Flacăra Iaşului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5388-5412)
1964-01-14 / nr. 5397
. proletar: om toate tarile, vnnhvx} ÖRGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL | ANUL XIXI Nr. 5397 | MARJI 14 IANUARIE 1964 | A PAGINI 20 BANI Realizarea sarcinii trasata de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la generalizarea învăţămîntului de 8 ani impune o tot mai atentă preocupare pentru lărgirea spaţiului de şcolarizare. In ultimii ani, s-au obţinut în regiunea Iaşi, o serie de succese în ceea ce priveşte construcţiile şcolare. Folosindu-se din plin toate sursele de finanţare pentru construcţiile de noi localuri d© şcoli (fonduri ele investiţii, credite rambursabile şi contribuţia voluntară a cetăţenilor) s-a reuşit să se construiască şi să se dea în folosinţă, în regiune, numai în anii 1960-1963, peste 1108 de noi săli de clasă, dintre care 330 de săli au fost realizate anul trecut. In acest an, sunt prevăzute a se construi în cuprinsul regiunii, din fond central şi din contribuţie voluntară, peste 350 de noi săli declasă. «i ;’?? Terminarea, ia vremea şî realizarea unui nivel calitativ superior a construcţiilor şcolare presupune o temeinică preocupare din partea sfaturilor populare atit pentru încasarea contribuţiei voluntare, votate de adunările populare, cit şi pentru aprovizionarea cu materiale şi organizarea muncii pe şantiere. Experienţa anului trecut arată că acolo unde toţi factorii răspunzători de darea la vreme în folosinţă a noilor localuri de şcoli, începind cu comitetele executive ale sfaturilor populare şi termninînd cu comitetele de construcţie, şi-au concentrat din vreme eforturile pentru realizarea obiectivelor stabilite. S-au obţinut rezultate din cele mai bune. In comună Ţibăneşti, din raionul Negreşti, de exemplu, construcţia noului local de şcoală cu 5 săli de clasă, din satul Tungujei, a fost ridicată în numai 4 luni, iar prin valorificarea resurselor locale şi participarea cu o muncă voluntară a cetăţenilor, la lucrările necalificate, s-au realizat şi economii de 75.000 lei. In prezent, in fiecare din cele 7 sate ale comunei Ţibăneşti există cite un local nou de şcoală. Intr-un ritm susţinut s-au desfăşurat lucrările şi pe şantierele şcolilor din Blăgeşti-Paşcani, Dobrovăţ-Iaşi şi altele. In unele raioane cum sînt : Bîrlad, Paşcani, Negreşti, datorită preocupării susţinute a sfaturilor populare, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, s-a construit, în anul trecut, un număr mai mare de săli de clasă decit cel planificat iniţial. Pe unele şantiere ale construcţiilor şcolare din raioanele Iaşi, Vaslui şi Hîrlău însă, lucrările s-au desfăşurat anevoie, ceea ce a făcut ca o serie de construcţii să nu poată fi terminate la vreme. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să tragă maximum de învăţăminte din experienţa muncii din anul trecut, in primul rind, trebuie asigurat ca debitul de 7.266.105 lei, votat de adunările populare din regiune pentru construcţiile şcolare din acest an, să fie încasat la timp. De asemenea, trebuie avut grijă pentru ca locurile de amplasare a noilor construcţii să fie din vremea stabilite şi să se asigure documentaţia tehnică. Odată cu acestea, trebuie folosite din plin lunile de iarnă pentru aprovizionarea cu materiale de construcţie şi asigurarea forţei de muncă necesară executării construcţiilor şcolare, astfel ca, de îndată ce timpul vă fi prielnic, să se treacă la începerea lucrărilor propriuzise. Exemplul unor comune, cure ar fi Heleşteni, din raionul Paşcani, unde s-a încasat în întregime debitul votat pentru anul acesta și s-au făcut dejaunele aprovizionări cu materiale, trebuie popularizat şi generalizat. Există toate condiţiile pentru ca, noile construcţii şcolare, planificate pentru anul curent, să fie începute şi terminate la vreme. Pentru aceasta, este necesar ca organele locale de partid, pe baza unor analize periodice, să îndrume sfaturile populare şi pe constructori, incocindu-le măsurile imediate pentru accelerarea lucrărilor ce privesc construcţiile şcolare. Probleme ale sfaturilor populare