Flacăra Iaşului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5335-5360)

1963-11-08 / nr. 5341

ANUL XVIII, Nr. 5341 VINERI 8 NOIEMBRIE 1969I 4 PAGINI 20 BANI Toate forţele la terminarea grabnică a însămlnţărilor­­ In raionul Hîrlău s-a terminat semănatul griului Euerînd cu hărnicie, m­ecani­­fcatorii şi colectiviştii din raio­nul Hirlău au obţinut succese de­ seamă la insămlnţările cereal­­elor de toamnă* Sau­ Îndrumarea­ organizaţiilor de partid, consiliile de conduce­re ale gospodăriilor agricola co­lectivei au organizat bine munca In ceea ce priveşte eliberarea la timp a tarlalelor destinate In­ Săminţărilor* 1Acest faptf a permis m­ecaniza* torilor să folosească Întreaga icapacitata de lucru a tractoare­lor şi agregatelor* Organizln­­dVrSl activitatea pe Schimburi de zi şi de noapte, ei au executat lucrări de burtă palit­at­e, la un nivel agrotehnic corespunzător, aduclndu-şi astfel aportul la a­­sigurarea recoltei anului viitor* ieri seara, mecanizatorii şi co­lectiviştii din raionul Hirlău au raportat încheierea Insămlnţă­­rilor. Au fost Insămlnţate 17.238 hectare cu griu şi secară, depăş­indu-se cifra planificată* Printre gospodăriile agricola colective fruntaşe in această ac­­ţiune sunt cele din Balş, Tansa, Prăjeni, Plugari, Borosoaia, Fo­­răşti, Flămînzi ş.a. In prezent mecanizatorii şi-au canalizat forţele spre executa­rea de arături adinei de toamnă pentru însăminţările de primă­­vară. Dumitru Gavrilă este­ unul din mecanizatorii fruntaşi din brigada a 8-a de la S.M.T. Vlădeni, Foto:­ B. Petre însemnări despre două brigăzi de tractoare de la S. M. T. Zorleni Ritm şi cai­­tat« "Sunt unsprezece­ la număr,, Cu Unsprezece, universale,­­­repiă­­tiători, două grape, cu discuri şi un tăvălug au avut sarcina să pregătească terenul şi să insă­­şninţeze pe tarlalele gospodăriei colective, din Unţeşti griu pe 550­ hectare şi secară pe, alte, 60, hec­, iftre.­­Azi cină pitişi aceste, fin­­duri hărnicii mecanizatori din Unţeşti au terminat semănatul. Acum îşi revizuiesc, maşinile, le, verifică atent, In purind pornesc la Intern brazde, adinei de toamnă. Cornel Bădăran - şeful brigă­zi de tractoare a ţinut seama In această campanie, de două principale, Obiective ale întrece­rii pentru asigurarea hranei a­­fiului viitori ritm, şi calitate.­­— In fiecare, seară - spune el, am luat parte la şedinţele de la gospodăria colectivă unde se. Stabileşte pe are de făcut pen­tru a doua zi. Intre brigadă şi consiliul de conducere a existat deci o strinsă colaborare care fie-a fost de mare­ ajutor, în muncă. Gospodaria ne-a creat Condiţii bune de odihnă şi ne-a adus la locul de muncă hrană caldă, combustibil şi lubrifianţi, seminţe, şeful brigăzii este modest. Ţi­vită să vorbească prea mult despre munca brigăzii pe care o conduce. Dar despre el, me­canizatorii de la a X-a, ne-au vorbit insă cu căldură oamenii din conducerea gospodăriei şi mulţi colectivişti. Iată ce ne-a spus Ion Stănescu, inginerul a­­gronom , s - o notă pentru brigada noas­tră : tractoriştii au fost repar­tizaţi să lucreze pe maşini după pregătirea lor profesională. Cei mai buni, Alexandru Blănaru, E­­mi Roşea au lucrat la semănă­tori. Alţii, stăpini de tractoare şi cu experienţă bună în muncă cum ar fi Ion Agachi şi Dumitru Barbu au executat lucrări de căscuire. Șeful brigăzii a cerut gospodăriei ca mai m­tic să ia măsuri pentru eliberarea tarla­lei Hircioaia, tarla de 200 hec­tare pentru ca tractoarele să lu­creze grupat. Acolo au lucrat 6 tractoare. Multe sunt de vorbit despre Interesul mecanizatorilor de a face însămlnţări de bună cali­tate. Ei au folosit două metode pentru a pregăti patul germina­­tiv. Pe o porţiune de teren au gr­at, discuit de­ două ori, tăvă­lugit, iar, discuit, insăminţat Şi din nou tăvălugii, in tarlaua Bălți, unde pămintul era mai greu de lucrat, mai Intic au dis­­puit, apoi arat, discuit, tăvălu­gii, din nou discuit şi apoi după ce au însăminţat au dat din nou cu tăvălugul. Toţi mecani­zatorii din brigadă­­s-au aflat in întrecere pentru executarea unor, alături de bună calitate. Atunci cină la începutul cam­paniei, tractoristul