Flacăra Iaşului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5388-5412)

1964-01-14 / nr. 5397

­. proletar: om toate tarile, vnnhvx} ÖRGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL | ANUL XIXI Nr. 5397 | MARJI 14 IANUARIE 1964 | A PAGINI 20 BANI Realizarea sarcinii trasata de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la genera­lizarea învăţămîntului de 8 ani impune o tot mai atentă preocupare pentru lărgirea spaţiului de şcolarizare. In ultimii ani, s-au obţi­nut în regiunea Iaşi, o serie de succese în ceea ce priveş­te construcţiile şcolare. Folosindu-se din plin­ toa­te sursele de finanţare pen­tru construcţiile de noi loca­luri d© şcoli (fonduri ele in­vestiţii, credite rambursabile şi contribuţia voluntară a cetăţenilor) s-a reuşit să se construiască şi să se dea în folosinţă, în regiune, numai în anii 1960-1963, peste 1108 de noi săli de clasă, dintre care 330 de săli au fost rea­lizate anul trecut. In acest an, sunt prevăzute a se construi în cuprinsul regiunii, din fond central şi din contribuţie voluntară, p­este 350 de noi săli de­­clasă. «i ;’?? Terminarea, ia­­ vreme­a şî realizarea unui nivel calita­tiv superior a construcţiilor şcolare presupune o temeini­că preocupare din partea sfaturilor populare atit pen­tru încasarea­ contribuţiei vo­luntare, votate de adunările populare, cit şi pentru apro­vizionarea cu­­ materiale şi organizarea­ muncii pe şan­tiere. Experienţa anului trecut arată că acolo unde toţi fac­torii răspunzători de darea la vreme în folosinţă­ a noi­lor localuri de şcoli, înce­­pind cu comitetele executive ale sfaturilor populare şi ter­­mninînd cu comitetele de con­strucţie, şi-au concentrat din vreme eforturile pentru rea­lizarea­ obiectivelor stabilite. S-au obţinut rezultate din cele mai bune. In comună Ţi­­băneşti, din raionul Negreşti, de exemplu, construcţia nou­lui local d­e şcoală cu 5 săli de clasă, din satul Tungujei, a fost ridicată în numai 4 luni, iar prin valorificarea resurselor locale şi partici­parea cu o muncă voluntară a cetăţenilor, la lucrările neca­lificate, s-au realizat şi eco­nomii de 75.000 lei. In pre­zent, in fiecare din cele 7 sate ale comunei Ţibăneşti există cite un local nou de şcoală. Intr-un ritm susţinut s-au desfăşurat lucrările şi pe şantierele şcolilor din Blă­­geşti-Paşcani, Dobrovăţ-Iaşi şi altele. In unele raioane cum sînt : Bîrlad, Paşcani, Negreşti, datorită preocupă­rii susţinute a sfaturilor populare, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, s-a construit, în anul trecut, un număr mai mare de săli de clasă decit cel planificat iniţial. Pe unele şantiere ale con­strucţiilor şcolare din raioa­nele Iaşi, Vaslui şi Hîrlău însă, lucrările s-au desfăşu­rat anevoie, ceea ce a făcut ca o serie de construcţii să nu poată fi terminate la vre­me. Sfaturile populare raio­nale şi comunale trebuie să tragă maximum de învăţă­minte din experienţa muncii din anul trecut, in primul rind, trebuie asigurat ca de­bitul de 7.266.105 lei, votat de adunările populare din regiune pentru­ construcţiile şcolare din acest an, să fie încasat la timp. De aseme­nea, trebuie avut grijă pen­tru ca locurile de amplasare a noilor construcţii să fie din vremea stabilite şi să se asigure documentaţia tehni­că. Odată cu acestea, trebuie folosite din plin lunile de iarnă pentru aprovizionarea cu materiale de construcţie şi asigurarea forţei de mun­că necesară executării con­strucţiilor şcolare, astfel ca, de îndată ce