şcolare Cercetătoarea stagiară Profira Gospodaru lucrează la un aparat de înregistrare a radiaţiilor radioactive ale unor produşi macromolecular marcaţi cu carbon -14. Iat-o, in clişeul de mai sus, la un aparat din laboratorul de radiochimie al institutului de chimie. ,,Petre, Pont“ al Academiei R. P. R. din Iași. Lăcătuşul Gheorghe şi Raţă din secţia boghiuri şi reparaţii capitale de la Atelierele Paşcani se află de mai mult timp în rindul evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. încă din primele zile ale noului an, el şi-a depăşit zilnic sarcinile de producţie în medie la 20-25 la sută. Iată-l în clișeul de mai sus în timpul montării unei piese pentru frînă la boghiuri. i . Foto : B. PETREA După prima decadă Rulmenţi peste plan BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Desfăşurind larg în, trecerea socialistă, constructorii de rulmenţi din Bîrlad au încheiat prima decadă din luna ianuarie a. c. cu importante succese în muncă. Astfel, sarcinile de plan pe această perioadă au fost îndeplinite la toţi indicatorii, realizîndu-se în plus 500 , de bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. S-au evidenţiat în muncă colectivele secţiilor strungărie, bilerele, şi atelierului tratament. E. SOLOMON Au depăşit indicele planificat Ca urmare a aplicării unor măsuri privind folosirea judicioasă a capacităţii parcului auto, colectivul de muncă de la I.R.T.A. Iaşi a obţinut, în prima decadă, însemnate succese. Astfel, înlăturindu-se în mare proporţie cursele de mers în gol dus şi întors, în primele 10 zile din luna ianuarie a.c. s-a reuşit să se înregistreze o depăşire a indicelui planificat de transportare a mărfurilor cu peste ■30 la sută. Economii prin muncă patriotică Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii din raionul Paşcani contribuie prin muncă patriotică la gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor lor, realizind prin aceasta însemnate economii la bugetele sfaturilor populare. Ca urmare a participării lor la construirea unui număr însemnat de şcoli, la refacerea şi întreţinerea drumurilor comunale, la plantarea de pomi şi altele, au fost obţinute, în perioada 1962-1963, economii în valoare de peste 6.600.000 lei. u p. a. s. Tutova 3.100 litri lapte în medie pe vacă furajată Lucrătorii de la ferma de vaci a gospodăriei de stat din Tutova1(Trustul Gostar Bîrlad) au încheiat anul 1963 cu însemnate Succese în muncă. Astfel, datorită unei bune îngrijiri şi hrăniri raţionale a vacilor, ei au reuşit să obţină în imedie, pe vacă furajată, o producţie de 3.100 litri lapte faţă de 3.000 litri plan. Cele mai bune rezultate le-au obţinut mulgătorii Ion Barcza şi Ştefan Onici. Măsuri tehnico-organizatorice eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii În acest an, în faţa colectivului nostru de muncă (Uzina de reparaţii - Iaşi) stau sarcini importante. Volumul reparaţiilor la tractoare a sporit cu peste 30 la sută faţă de anul trecut, iar la piese recondiţionate prevederile de plan indică o creştere, de multe ori, faţă de realizările anului trecut. Sarcini importante ne revin în 1964 şi pe linia sporirii productivităţii muncii, reduceriipreţului de cost şi mai ales pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii reparaţiilor. Dacă ne referim la calitatea reparaţiilor trebuie să arătăm ca in uzina noastră oglinda cea mai fidelă o reprezintă numărul căderilor în termen de garanţie raportat la numărul echivalenţilor reparaţi. De la an la an, calitatea activităţii noastre s-a îmbunătăţit. Astfel, dacă în 1962 căderile în termen de garanţie au fost in proporţie de 3,25 la sută, în 1963 ele s-au redus la 2,37 la sută. Ultima cifră reprezintă o reducere a căderilor in termen de garanţie la jumătate faţă de limita admisibilă. Aşadar, este vorba de un salt calitativ pe care colectivul nostru de muncă l-a realizat în repararea tractoarelor. Desigur că aceste rezultate nu ne mulţumesc. In acest an, prin aplicarea unor noi măsuri tehnico-organizatorice, suntem hotărîţi să efectuăm reparaţii mai bune şi astfel numărul căderilor în termen de garanţie să fie tot mai