Mărcuţ a fă­cut pe o porţiune de teren o a­­rătură de slabă calitate, a fost pus în discuţia întregii brigăzi. Nu a fost nevoie apoi de altă şedinţă de acest fel... Mărcuţ Şi toţi ceilalţi mecanizatori au fă­cut numai lucrări de bună cali­­tate şi la timp. Cum î­i vei aşterne... Exista un proverb înţelept care spune: „Cum îţi vei aşter­ne aşa vei dormi“. Proverbul se potriveşte bine brigăzii I-a din Epureni condusă de Tanase Ha­­rabagiu. încă de la începutul campaniei aici munca nu a fost organiziată aşa cum trebuie. Deşi existau suficiente tractoare şi maşini agricole pentru insă­­mîaţarea celor 900 hectare cu griu, totuşi In prezent mai sunt încă neinsăminţate aproape 200 hectare. Şi ne aflăm doar aproa­pe la sfirşitul primei decade din luna noiembrie! şeful brigăzii Tănase Hara­­bagiu este un om care cunoaşte meserie, dar atit nu-i deajuns! Ii lipseşte spiritul gospodăresc, de organizare a muncii, este co­mod. Nu odată Şeful brigăzii a plecat de la brigadă pentru in­terese personale, fără să anunţe nici conducerea gospodăriei şi nici S.M.T.-ul. Şi desigur exem­plul şefului brigăzii a fost ur­mat de mai tractorişti. Astfel, Constantin Pană, lipsea dese­ori şi nejustificat de la lucru. Ion Ciubotaru, pe lingă faptul că lipseşte nemotivat, nu folo­seşte nici întreaga capacitate de lucru a tractoarelor. El vine târziu la lucru şi pleacă devre­me, face plimbări în gol cu tractorul­ Dezinteresul şefului de bri­gadă pentru buna organizare a, muncii s-a soldat şi cu dese de a­fecţiuni la tractoare. Este firesc că atunci cină nu-ţi îngrijeşti atent maşina, nu o verifici la timp, să te trezeşti rămas in pană! Nu toate tractoarele au făcută instalaţia electrică pen- T­RAI­AN CRAESCU (Continuare în pag. 3-a) -----------------——— Recepţie cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Joi­­oara, ambasadorul extraordinar ş­ plenipotenţiar al Uniunii Sovietice In R. P. Romina, I. K. Jegalin, a ofe­rit o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul zilei de 7 Noiembrie -­ cea de-a 46-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bor­fil, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Alexan­dru Birlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, mem­bri ai C. C. al P. M .R., ai­­­Con­si­iului de Stat şi al guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri su­periori, ziarişti români şi corespondenţi al presei străine. Au participat şefi al misiunilor diplo­matice acreditaţi In R.P. Romină şi alţi membri al corpului diplomaţia] In timpul recepţiei tovarăşi] fl K. J.4­galin şi Gheorghe Gheorghiu?De] au­ rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat intr-o att­mosferă caldă, deosebit de prieten­­ească. (Agerprws/j Cuvîntarea tovarăşului I. K. Jegalin Scumpe tovarăşe Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Scumpe tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimate doamne şi stimaţi domni, Acum 46 de ani s-a săvirşit un e­­veniment istoric memorabil - marele Lenin a proclamat întemeierea primului stat d­in lume al muncitorilor şi ţăra­nilor. Intr-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a P.C.U.S­, a străbătut o cale uriaşă­­ de la sal­vele de tun ale crucişătorului „Aurora", la lansarea navelor cosmice. In cei 46 de ani care au trecut, socialismul, construit cu miinile oamenilor sovietici, a transformat în mod radical patria noastră, în aşa fel incit dintr-o ţară a­­grară înapoiată, ea a devenit o mare putere industrială înaintată. Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Comunist al U­­niunii Sovietice şi a Comitetului său Central în frunte cu Nikita Sergheevici Hruşciov, au obţinut mari succese in Îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XXII-lea al partidului nostru comunist S-au schimbat chipul moral, conşti­inţa omului sovietic. Astăzi, acesta este un om întrutotul nou - construc­tor activ al comunismului - om al vi­itorului. Cu miinile acestui om se în­­deplinește visul secular al oamenilor muncii din întreaga lume - crearea viitorului comunist luminos. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul sovietic, ca şi popoa­rele intregii lumi, are nevoie de pace. Uniunea Sovietică promovează în mod consecvent o politică de coexistenţă paşnică intre statele cu orinduiri socia­le diferite. O confirmare grăitoare a acestui fapt o constituie unul dintre primele documente ale puterii sovietice, semnat acum 46 de ani - Decretul a­­supra păcii, precum şi Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea expe­rienţelor cu arma nucleară în atmos­feră,d­in spaţiul cosmic şi­­ sub apă, semnat recent. Astăzi, forţele păcii sunt reprezenta­te de avangarda puternică - marea comunitate a ţărilor socialiste. Repu­blica Populară Romina aduce o mare contribuţie la întărirea şi dezvoltarea coeziunii lagărului socialist. Oamenii sovietici se bucură sincer de succesele poporului român frate, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin şi a Comitetului său Central, in frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, păşeşte cu fermitate pe calea desă­­vârşirii construcţiei socialiste. I pizduiţi-mi ca de ziua celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii din Octombrie să urez noi succese mari tuturor oamenilor muncii din Romînia în lupta lor pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialismului. Dragi tovarăşi şi prietenii Stimaţi oaspeţii Noi şi dv. trăim intr-un timp atit de minunat, cînd ideile comunismului, cu­cerind masele largi populare, au deve­nit cea mai mare forţă materială. A­­ceste idei sînt atotputernice pentru că sunt profund adevărate, verificate de experienţa istorică a Uniunii Sovietice, a tuturor ţărilor socialiste. Ideile mar­­xism-feninismului, victoriile ţărilor so­cialiste deschid oamenilor cele mai largi orizonturi ale lumii noi. Viitorul aparţine socialismului şi comunismului, care statornicesc pe pămint Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăţia şi Fericirea tuturor popoarelor. Ingăduiţi-mi să toastez pentru pro­păşirea continuă a Republicii Populare Române. Pentru noi succese mari, obţinute de harnicul şi talentatul popor romin In opera de desăvirşire a construcţiei so­cialismului. Pentru prietenia veşnică şi de ne­zdruncinat dintre popoarele sovietic şi român. Pentru coeziunea şi unitatea tuturor ţărilor lagărului de neînvins al socia­lismului. Pentru gloriosul Partid Muncitoresc Romin - insufleţitorul şi organizatorul tuturor victoriilor poporului romin. Pentru sănătatea marelui nostru prie­ten, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu Dej, pentru sănătatea membrilor Bi­roului Politic, pentru sănătatea membri­lor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín. Pentru guvernul romín in frunte cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Pentru sănătatea membrilor Consi­liului de Stat al R.P. Romíne. Pentru prietenia şi colaborarea din­tre popoarele planetei noastre. Pentru pace în întreaga lume. Pentru sănătatea tuturor celor pre­zenții Înfăptuiesc angajamentele luate Colectivul de muncitori, tehnicieni şi Ingineri de la I.R.E. laşi s-a angajat ca In acest an să rea­lizeze economii peste plan la­ preţul de cost in valoare de 1.200.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 350.000 lei. Prin buna organizare a muncii, prin introducerea tehnicii noi, ridicarea calificării muncitorilor, aplicarea in procesul de producţie a inovaţiilor, colectivul de aici a reuşit să realizeze în primele 9 luni din acest an eco­nomii peste plan la preţul de cost în valoare de 1.000.000 lei. In acelaşi timp, angajamentul de beneficii a fost realizat în întregime. Produse peste plan Oficiul raional I.C.I.L. Hirlău a­ obţinut frumoase realizări privind colectarea şi industrializarea laptelui. Astfel, sarcinile de producţie prevăzute pentru 10 luni ale anului acesta au fost îndeplinite şi depă­şite. În perioada amintită, s-a produs peste plan cu 18 la sută mai mult cașcaval „Do­­brogea“, cu 27 la sută brînză de „Moldo­va“, cu 15 la sută mai multă smîntînă ș.a. Excursie la Bucureşti Cu prilejul Intîlnirii de fotbal dintre Dinamo Bu­cureşti şi Real Madrid, din cadrul „Cupei cam­pionilor europeni", care se va disputa miercuri, 