, (majoritatea căptuşite), şi altele. S-au fabricat, de asemenea, în cantităţi mari, pantofi cu feţe de ruft şi talpă din cauciuc antiderapant, ghete îmblănite pentru femei şi alte articole asemănătoare. (Agerpres) Delegaţia C. C. S. care a vizitat R.P. Bulgaria s-a înapoiat In ţară La 17 octombrie s-a înapoiat In Capitală delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor, condusă de Vasile Muşat, vicepreşedinte al C.C.S., care la Invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Bulgaria a făcut o vizită în ţara vecină. (Agerpres) Spectacole de circ BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) In aceste zile (pină la 20 octombrie), Circul de stat din Bucureşti prezintă la Bîrlad spectacolul „Florile manejului". Alături de artişti de circ romini, îşi dau concursul cunoscuţi artişti ai arenei din R.P. Polonă, R.P. Ungară şi Cuba. La Iaşi, spectacolul „Florile manejului“ va fi prezentat între 24 şi 27 octombrie. SUMARUL - Probleme ale sfaturilor popular* : Ridicare« productivHSTU. păşunilor şi fîneţelor naturale. - Centrul de radioficare Negreşti In sprijinul dezvoltării Rectorului zootehnic. pag. 2-a »» Probleme cetăţeneşti : Despre difuzarea presei in raionul Huşi. pag. 3-a - Lucrările Adunării Generale a O.N.U. . A fost adoptată rezoluția privind denuclearizarea spațiului cosmic. - Vizita ministrului de externe al R. P. Romíno In Argentina. - Conflictul de frontieră algero-marocan. pag. 4-a Initiative = economii Transportul de la o secţie la alta în interiorul unei fabrici pare un lucru foarte simplu care nu ar crea griji nimănui. Totuşi, la o privire atentă se poate observa că şi în această activitate, să-i zicem minoră în comparaţie cu activitatea de producţie propriuzisă, există destul loc pentru perfecţionare. Este tocmai ceea ce s-a făcut la Fabrica „Ţesătura“, aducîndu-se pe această cale o economie anuală de 270.000 lei. Transportul firelor în lăzi de la filatură la ţesătorie care necesită mari cheltuieli de manoperă şi materiale a fost înlocuit cu transportul în containere aşezate pe roţi. La rîndul lor, containerele au cerut drumuri asfaltate. S-a trecut deci şi la asfaltarea drumurilor interioare, calculîndu-se încă o economie anuală de 25.000 lei. Iată o problemă bine rezolvată din iniţiativa conducerii întreprinderii: transport modern şi economic. O altă iniţiativă a avut ca obiect art înlăturarea risipei de material la probele de vopsire, înainte se utiliza maşina mare de vopsit care înghiţea citeva sute de metri de pinză pină se ajungea la nuanţa dorită. Prin construirea unei maşini speciale pentru probele de vopsit se aduce o economie anuală de cîteva mii de lei. La aceasta trebuie să adăugăm şi maşina de rulat ţesături, operaţie care înainte se făcea manual şi cerea multe braţe de muncă. Adunate la un loc, iniţiativele de acest fel din colectivul fabricii „Ţesătura" pe anul 1963 se concretizează în opt lucrări de mică mecanizare (pină în luna septembrie), totalizind economii anuale antecalculate de 1.247.000 lei faţă de 920.000 lei, cheltuieli. Este o dovadă concludentă că folosirea fondului de mică mecanizare duce la uşurarea şi perfecţionarea muncii, la reducerea cheltuielilor generale de producţie. ÎNSEMNĂRI Pe atunci, cind tînărul Octav Grecu a poposit pe şantierul Fabricii de mese plastice din Iaşi, unii n-au văzut in el un viitor muncitor electrician. N-au văzut acest lucru pentru faptul că acest băieţandru nu cunoştea nimic despre electricitate şi, in afară de aceasta, era tare tăcut, se simţea oarecum stinjenit. Poate pentru aceste motive tînărul despre care este vorba a fost repartizat într-o echipă de săpători. Cu Octav, însă, lucrurile stăteau cu totul altfel. El venise aici pe şantier cu dorinţa de a învăţa meseria de electrician. Ca săpător, depunea toată puterea Iul de muncă. Vroia să nu râmînă in urma celorlalţi. Din cind In cind, Insă, mal trăgea cu ochiul la brigada de electricieni condusă de comunistul Ion Zaharia. „Oare voi putea şi eu vreodată să montez siguranţele pe un panou, să fac o Instalaţie de lumină Intr-o încăpere?