mic. O serie de măsuri bune, înfăptuite în anul trecut, ne asigură chiar de la începutul anului îmbunătăţirea în continuare a calităţii reparaţiilor. Aşa de exemplu, la secţia de montare- degrejare s-a introdus prespălarea pieselor ftudeţ de pipă caldă sub presiune». Totodată s-a montat o nouă baie pentru degresarea pieselor mari ca: direcţii, punţi, capotaje, rezervoare şi altele. S-a îmbunătăţit sistemul de curăţire al pieselor şi s-a ridicat calitatea vopsirii tractoarelor. Tot în scopul îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor s-a construit un banc pentru încercarea ridicătoarelor N. S. 37 cit și a instalaţiei hidraulice IH 1. Această măsură bună a contribuit la reglarea mai corectă și mai rapida a subansamblurilor respective. Pornind de la unele neplăceri ivite la rodajul tractorului, în întreprindere s-a construit şi dat în funcţiune un banc mobil pentru rodat cutiile de viteză Şi diferenţialul imediat după montarea lor. In prima parte a anului trecut, cercetînd mai atent unele sesizări care ne veneau din partea beneficiarilor, in legătură cu calitatea reparării radiatoarelor, am tras o concluzie: tuburile radiatoare trebuiau încercate fiecare iim parte la presiune, iar garniturile tuburilor trebuiau înlocuite total pentru a asigura o calitate mai bună a reparării acestor piese,ceea ce s-a şi făcut. Principala realizare pe linia îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor din uzina noastră a fost însă crearea noului flux tehnologic de reparare a motoarelor şi a şasiurilor care s-a realizat în trimestrul IV al anului 1963. Prin schimbarea metodei de lucru, s-au îmbunătăţit mult condiţiile de muncă, a sporit productivitatea muncii, s-a îmbunătăţit calitatea reparaţiilor. Asigurarea îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, prin înlăturarea deplasărilor inutile în cadrul secţiilor de reparaţii cit şi prin desfăşurarea procesului de reparaţii pe bandă rulantă, a dat posibilitatea specializării muncitorilor pe operaţii şi prin aceasta s-a ridicat nivelul calitativ al reparaţiilor. Tot în scopul îmbunătăţirii continue a ca-tităţii, in vara anului 1963 la uzina noastră a fost organizată o consfătuire cu beneficiarii. Aceasta ne-a fost de mare folos. Arătîndu-ni-se unele deficienţe care se manifestau în exploatarea tractoarelor reparate de noi, precum şi unele metode bune folosite în atelierele proprii de către beneficiari - ne-am îmbunătăţit, din nou munca şi mai ales noi, C.T.C.-iştii am sporit exigenţa faţă de calitatea reparaţiilor. Ca urmare, pentru a asigura un control de calitate mai eficient, am iniţiat măsura ca, lunar, să se facă instructaje cu controlorul de calitate interfazici. La aceste" instructaje se dezbat probleme legate, de defecţiunile ivite în perioada ..respectivă şi se caută găsirea posibilităţilor de prevenire a unor defecţiuni inprocesul tehnologic. Tot pentru a asigura o eficienţă mai mare a controlului tehnic de calitate, la posturile fixe de control interfazic s-au afişat liste cu dimensiunile principale, cu jocurile şi toleranţele admise. De asemenea, la fiecare loc de muncă dotat cu instrumente de măsură de precizie, se execută controlul permanent al acestor instrumente, iar cînd acestea sunt dereglate, controlorii interfazîci le pun la punct. Deşi măsurile luate pînă în prezent au contribuit la creşterea calităţii, şi pe viitor, în planul M.T.O. sunt prevăzute o serie de îmbunătăţiri ale procesului tehnologic. Aşa, de exemplu, prin instalarea unei băi-tunel pentru degresarea pieselor şi ansam- blelor ce se repară, se vor înlătura unele neajunsuri în ceea ce priveşte calitatea.. Pornind, de la faptul că ln cadrul secţiei, de demontare muncitorii existenţi nu au toţi o calificare corespunzătoare s-a preconizat ca odată cu începutul lunii martie a.c. să se deschidă cursuri de calificare şi de ridicare a calificării. De asemenea, finisarea reparaţiilor mai lasă de dorit uneori datorită necompletării latimp a utilajelor cu anexe de mică importanţă. Aceasta duce la întîrzierea predării către beneficiari a tractoarelor reparate. Serviciul producţiei, prin secţiile montaj general, trebuie să-şi exercite mai energic atribuţiile. Multe alte îmbunătăţiri care se vor realiza demonstrează că, şi în acest an, colectivul uzinei noastre se străduieşte în permanenţă să satisfacă cerinţele din cre în ce mai mari ale tehnicii noîncântînd, ca prin noi măsuri tehnco-organizatorice, prin inovaţii valoroase, prin iniţiative preţioase să ridice în permanenţă calitatea reparaţiilor. Ing. VALERIU MOCANU - şef serviciu. g.