13 noiembrie, în Capi­tală,­ Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi" organi­zează o excursie la Bu­cureşti cu trenul acce­lerat şi cu autocarele. Cu trenul, plecarea se va face marţi seara. Iar reîntoarcerea la Iaşi - joi dimineaţa , cu auto­carele, se va pleca în dimineaţa zilei de miercuri, întoarcerea d­in seara aceleiaşi zile. înscrierile se fac pină luni, 11 noiembrie. Manifestări culturale NEGREŞTI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului)*­ ­ In cadrul manifestărilor organizate de Casa raională de cultură Negreşti, zilele trecute, a avut loc în sala de spectacole o Interesantă expunere cu tema „Călătorie pe harta R.P.R.“. A vorbit prof. Radu Aglaia de la Şcoala medie din localitate. Expunerea a fost urmărită cu Interes de un nu­meros public. ULUCI CRĂCIUN * Zilele trecute, artiştii amatori care fac parte din formaţia de muzică u­­şoară a Casei de cultură a tineretului din Iaşi au prezentat un spectacol la clubul întreprinderii economice raiona­le din Vaslui. Spectacolul s-a bucurat de succes. ------------------ ■■ ■SBVWSS' Lucrări destinate cadrelor didactice in cursul acestui an, Editura didacti­că şi pedagogică a tipărit un mare număr de lucrări, cu teme interesante, destinate cadrelor didactice din învă­­ţămintul de cultură generală şi supe­rior. Culegerea intitulată „Clasicii peda­gogiei“ a fost recent îmbogăţită cu texte pedagogice alese ale clasicilor pedagogiei Cernişevski şi Diesterweg, cu ediţia îmbunătăţită a volumului II de „Opere pedagogice alese“ de A.S. Makarenko. Până la sfirşitul anului vor mai apare culegeri de Diderot, Helvetius şi ediţia II-a din „Istoria pe­dagogiei", care prezintă dezvoltarea pedagogiei romînești și universale din cele mai vechi tiwpuri și pîi-JJ astăzi. jAgergres] ­n vederea sărbătoririi majoratului Comitetul orășenesc U.T.M. - Vaslui organizează în fiecare lună manifestări în vederea pre­gătirii tineretului pentru sărbă­torirea majoratului. O astfel de manifestare a avut loc, zilele acestea, la clubul întreprinderii economice raionale. Cu acest prilej, tinerii prezenţi au ascul­tat expunerea „Constituţia, lege de bază în R.P.R.“. Apoi, elevii Şcolii medii nr. 1 au prezentat un montaj intitulat „Sârbă­­tocirea prrstei c­e aur.“. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarăşe ambasador, Dragi tovarăşi şi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie ca în numele Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Con­siliului de Miniştri şi în numele între­gului popor român să adresez un sa­lut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, Prezidiului So­vietului Suprem, Consiliului de Miniştri şi poporului sovietic cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Mari Revoluţii Socialiste din Octombrie. In anii care au trecut de la victoria Revoluţiei din Octombrie, oamenii so­vietici au făurit o economie puternică, in plin avint, şi-au transformat patria intr-o putere industrială de prim rang. Istoricele realizări obţinute de poporul sovietic în dezvoltarea economiei şi culturii, in făurirea bunăstării celor ce muncesc, înfăptuirea cu succes a gran­dioaselor obiective ale programului construcţiei desfăşurate a comunismu­lui, aduc cel mai mare aport la con­tinua întărire a comunităţii ţărilor so­cialiste, a forţelor progresului social şi păcii. Intre Uniunea Sovietică şi Romînia. Intre popoarele şi partidele noastre se dezvoltă şi se întăresc continuu relaţii de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală. Bucurindu-se de realiză­rile remarcabile ale poporului sovietic ca de propriile sale succese, poporul nostru transmite in această zi sărbăto­rească oamenilor muncii sovietici urări de noi victorii, de înflorire şi prospe­ritate a Uniunii Sovietice. Problema problemelor epocii noas­tre este asigurarea păcii. Uniunea So­vietică, guvernul sovietic şi-au cîştigat mari merite în faţa popoarelor lumii datorită eforturilor neobosite pentru in­staurarea in relaţiile dintre state a cli­matului de destindere, de înţelegere şi colaborare, pentru pren­­tîmpinarea pri­mejdiei unui nou război mondial. Po­litica