timpul­­ vă fi prielnic, să se treacă­ la în­ceperea lucrărilor propriu­­zise. Exemplul unor­ comune, cure ar fi Heleşteni, din ra­ionul Paşcani, unde s-a în­casat în întregime debitul vo­tat pentru anul acesta și s-au făcut deja­­unele apro­vizionări cu materiale, tre­buie popularizat şi generali­zat. Există toate condiţiile pen­tru ca, noile construcţii şco­lare, planificate pentru anul curent, să fie începute şi ter­minate la vreme. Pentru a­­ceasta, este necesar ca or­ganele locale de partid, pe baza unor analize periodice, să îndrume sfaturile popu­lare şi pe constructori, inco­­cindu-le măsurile imediate pentru accelerarea lucrărilor ce privesc construcţiile şco­lare. Probleme ale sfaturilor populare şcolare Cercetătoarea stagiară Profira Gospodaru lucrează la un aparat de înregistrare a radiaţiilor radioactive ale unor pro­­duşi macromolecular marcaţi cu carbon -14. Iat-o, in clişeul de mai sus, la un aparat din laboratorul de radiochimie al institutului de chimie. ,,Petre, Pont“ al Aca­demiei R. P. R. din Iași. Lăcătuşul Gheorghe şi Raţă din secţia boghiuri şi reparaţii capitale de la Atelierele Paşcani se află de mai mult timp în rindul evidenţiaţilor în în­trecerea socialistă. încă din primele zile ale noului an, el şi-a depăşit zil­nic sarcinile de producţie în medie la 20-25 la sută. Iată-l în clișeul de mai sus în timpul montării unei piese pentru frînă la boghiuri. i . Foto : B. PETREA După prima decadă Rulmenţi peste plan BIRLAD (de la sub­­redacţia ziarului „Fla­căra Iaşului“). Desfăşurind larg în­, trecerea socialistă, con­structorii de rulmenţi din Bîrlad au încheiat prima decadă din luna ianuarie a. c. cu impor­tante succese în mun­că. Astfel, sarcinile de plan pe această peri­oadă au fost îndeplini­te la toţi indicatorii, realizîndu-se în plus 500 , de bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. S-au evidenţiat în muncă colectivele sec­ţiilor strungărie, bile­­rele, şi atelierului tra­tament. E. SOLOMON Au depăşit indicele planificat Ca urmare a aplicării unor măsuri privind folosirea judicioasă a capaci­tăţii parcului auto, colectivul de mun­­­că de la I.R.T.A. Iaşi a obţinut, în prima decadă, însemnate succese. Astfel, înlăturindu-se în mare pro­porţie cursele de mers în gol dus şi întors, în primele 10 zile din luna ia­nuarie a.c. s-a reuşit să se înregis­treze o depăşire a indicelui planificat de transportare a mărfurilor cu peste ■30 la sută. Economii prin muncă patriotică Mobilizaţi de de­putaţi, cetăţenii din raionul Paşcani contribuie prin mun­că patriotică la gos­podărirea şi înfru­museţarea localită­ţilor lor, realizind prin aceasta însem­nate economii la bugetele sfaturilor populare. Ca urma­re a participării lor la construirea unui număr însemnat de şcoli, la refacerea şi întreţinerea drumu­rilor comunale, la plantarea de pomi şi altele, au fost ob­ţinute, în perioada 1962-1963, economii în valoare de pes­te 6.600.000 lei. u p. a. s. Tutova 3.100 litri lapte în medie pe vacă furajată Lucrătorii de la ferma de vaci a gos­podăriei de stat din Tutova1­­(Trustul Gostar Bîrlad) au încheiat anul 1963 cu însemnate Suc­cese în muncă. Ast­fel, datorită unei bune îngrijiri şi hrăniri raţionale a vacilor, ei au reuşit să obţină în imedie, pe vacă furajată, o producţie de 3.100 litri lapte faţă de 3.000 litri plan. Cele mai bune re­zultate le-au obţinut mulgătorii Ion Bar­­­c­za şi Ştefan Onici. Măsuri tehnico-organizatorice eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii­ În acest an, în faţa colectivului nos­tru de muncă (Uzina de reparaţii -­­ Iaşi) stau sarcini importante. Volumul reparaţiilor la tractoare a sporit cu peste 30 la sută faţă de anul trecut, iar la piese recondiţionate prevederile de plan indică o creştere, de multe ori, faţă de realizările anului trecut. Sarcini importante ne revin în 1964 şi pe linia sporirii productivităţii mun­cii, reducerii­­preţului de cost şi mai ales pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii reparaţiilor. Dacă ne referim la calitatea re­paraţiilor trebuie să arătăm ca in u­­zina noastră oglinda cea mai fidelă o reprezintă numărul căderilor în ter­men de garanţie raportat la numărul echivalenţilor reparaţi. De la an la an, calitatea activităţii noastre s-a îmbunătăţit. Astfel, dacă în 1962 că­derile în termen de garanţie au fost in proporţie de 3,25 la sută, în 1963 ele s-au redus la 2,37 la sută. Ultima cifră reprezintă o reducere a căderi­lor in termen de garanţie la jumătate faţă de limita admisibilă. Aşadar, este vorba de un salt calitativ pe care colectivul nostru de muncă l-a realizat în repararea tractoarelor. Desigur că aceste rezultate nu ne mulţumesc. In acest an, prin aplicarea unor noi mă­suri tehnico-organizatorice, suntem­ ho­­tărîţi să efectuăm reparaţii mai bune şi astfel numărul căderilor în termen de garanţie să fie tot mai mic. O serie de măsuri bune, înfăptuite în anul trecut, ne asigură chiar de l­a începutul anului îmbunătăţirea în con­tinuare a calităţii reparaţiilor. Aşa de exemplu, la secţia de montare- degre­­jare s-a introdus prespălarea pieselor ftu­deţ de pipă caldă sub presiune». Totodată s-a montat o nouă baie pen­tru degresarea pieselor mari ca: di­recţii, punţi, capotaje, rezervoare şi altele. S-a îmbunătăţit sistemul de cu­răţire al pieselor şi s-a ridicat cali­tatea vopsirii tractoarelor. Tot în scopul îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor s-a construit un banc pen­tru încercarea ridicătoarelor N. S. 37 cit și a instalaţiei hidraulice IH 1. Această măsură bună a contribuit la reglarea mai corectă și mai rapida a subansamblurilor respective. Pornind de la unele neplăceri ivite la rodajul tractorului, în întreprindere s-a con­struit şi dat în funcţiune un banc mo­bil pentru rodat cutiile de viteză Şi diferenţialul­­ imediat după monta­rea lor. In prima parte a anului tre­cut, cercetînd mai atent unele sesi­zări care ne veneau din partea bene­ficiarilor, in legătură cu calitatea re­parării radiatoarelor, am tras o conclu­zie: tuburile radiatoare trebuiau încer­cate fiecare iim parte la presiune, iar garniturile tuburilor trebuiau înlocuite total pentru a asigura o calitate mai bună a reparării acestor piese,­ceea ce s-a şi făcut. Principala realizare pe linia îmbună­tăţirii calităţii reparaţiilor din uzina noastră a fost însă crearea noului flux tehnologic de reparare a motoarelor şi a şasiurilor care s-a realizat în tri­mestrul IV al anului 1963. Prin schim­barea metodei de lucru, s-au îmbu­nătăţit mult condiţiile de muncă, a sporit productivitatea muncii, s-a îm­bunătăţit calitatea reparaţiilor. Asi­gurarea îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan, prin înlăturarea deplasărilor inutile în cadrul secţiilor de reparaţii cit şi prin desfăşurarea procesului de reparaţii pe bandă rulantă, a dat po­sibilitatea specializării muncitorilor pe operaţii şi prin aceasta s-a ridicat nivelul calitativ al reparaţiilor. Tot în scopul îmbunătăţirii continue a ca-tităţii, in vara anului 1963 la uzina noastră a fost organizată o consfătuire cu beneficiarii. Aceasta ne-a fost de mare folos. Arătîndu-ni-se unele de­ficienţe care se manifestau în exploa­tarea tractoarelor reparate de noi, precum şi unele metode bune folosite în atelierele proprii de către benefi­ciari - ne-am îmbunătăţit, din nou munca şi mai ales noi, C.T.C.