Ţ.C. Uzina de reparaţii « Iaşi Experienţa bană — larg generalizată * 'i L 1 -»in t-r-r ■ if i I ,, riu I .friu I nil'! Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară In unităţile agricole socialiste continuă pregătirile tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania însămînţărilor de primăvară. La S. M. T. Vlădeni, reparaţiile se află într-un stadiu avansat. Astfel, pînă în ziua de 10 ianuarie,, au fost terminate reparaţiile la 89 de tractoare, 163 pluguri, 46 semănători de păioase şi la alte maşini agricole. Fruntaşe la reparaţii sunt şi S. M. T.-urile Huşi, lugani şi Paşcani. spectacol în deplasare Ieri dimineaţa, formaţia de estradă a Casei de cultură a tineretului din Iaşi a plecat la Bîrlad. Tot ieri pe scena Teatrului de stat „Victor I. Popa“, formaţia d e stradă a prezentat un spectacol muzicaldistractiv (matineu şi seara). Şi-au dat concursul şi artişti profesioniști.1 Noi indici bibliografici Recent Biblioteca centrală regională Iaşi a editat noi Indici bibliografici de recomandare, care au fost trimişi tuturor bibliotecilor din regiune. Pentru specialiştii din agricultură, a fost întocmit indicele bibliografic intitulat „Pentru 500 - 600 păsări la suta de hectare“, care cuprinde titlurile documentelor de partid şi de stat, lucrărilor şi periodicelor de specialitate, materialelor apărute în legătură cu creşterea păsărilor. Ceilalţi indici, „In lumea ştiinţei“ şi „Căminul nostru“, sunt destinaţi maselor largi de cititori. Peste 500.000 de participanţi In anul 1963, Comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă — Iaşi a trimis în comunele ce aparţin de oraşul Iaşi un mare număr de brigăzi ştiinţifice şi conferenţiari. La Goruni, Dorobanţi Ciurea, Uricani, Brătuleni etc., la întilnirile cu cele 92 de brigăzi ştiinţifice trimise anul trecut, au participat peste 10.000 de colectivişti. La cele peste 5.300 de conferinţe ţinute în oraşul Iaşi şi în comunele ce aparţin de oraş, s-a înregistrat un număr de peste 500.000 de participanţi. Maşini de îna La Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi, în cadrul atelierului-şcoală, a fost montat recent cel de al 78-lea război aromat. Aceste maşini, de înaltă tehnicitate, servesc pentru calificarea de noi cadre, precum fă tehnicitate şi specializării ajutorilor de meşter şi din mînuirea şi întreţinerea războaielor automate. Un număr însemnat de războaie automate vor fi montate, în cursul anului acesta, în sectorul ţesătorie al fabricii." -------------------------SSVSF Consfătuire cu cititoarele revistei „Femeia“* Comitetul raional al femeilor ~ Vaslui a organizat, zilele trecute, în oraş, o consfătuire cu cititoarele revistei „Femeia“. Au participat aproape 70 de muncitoare, colectiviste, intelectuale, gospodine. Unele participante la discuţii între care: Aurica Ianculescu, Adela Coroi şi Maria Mardare au făcut, cu acest prilej, preţioase propuneri pentru îmbogăţirea tematicii revistei. -poo- Vaccinarea antipoliomielitică a populaţiei Printre acţiunile de ocrotire a sănătăţii populaţiei ce vor fi întreprinse în acest an, se numără şi vaccinarea antipoliomielitică. In prima etapă, între 15 — 18 ianuarie, se va efectua vaccinarea antipoliomielitică (prima administrare) a copiilor născuţi între 1 decembrie 1962 şi 1 noiembrie 1963. A doua administrare se va face între 13 martie, iar a treia — între 15 - 18 aprilie. Vaccinarea copiilor va fi făcută la domiciliu, de către medicii de circumscripţie. Persoanele născute între 1 ianuarie 1944 — 1 decembrie 1962 vor fi vaccinate între 18 - 23 februarie a.c. De la ce nu aplicaţi cele învăţate schimburile de experienţă? — Scrisoare deschisă lui