leninistă de pace a Uniunii So­vietice, a celorlalte state socialiste gă­seşte un ecou profund în lume, se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Republica Populară Romina împreu­nă cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţâri socialiste, militează perseverent pentru triumful principiilor de coexist­­enţa paşnică intre toate statele, fără deosebire de regim social. întregul curs al evenimentelor demonstrează că aceste principii se impun cu tot mai multă putere ca singurele juste şi r­a­ţionale in relaţiile internaţionale. Pe acest plan se situează şi încheg­ierea Tratatului cu privire la interzi-­ cerea experienţelor nucleare In trei medii, tratat printre ai cărui primi sem-’ natari se numără Republica Populară Romina. Deşi acest tratat nu rezolvă problemele majore ale luptei pentru preintîmpinarea unui nou război mon­dial, el constituie un succes de seamă al politicii de coexistenţă paşnică, ve­­nind în întimpinarea cerinţelor expri­­mate de-a lungul multor ani de ei o­pinia publică mondială cu privire l­a încetarea experienţelor nucleare, exper­­ienţe care reprezintă un, pericol pen­­tru populaţia întregului glob pămin­­tesc. Luptind consecvent pentru înfăptui­­rea dezarmării generale şi totale, ca singura cale eficientă pentru exclude-­ rea războaielor din viaţa societăţii considerăm necesar să sprijinim orice pas, orice măsură care pot contribui la destindere in relaţiile între state şi la soluţionarea pe cale paşnică a pro­­­blemelor internaţionale litigioase. Partidul Muncitoresc Român şi g­­­vernul ţării noastre îşi vor aduce şi în viitor întreaga lor contribuţie la dez­­voltarea colaborării paşnice intre toată ţările, la întărirea prieteniei frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, la victoria cauzei păcii şi socialismului.­­ Permiteţi-mi să toastez pentru ma­­­rele popor sovietic, pentru prietenia dă nezdruncinat dintre popoarele sovietic şi român , pentru conducătorul încercat şi călit în lupte al poporului sovietic - gloriosul Partid Comunist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comitetul său Central şi guvernul sovietic ; în sănă­­tatea primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice şi preşedintele guver­­­ului sovietic, tovarăşul Hruşciov ; în­ sănătatea ambasadorului Uniunii So-­­vietice la Bucureşti, tovarăşul Jegalin , pentru pace şi prietenie între toate popoarele d­in sănătatea dumneavoa­­stră, a tuturor . Citiţi in pag. lit-a, articolul: Pe teme şcolare. CUM PREDAM FIZICA. In laboratorul de fizică al Şcolii medii „M. Sadoveanu“ din Iaşi. Foto: P. BADEA] Peste 178 milioane lei economii peste plan Peste 178 milioane lei economii pes­te plan au realizat în primele trei tri­mestre ale anului întreprinderile indus­triei metalurgice şi constructoare de maşini din întreaga ţară. La produc­ţia marfă comparabilă, preţul de cost a fost redus în această perioadă cu 1,1 la sută faţă de plan. Cea mai mare contribuţie la obţi­nerea acestui succes au adus-o colec­tivele uzinelor constructoare de maşini. Specialiştii din această importantă ra­mură de producţie apreciază că majo­ritatea economiilor realizate au­ fost obţinute îndeosebi prin reducerea cos­turilor de producţie, extinderea meto­delor moderne de lucru şi a tehnicii înaintate. Uzinele de utilaj petrolier din Tîr­govişte, de exemplu, au realizat eco­­nomii de 725.000 lei numai prin apli­carea unor procedee avansate de turnare. La Uzinele „Balanţa“ — Sibiu, reproiectarea unor repere şi utilizarea mai raţională a materiilor prime a dus la economisirea a peste 2.000.000 lei. Aproape 4.340.000 lei au econo-o­misit şi metalurgiştii de la uzinele din Cîmpulung Muscel prin înlocuirea u­­nor materiale deficitare cu altele mai ieftine, fără să influenţeze calitatea produselor. Efectul economic al unor importante măsuri tehnico-organiza­­torice luate la Uzinele „23 August“ se concretizează in 3.738.000 lei econo-e­misite prin introducerea tehnologiei de grup la prelucrarea roţilor dinţate şi a axelor şi prin croirea raţională a materialelor feroase şi neferoase. ÎAgergreş]

Next