-iştii am­ sporit exigenţa faţă de calitatea re­paraţiilor. Ca urmare, pentru a a­­sigura un control de calitate mai efi­cient, am iniţiat măsura ca, lunar, să se facă instructaje cu controloru­l de calitate interfazici. La aceste" instruc­taje se dezbat probleme legate­, de defecţiunile ivite în perioada ..respec­tivă şi se caută găsirea posibilităţilor de prevenire a unor defecţiuni in­­pro­cesul tehnologic. Tot pentru a asigura o eficienţă mai mare a controlului tehnic de calitate,­­ la posturile fixe de control interfazic s-au afişat liste cu dimensiunile principale, cu jocurile şi toleranţele admise. De asemenea, la fiecare loc de muncă dotat cu in­­strumente de măsură de precizie, se execută controlul permanent al acestor instrumente, iar cînd acestea sunt dere­glate, controlorii interfazîci le pun la punct. Deşi măsurile luate pînă în pre­zent au contribuit la creşterea calită­ţii, şi pe viitor, în planul M.T.O. sunt prevăzute o serie de îmbunătăţiri ale procesului tehnologic. Aşa, de exem­plu, prin instalarea unei băi-tunel pentru degresarea pieselor şi ansam-­ blelor ce se repară, se vor înlătura unele neajunsuri în ceea ce priveşte calitatea.. Pornind, de la faptul că l­n cadrul secţiei, de demontare muncitorii existenţi nu au toţi o calificare cores­punzătoare s-a preconizat ca odată cu începutul lunii martie a.c. să se des­chidă cursuri de calificare şi de ri­dicare a calificării. De asemenea, fi­nisarea reparaţiilor mai lasă de dorit uneori datorită necompletării la­­timp a utilajelor cu anexe de mică impor­tanţă. Aceasta duce la întîrzierea pre­dării către beneficiari a tractoarelor reparate. Serviciul producţiei, prin sec­ţiile montaj general, trebuie să-şi­ e­­xercite mai energic atribuţiile. Multe alte îmbunătăţiri care se vor realiza demonstrează că, şi în acest an, colectivul uzinei noastre se străduieş­te în­ permanenţă să satisfacă cerin­ţele din cre în ce­ mai mari­ ale tehnicii noîn­cântînd, ca prin­­ noi măsuri teh­­­n­co-organizatorice, prin inovaţii va­loroase, prin iniţiative preţioase să ri­dice în permanenţă calitatea repara­ţiilor. Ing. VALERIU MOCANU - şef ser­­viciu. g.Ţ.C.­ Uzina de reparaţii « Iaşi Experienţa bană — larg generalizată * 'i L 1 -»in­ t-r-r ■ i­f i I ,, r­i­u I .friu I nil'! Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară In unităţile agricole socialiste continuă pre­gătirile tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania însămînţărilor de primăvară. La S. M. T. Vlădeni, reparaţiile se află în­­tr-un stadiu avansat. Astfel, pînă în ziua de 10 ianuarie,, au fost terminate reparaţiile la 89 de tractoare, 163 pluguri, 46 semănători de pă­­ioase şi la alte maşini agricole. Fruntaşe la re­paraţii sunt şi S. M. T.