* - erau întrebări pe care şi le punea de fiecare dată Octav, cind se oprea şi privea la munca electricienilor. Timpul trecea şi dorinţa lui Octav de a învăţa meseria de electrician era şi mai mare. Intr-o zi, pe cind privea la munca electricienilor, se apropie de el şeful brigăzii, Ion Zaharia. « Ce-i cu tine, puştiule? - Privesc şi eu. Mă uit cum mon- tează dumnealui siguranţele. - Păi, ce crezi tu, că el are nevoie de spectatori? Octav a înţeles aluzia. S-a apropiat de cel ce monta siguranţele. fi Aveţi nevoie de ceva? - îl întrebă, sfios, Octav. - Dă-mi patentul şl şurubelniţa. Apoi, vezi că tn cutia aceea sint nişte piuliţe, adu-le încoace. - Iţi place? II întrebă Intr-un tirziu şeful brigăzii. - Ştiţi, eu aş vrea să lucrez la dumneavoastră In brigadă. Să învăţ. Imi place tare mult această meserie... După cîteva zile, brigada Iui Ion Zaharia s-a mărit cu încă un muncitor. Noul venit era Octav Cirecu. „Am reuşit să pun primul pas. Oare cind îl voi pune pe al doilea“? Cînd Octav şi-a pus această întrebare a avut un gînd ziua cind se va califica, cind va putea spune cu mîndrie că este electrician. Această zi nu s-a lăsat însă mult aşteptată. Octav a fost chemat în faţa comisiei de examinare. Se pregătise pentru acest lucru. Şi de aceea s-a prezentat cu încredere. A trecut cu bine examenul. „Acum sunt electrician. Dar sunt un electrician cu puţină experienţă. Mai am încă multe de învăţat“. Dorinţa lui de a învăţa continuu, de a-şi completa mereu cunoştinţele profesionale se îndeplineşte pe zi ce trece. De curînd tînărul electrician Octav Grecu a dat examen pentru o categorie superioară. A luat cu bine şi acest examen. Hotărirea lui, ca şi a altor tineri, de a deveni un electrician priceput e apreciată de către tovarăşii lui de muncă, de cei care l-au învăţat şi îl sprijină. * Astăzi, cind te Intilneşti pe şantierul Fabricii de mase plastice din Iaşi cu electricienii, iţi atrage atenţia un tînăr mic de statură, care nu stă nici o clipă locului. Aleargă de ici-colo, lucrează cu multă tragere de inimă. Tînărul acesta este băiatul acela sfios care a poposit pe acest şantier acum un an în urmă. Nu mai este sfios ca odinioară. E vesel şi entuziast deoarece şi-a văzut dorinţa împlinită. E electrician. Dar ştie că mai are încă foarte multe de învăţat. F. AGACHI Bucuria dorinţei împlinite Toate forţele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor ! Gospodării agricole de stat fruntaşa Ne aflăm In ultima săptămlnă din perioada optimă pentru Insămînţări. Convinşi că semănatul la timp şi de bună calitate asigură o recoltă sporită la hectar, majoritatea lucrătorilor din G.A.S. depun eforturi susţinute pentru ca în cursul acestei săptămîni să termine Insămlnţările. Zilele acestea, mecanizatorii din G.A.S. Hălăuceşti, Dagîţa, Ruginoasa şi Deleni, toate din Trustul G.A.S laşi, cit şi cel din G.A.S. Zorieni — Trustul G.A.S. Birlad, au raportat terminarea insămînţării griului. Acum mecanizatorii din aceste unităţi ajută alte GAS rămase mai în urmă pentru a încheia semănatul griului în epoca optimă. In aceste zile, in multe gospodării colective din raionul Iaşi se dă bătălia pentru terminarea grabnică a însămînţărilor de toamnă. Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, mecanizatorii şi colectiviştii care lucrează la semănat, inginerii agronomi depun eforturi susţinute pentru a se încadra în epoca optimă cu această lucrare, acordind mare atenţie calităţii însămînţărilor. Pentru o astfel de preocupare pot fi evidenţiaţi mecanizatorii şi colectiviştii de la gospodăriile colective Bivolari, Andrieşeni, Golăeşti, Popeşti, Prisăcani, Schitu-Duca, care pină la data de 15 octombrie au însămînţat însemnate suprafeţe cu păioase. Colectiviştii din Bivolari, cu sprijinul celor două brigăzi de tractoare de la SM.T. Vlădeni conduse de C. Răschip şi Ştefan Iablonschi, au însămînţat peste 1.100 hectare cu grîu din 1.470 hectare planificate. După cum spunea tov. ing. agronom Gh. Hristea, preşedintele colectivei, la această gospodărie se dă zor ca In cursul săptămînii curente să se termine însămînţatul. Aceeaşi preocupare şi la Schitu Duca. Colectiviştii de aici au de însămînţat in această toamnă 360 hectare cu grîu. Pînă acum au fost însăminţate aproape 250 hectare. Tov. Grigore Iftimoaia, preşedintele gospodăriei colectiva ne-a spus: Pină la 20 octombrie vrem să terminăm cu