Neculai Iftimie, preşedintele G.A.C. Ciocani, raionul Birlad Vă rog să mă credeţi că nu ştiu cu ce să încep. Să vă amintesc de faptul că în urmă cu aproape două luni v-am întilnit la gospodăria colectivă din Fălciu în mijlocul participanţilor la consfătuirea crescătorilor de animale? Să vă mai spun că era cu dumneavoastră şi Aurel Merlan, brigadierul zootehnic? Sau poate să vă reamintesc momentul cînd, atunci, la Fălciu, după ce aţi vizitat sectorul zootehnic aţi exclamat , o asemenea experienţă bună trebuie aplicată şi joi noi! Mi s-a părut atunci că aţi plecat hotărît la Ciocani să puneţi în aplicare experienţa bună căpătată. Dar m-am înşelat ! Şi ştiţi cînd mi-am dat seama câ m-am înşelat ? Acum citevcr zile am fost la Ciocani, la punctul zis ,,Podul Pietriş“, să vizitez sectorul zootehnic. Aici l-am întilnit pe Gheorghe Şt. Tîmboi, membru din consiliu, care răspundea în ziua aceea de întreaga activitate din zootehnie. Măsura ca un membru din consiliu să supravegheze munca cite o zi la sectorul zootehnic e foarte bună. Nu e bun insă ceea ce am văzut aici. Mai întîi am mers în grajdul nr. 1, cel cu mai multe geamuri lipsă. Aici s-a amenajat o cameră pentru prepararea furajelor grosiere.Dar a rămas, numai , camera.. Căci tocătoarea stă, iar cocenii sint daţi la vite aşa cum sunt luaţi din glugi. Tot in acest grajd, dealtfel ca în toate grajdurile, ca şi la maternitatea pentru scroafe şi ingrăşătoria pentru porci, lipsesc cu desăvîrşire programele de lucru şi listele ,cu raţiile de furajare. Unii îngrijitori ziceau ,că, probabil, programele de lucru şi listele cu raţiile ar fi închise în biroul lui Aurel Merlan, brigadierul zootehnic. Dar Gheorghe Şt. Tîmboi, care mă însoţea în această vizită, a pronunţat numai două cuvinte : curată neglijenţă ! Apoi am mers la grajdul nr. 2 unde este cazat tineretul taurin. Mai ţineţi minte cum e aici ? Pe jos umezeală; nici un fel de aşternut ! Viţeii n-au ţarcuri; nu-s blezaţi pe vîrste; stau toţi la un loc; îngrămădiţi; pentru că în grajd e frig, îngrijitorul I. Iftime mi-a zis că din lipsă de lanţuri n-a putut... lua in primire viţeii ! ,,Noi sintem 3 îngrijitori şi ne ocupăm de toţi viţeii la un foc" - a zis el. Apoi a continuat: „Hrana le-o dăm din potriveală. Nu ştim ce raţie trebuie să primească un viţel". Tot în acest grajd într-un colţ sînt adăpostite şi gîştele. Doar gîştele se împacă bine cu viţeii ! Dar poate că ştiţi şi din ce cauză au ajuns gîştele aici ? Da, pe asta o ştiţi , din cauză că nu s-a terminat lucrul la puter- niţă. Vizita s-a încheiat la ferma da porci. Mai intîi am reuşit să „admirţ maternitatea începută anul trecut, dar lăsată fără acoperiş. Şi scroafele stau intr-un fel de şopron. Şopronul, după cum ştiţi, n-are uşi şi n-ard geamuri. Iar scroafele tremură de frig. Cînd li se aduce mîncare trebuie să dea fugar în zăpadă. Da, dar scroafele iau masa la aer curat, diirect pe zăpadă ! Iin ce priveşte vechea maternitate, deşi a trecut cam mult de cînd a fost ridicată, nici pînă acum n-au fost lipiţi pereţii, nu mai vorbesc de văruit ! Nici boxele nu-s văruite, îngrijitorul Toader Toronilă a mărturisit sincer că n-a auzit de raţii de furajare. Cam asta am vrut să vă scriu, tovarăşe preşedinte. Ar fi bine să daţi scrisoarea şi tovarăşului Gheorghe Vasilache, tehnicianul zootehnist, ba chiar şi lui M. Corciovă, inginerul agronom, care, după cine ştim noi, răspund şi dînşii de activitatea din sectorul zootehnic. Cum anume râs- pund, se vede ! Aşteptăm răspunsul dumneavoastră. Odată cu trimiterea răspunsului luaţi şi măsurile ce se cuvin. Nu de alta, dar vecinii dumneavoastră, care dovedesc o grijă permanentă pentru sec,torul zootehnic susţin că la gospodăria colectivă din Ciocani lipseşte cel mai principal : mina unui bun gos-podar ! TRAIAN CRAESCU A/VVVA/VVVVl\VVM/VVVM/VVVVVA/VVV\VVVV/VVVV\ VV\ VI /vv Vl/VV VVW VA PlinDUmi ZOOTEHNICE mm Fertilizarea solului este una din preocupările de seamă ale colectiviștilor din Bălteni, raionul Vaslui, in ultima perioada ei au cărat pe cimp peste 2.000 tone gunoi de grajd IN CLISEU . Un aspect din timpul lucrului.Foto: p. PAUL ák