-urile Huşi, lugani şi Paşcani. specta­col în deplasare Ieri dimineaţa, for­maţia de estradă a Casei de cultură a tineretului din Iaşi a plecat la Bîrlad. Tot ieri pe scena Tea­trului de stat „Victor I. Popa“, formaţia d e stradă a prezentat un spectacol muzical­­distractiv (matineu şi seara). Şi-au dat con­cursul şi artişti pro­fesioniști.1 Noi indici bibliografici Recent Biblioteca centrală regio­nală Iaşi a editat noi Indici bi­bliografici de recomandare, care au fost trimişi tuturor biblioteci­lor din regiune. Pentru specialiştii din agricul­tură, a fost întocmit indicele bi­bliografic intitulat „Pentru 500 - 600 păsări la suta de hectare“, care cuprinde titlurile documen­telor de partid şi de stat, lucră­rilor şi periodicelor de specialita­te, materialelor apărute în legătu­ră cu­­ creşterea păsărilor. Ceilalţi indici, „In lumea ştiinţei“ şi „Că­minul nostru“, sunt destinaţi mase­lor largi de cititori. Peste 500.000 de participanţi In anul 1963, Comi­tetul orăşenesc pentru cultură şi artă — Iaşi a trimis în comunele ce aparţin de oraşul Iaşi un mare număr de bri­găzi ştiinţifice şi con­ferenţiari. La Goruni, Dorobanţi Ciurea, Uricani, Brătu­­leni etc., la întilnirile cu cele 92 de brigăzi şti­inţifice trimise anul tre­cut, au participat pes­te 10.000 de colectivişti. La cele peste 5.300 de conferinţe ţinute în oraşul Iaşi şi în comu­nele ce aparţin de o­­raş, s-a înregistrat un număr de peste 500.000 de participanţi. Maşini de îna La Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi, în cadrul atelierului-şcoală, a fost montat recent cel de al 78-lea război aromat. Aceste maşini, de înaltă tehnicitate, servesc pentru calificarea de noi cadre, precum fă tehnicitate şi specializării ajutorilor de meşter­­ şi d­­in mînuirea şi întreţinerea războaielor automate. Un număr însemnat de războaie automate vor fi montate, în cursul anului aces­ta, în sectorul ţesătorie al fabricii." -------------------------SSVSF Consfătuire cu cititoarele revistei „Femeia“* Comitetul raional al femeilor ~ Vaslui a organizat, zilele trecute, în oraş, o consfătuire cu cititoarele revistei „Femeia“. Au participat a­­proape 70 de muncitoare, colecti­viste, intelectuale, gospodine. Unele participante la discuţii între care: Aurica Ianculescu, A­­dela Coroi şi Maria Mardare au făcut, cu acest prilej, preţioase propuneri pentru îmbogăţirea te­maticii revistei. -poo- Vaccinarea antipoliomielitică a populaţiei Printre acţiunile de ocrotire a sănătăţii populaţiei ce vor fi în­treprinse în acest an, se numără şi vaccinarea antipoliomielitică. In pri­ma etapă, între 15 — 18 ianuarie, se va efectua vaccinarea antipolio­mielitică (prima administrare) a co­piilor născuţi între 1 decembrie 1962 şi 1 noiembrie 1963. A doua administrare se va face între 1­­­3 martie, iar a treia — între 15 - 18 aprilie. Vaccinarea copiilor va fi făcută la domiciliu, de către medicii de circumscripţie. Persoanele născute între 1 ianua­rie 1944 — 1 decembrie 1962 vor fi vaccinate între 18 - 23 februa­rie a.c. De la ce nu aplicaţi cele învăţate schimburile de experienţă? — Scrisoare deschisă lui Neculai Iftimie, preşedintele G.A.C. Ciocani, raionul Birlad Vă rog să mă credeţi că­ nu ştiu cu ce să încep. Să vă amintesc de faptul că în urmă cu aproape două luni v-am întilnit la gospodăria colec­tivă din Fălciu în mijlocul participanţi­lor la consfătuirea crescătorilor de a­­nimale? Să vă mai spun că era cu dum­neavoastră şi Aurel Merlan, brigadie­rul zootehnic? Sau poate să vă rea­­mintesc momentul cînd, atunci, la Făl­ciu, după ce aţi vizitat sectorul zo­otehnic aţi excla­mat , o asemenea experienţă bună tre­buie aplicată şi joi noi! Mi s-a părut atunci că aţi plecat hotărît la Ciocani să puneţi în apli­care experienţa bună căpătată. Dar m-am înşelat ! Şi ştiţi cînd mi-am dat seama câ m-am înşelat ? Acum citevcr zile­ am fost la Ciocani, la punctul zis ,,Podul Pietriş“, să­­ vizitez sectorul zootehnic. Aici l-am întilnit pe Gheorghe Şt. Tîmboi, membru din consiliu, care răs­pundea în ziua aceea de întreaga activitate din zootehnie. Măsura­­ ca un membru din consiliu să suprave­gheze munca cite o zi la sectorul zo­otehnic e foarte bună. Nu e bun insă ceea ce am văzut aici.