însămînţările. Posibilităţi avem. Urmărim ca în fiecare zi să depăşim viteza de lucru planificată pentru a ne încadra in perioada optimă. Şi reuşim să facem acest lucru. Totodată veghem la calitatea lucrărilor. Cum s-a procedat la gospodăria colectivă din Schitu Duca, pentru ca Insăminţările să se execute în epoca optimă şi de bună calitate? Mai întii s-a stabilit planul de amplasare a culturii griului. Tarlalele unde griul urma să fie însămînţat după culturile tîrzii au fost eliberate la timp pentru ca tractoarele să poată intra la pregătirea terenului. In fiecare seară, consiliul de conducere, împreună cu inginerul agronom, brigadierii de cîmp şişeful brigăzii de tractoare stabileau unde vor lucra a doua zi atelajele la eliberarea terenului şi mijloacele mecanizate la arat şi semănat. Mijloacele mecanizate au fost repartizate de fiecare dată, în aşa fel incit să facă şi arături şi pregătirea terenului şi semănatul. In ultimele zile, intrucît arătura era făcută (pe 330 hectare din 360 prevăzute pentru cultura griului), mijloacele mecanizate au fost îndreptate (ziua) la pregătirea terenului şi la însămînţat. Două tractoare discutau, două semănau, unul tăvâlugea iar altul are. Odată cu înserarea şi pînă noaptea tîrziu, toate tractoarele intrau la arat. Viteza zilnică la însămînţări este de 10-12 hectare de semănătoare. Multă grijă acordăm calităţii lucrărilor. Aşa se lucrează în multe gospodării colective din raion. Cind lipseşte o bună organizare a muzicii Cu prilejul raidului nostru om întîlnit şi gospodării colective unde se lucrează intr-un ritm lent la însămînţări. Aşa stau lucrurile la gospodăriile colective din Grajduri, Leţcani, Mădîrjac, Mogoşeşti, Pocreaca, Pd. Iloaie, Voineşti, Ţuţora, Osoi, Cîrpiţi. Slabele rezultate obţinute pînă acum la însămînţat se datoresc lipsei unei bune organizări a muncii. La gospodăria colectivă din Cirpiţi, de exemplu, unde lucrează o brigadă cu 15 tractoare au fost însăminţate pînă acum doar 270 hectare din cele 850 ha. destinate culturii griului. Cu forţele existente la gospodărie se putea insămînţa o suprafaţă mult mai mare. Dar, consiliul de conducere nu a luat la timp măsuri pentru eliberarea terenului de culturile tîrzii. O suprafaţă de 230 hectare destinată griului mai era ocupată cu culturi tîrzii. (Ce-au făcut pină acum cele 169 atelaje cite are gospodăria ?). La data de 15 octombrie cind am vizitat această gospodărie l-am întrebat pe tov. Toader Mistreanu preşedintele colectivei : la ce lucrări sunt folosite astăzi atelajele ? întrebarea a rămas fără răspuns. Nimeni nu ştia nimic. In alte gospodării colective, tovarăşe preşedinte Toader Mistreanu, se planifică de seara atelajele şi sa ştie la ce lucrări participă ele a doua zi. De asemenea se are în vedere ca lucrările cele mai principale cum ar fi de exemplu eliberarea terenului destinat însămînţărilor să se bucure de atenţia principală. Cit priveşte contribuţia brigăzii de tractoare (aici lucrează brigada condusă de Petre Albu, de la S.M.T. Holboca) în această importantă campanie agricolă trebuie să arătăm că este nesatisfăcătoare. In zilele de 12, 13 şi 14 octombrie n-au lucrat mai bine de jumătate din numărul tractoarelor, deşi acestea erau în perfectă stare de funcţionare. Tov. Petru Albu nu se ocupă îndeaproape de bunul mers al treburilor în cadrul brigăzii de tractoare. Dealtfel există o slabă colaborare între conducerea gospodăriei şi brigada de tractoare. Iată de ce ritmul la însămînţări în gospodăria colectivă din Cîrpiţi este lent. Organizaţia de partid trebuie să ia măsuri pentru grăbirea însămînţărilor. Conducerea gospodăriei împreună cu inginerul agronom şi şeful brigăzii de tractoare să-şi organizeze temeinic munca în fiecare seară, pentru ca însămînţările să fie grabnic terminate. Asemenea măsuri trebuie luate şi in cadrul gospodăriilor colective amintite mai sus, gospodării care sunt rămase în urmă la însămînţat. 3H. STEJARU Faţă în faţă In ritm susţinut Pe tarlaua „Lingă sat“ de la G.A.C. Pocreaca, tov. V. Bouroş, preşedintele Consiliului agricol raional Iaşi, a constatat că semănatul se face intr-un pat germinativ necorespunzător. Pe foc au fost stabilite măsurile corespunzătoare pentru ca semănatul să se facă de bună calitate.