­­ Mai întîi am­­ mers în grajdul­ nr. 1, cel cu mai multe geamuri lipsă. Aici s-a amenajat o cameră pentru pre­pararea­ furajelor grosiere.­­Dar a ră­mas, numai , camera.. Căci tocătoarea stă, iar cocenii sint daţi la vite aşa cum sunt luaţi din glugi. Tot in acest grajd, dealtfel ca în­ toate grajdurile, ca şi la maternitatea pentru scroafe şi ingrăşătoria pentru porci, lipsesc cu desăvîrşire programele de lucru şi listele ,cu raţiile de furajare. Unii îngrijitori ziceau ,că, probabil, pro­gramele de lucru şi listele cu raţiile ar fi închise în biroul lui Aurel Mer­lan, brigadierul­ zootehnic. Dar Ghe­orghe Şt. Tîmboi, care mă însoţea în această vizită, a pronunţat numai două cuvinte : curată neglijenţă ! Apoi am mers la grajdul nr. 2 unde este cazat tineretul taurin. Mai ţineţi minte cum e aici ? Pe jos umezeală; nici un fel de aşternut ! Viţeii n-au ţarcuri; nu-s b­lezaţi pe vîrste; stau toţi la un loc; îngrămădiţi; pentru că în grajd e frig, îngrijitorul I. Ifti­­me mi-a zis că din lipsă de lanţuri n-a putut... lua in primire viţeii ! ,,Noi sintem­ 3 îngrijitori şi ne ocupăm de toţi viţeii la un foc" - a zis el. Apoi a continuat: „Hrana le-o dăm­ din potriveală. Nu ştim ce raţie trebuie să primească un viţel". Tot în acest grajd într-un colţ sînt adăpostite şi gîştele. Doar gîştele se împacă bine cu viţeii ! Dar poate că ştiţi şi din­ ce cauză au ajuns gîştele aici ? Da, pe asta o ştiţi , din cauză că nu s-a terminat lucrul la puter-­ niţă.­­ Vizita s-a încheiat la ferma da porci. Mai intîi am reuşit să „admir­ţ maternitatea începută anul trecut, dar lăsată fără acoperiş. Şi scroafele stau intr-un fel de şopron. Şopronul, după cum ştiţi, n-are uşi şi n-ard geamuri. Iar scroafele tremură de frig. Cînd l­i se aduce mîncare tre­buie să dea fugar în zăpadă. Da, dar scroafele iau masa la aer curat, di­i­rect pe zăpadă ! Iin ce priveşte vechea­ maternitate, deşi a trecut cam mult de cînd a fost ri­dicată, nici pînă acum n-au fost li­piţi pereţii, nu mai vorbesc de văruit ! Nici boxele nu-s văruite, îngrijitorul Toader Toronilă a mărturisit sincer că n-a auzit de raţii de furajare. Cam asta am vrut să vă scriu, to­varăşe preşedinte. Ar fi bine să daţi scrisoarea şi tovarăşului Gheorghe Vasilache, tehnicianul zootehnist, ba chiar şi lui M. Corciovă, inginerul a­­gronom, care, după cine ştim noi, răspund şi dînşii de activitatea din sectorul zootehnic. Cum anume râs-­ pund, se vede ! Aşteptăm răspunsul dumneavoastră. Odată cu trimiterea răspunsului luaţi şi măsurile ce se cuvin. Nu de alta, dar vecinii dumneavoastră, care do­vedesc o grijă permanentă pentru sec­,­torul zootehnic susţin că la gospodă­­ria colectivă din Ciocani lipseşte ce­l mai principal : mina unui bun gos-­­podar ! TRAIAN CRAESCU A/VVVA/VVVVl\VVM/VVVM/VVVVVA/VVV\­VVVV­/VVVV\ V­V\ VI /vv Vl/VV V­­VW VA PlinDUmi ZOOTEHNICE mm Fertilizarea solului este una din preocupările de seamă ale colectiviștilor din Bălteni, ra­ionul Vaslui, in ultima perioada ei au cărat pe cimp peste 2.000 tone gunoi de grajd IN CLISEU . Un aspect din timpul lucrului.­­Foto: p. PAUL ák­

Next